Directia de sanatate publica arges
S-au identificat si catalogat produse alimentare din unitati de desfacere
Yüklə 1,75 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- 4 . Evaluarea continutului de zaharuri in unele produse alimentare destínate copiilor”.
S-au identificat si catalogat produse alimentare din unitati de desfacere .S-a efectuat transpunerea in format electronic a suplimentelor alimentare identificate pe categorii: destinate copiilor- 25, destinate gravidelor- 10 si destinate sportivilor- 20 si produse destinate copiilor care contin aditivi-9 , conform metodologiei. S-au catalogat in total de 80 suplimente alimentare din punct de vedere al structurii si compozitiei chimice pe categorii de constituienti. S-au selectat produsele neconforme din punct de vedere al ingredientelor si s-au trimis tabelele catre Compartimentul de Control in Sanatate Publica. S-au recoltat doua probe de suplimente alimentare in vederea determinarii parametrilor chimici de metale grele: Pb si Cd. S-au primit si s-au centralizat in format electronic rezultatele privind probele recoltate.
S-au efectuat: verificarea pe site-ul MS daca au notificare, in vederea depistarii neconformitatilor, tabelarea neconformitatilor si trimiterea catre Compartimentul de control in sanatate publica. S-au centralizat , transpuns in excel si raportat 50 chestionare privind consumul de suplimente alimentare, completate la populatia din mediul rural , de sex feminin si masculin, cu varsta cuprinsa intre 15-85 ani.
4. Evaluarea continutului de zaharuri in unele produse alimentare destínate copiilor”.S-au identificat produsele alimentare din unitati de desfacere . S-au recoltat 4 produse din 3 sortimente de preparate solubile din categoria I: cafea simpla sau aromatizata, cacao/ciocolata fierbinte, ceai simplu/ aromatizat; S-a completat Anexa I si s-a trimis impreuna cu produsele, in vederea determinarii zaharurilor la DSP Ialomita, conform metodologiei.
S-au identificat unitatile scolare care participa la studiu si s-a cerut acordul Inspectoratului Scolar Judetean. S-au selectat clasele, s-au tinut informari ale cadrelor didactice, medicale si ale parintilor in ceea ce priveste scopul si derularea programului. S-au recoltat 70 de probe de urina de la copii scolari grupa 0, de 6-7 ani, din localitatile Campulung-Muscel , Stefanesti si Topoloveni, in vederea determinarii ioduriei. S-au codificat si s-au transmis la Institutul de Ocrotire a Mamei si Copilului, conform metodologiei.
S-au intocmit 2 fise OMS a celor 2 focare de suspiciune (Poiana Lacului si Pitesti-Liceul Astra )si s-au transmis in format electronic si prin curierat la CRSP-Bucuresti. S-a facut raportarea la Centrul Regional de Sanatate Publica Bucuresti.
S-au transpus in format electronic: datele de identificare ale produselor recoltate completindu-se Anexa 4, rezultatele analizelor microbiologice ( Listeria monocytogenes, Cronobacter sakazakii, Salmonella spp si micotoxina M1) si rezultatele analizelor chimice- nitriti. S-a raportat la CRSP Cluj,conform metodologiei. In judetul Arges situatia autorizarii unitatilor de educatie si invatamant este urmatoare:
Asistenta medicala in unitatile de educatie si invatamant se asigura in mediul urban prin cabinetele medicale scolare ( 27 de medici scolari, 9 medici medicina dentara, 83 de asistenti medicali, 27de cabinete medicale in gradinite, 34 in scoli si 31 in licee) , iar in mediul rural de catre medicii de familie pe listele carora sunt inscrisii copii si tineri. Aceasta situatie nu permite supravegherea eficienta a copiilor si a conditiilor de igiena din unitatile de educatie. Copiii si tinerii din judetul nostru sunt ingrijiti si in 16 crese ,14 centre de plasament, 8 unitati pentru copii cu probleme speciale. Activitatea compartimentului igiena colectivitatilor de copii si tineri in 2015 pentru evaluarea starii de sanatate a copiilor si tinerilor 1. Evaluarea morbidităţii cronice prin dispensarizare în colectivităţile de copii şi tineri Dispensarizarea bolilor cronice in colectivitatile de copii, pe grupe de varsta, se realizeaza in cabinetele medicale scolare si cele ale medicilor de familie care au in ingrijire copii din mediul rural. Datele prezentate sunt rezultatul centralizarii si prelucrarii informatiilor primite de la acestia si se refera la copii si tinerii examinati. Se evidentiaza urmatoarele pentru anul 2015: -in mediul RURAL au fost dispensarizati 14007 copii cu varsta intre 0-19 ani:
-obezitate de cauza neendocrina -tulburari de vorbire
- vicii de refractie - tulburari de vorbire
- obezitate de cauza neendocrina - vicii de postura
- vicii de refractie - tulburari de ciclu menstrual
- tulburari de adaptare scolara - tulburari de ciclu menstrual 
-in mediul URBAN au fost dispensarizati 42786 copii cu varsta intre 0-19 ani:
-vicii de refractie -hipotrofie ponderala
- tulburari de vorbire - obezitate de cauza neendocrina
- obezitate de cauza neendocrina - vicii de postura
- obezitate de cauza neendocrina - vicii de postura
- tulburari de ciclu menstrual -obezitate de cauza neendocrina 
CONCLUZII: -la toate grupele de varsta, atat in mediul rural cat si in cel urban, bolile favorizate de nutritie sunt frecvente (obezitatea de cauza neendocrina si hipotrofia ponderala) -viciile de refractie sunt prezente in numar mare, posibil datorate unor expuneri prelungite la calculator sau iluminatului deficitar -tulburarile de vorbire si de adaptare scolara pot reflecta si atitudinea familie/ scolii -tulburarile de ciclu menstrual pot fi favorizate de moda, educatie ( imbracaminte subtire, sumara,etc) -fata de anii 2013 si 2014:
RECOMANDARI : -asigurarea conditiilor de microclimat atat la domiciliu cat si in unitatile de educatie si invatamant (incalzire, iluminat, ventilatie, apa potabila curenta, evacuare igienica a rezidurilor) -supravegherea alimentatiei copiilor in sensul asigurarii necsarului pentru crestere si dezvoltare si evitarea exceselor -stimularea activitatii fizice, artistice, sociale, umanitare . 2. Supravegherea starii de sanatate a copiilor şi adolescenţilor din colectivităţi prin efectuarea triajului epidemiologic după vacanţe Triajele epidemiologice efectuate dupa vacantele scolare, de catre medicii scolari in urban si medicii de familie in mediul rural, in cursul anului 2015, au fost centralizate , iar rezultatele sunt:
-nr. boli depistate: 281: -112 angine -107 pediculoze -20 varicela -6 micoze
-nr. boli depistate: 357: -295 angine -17 pediculoze -12 varicela -33 micoze
-nr. boli depistate: 247: -161 angine -53 pediculoze -5 alte boli infectioase -16 varicela -12 micoze
-nr. boli depistate: 268: -153 angine -82 pediculoze -11 alte boli infectioase -7 varicela -15 micoze
-nr. boli depistate: 170: -107 angine -35 pediculoze -28 alte boli infectioase
-prin triajul epidemiologic efectuat dupa periadele de vacanta scolara se pot depista boli transmisibile si se fac recomandarile necesare prevenirii raspandirii acestora in colectivitate -intrucat in mediul rural nu sunt cabinete medicale scolare si nici contracte cu medicii de familie pentru supravegherea starii de sanatate a copiilor, exista problme in efectuarea triajului epidemiologic in mediul rural.
Dezvoltarea fizica si starea de sanatate a copiilor si tinerilor examinati este analizata comparativ pe medii : urban si rural, in materialul urmator. Datele obtinute se refera la copii si tinerii examinati.
- dezvoltare armonica: 82,82% in mediul rural si 69,41 % in mediul urban
- bolile cele mai frecvente in mediul urban sunt :
- bolile cele mai frecvente in mediul rural sunt :
B. Elevi in clasa Ia examinati (1487 in mediul RURAL si 2491 in mediul URBAN) : - dezvoltare armonica: 80,36% in mediul rural si 64,75% in mediul urban
-bolile cele mai frecvente in mediul urban, ca si in anii precedenti, sunt :
- bolile cele mai frecvente in mediul rural, ca si in anii precedenti, sunt :
C. Elevi in clasa a- IV-a examinati (1558 in mediul RURAL si 2491 in mediul URBAN) : - dezvoltare armonica: 81, 45 % in mediul rural si 65,27% in mediul urban
- bolile cele mai frecvente in mediul rural sunt :
D. Elevi in clasa a- VIII-a examinati (1603 in mediul RURAL si 2355 in mediul URBAN) : - dezvoltare armonica: 81,91% in mediul rural si 65, 85%in mediul urban
E. Elevi in clasa a- XII-a examinati (487 in mediul RURAL si 5247 in mediul URBAN) : - dezvoltare armonica: 84,19 % in mediul rural si 67,61 % in mediul urban
- cele mai frecvente in mediul rural sunt :
Concluzii generale: 1. ponderea copiilor dezvoltati armonios este mai mare decat a celor cu dezvoltare dizarmonica, in ambele medii de rezidenta; 2. bolile inregistrate au frecventa diferita in functie de zona: urban sau rural, dar exista tendinta de identificare a patologiei intalnite (aceleasi boli); 3. numarul total al bolilor inregistrate poate fi mai mare decat numarul real al prescolarilor/elevilor bolnavi, deoarece un prescolar/elev, poate prezenta mai multe afectiuni; 4. patologia se modifica odata cu cresterea varstei si datorita influentei factorilor externi (mediu de viata, obiceiuri alimentare , nivel de educatie al parintilor, stil de viata, etc.); 5. patologia inregistrata la elevii din liceu si scoli profesionale din orase nu poate fi corelata cu mediul de provenienta urban sau rural , intrucat elevii provin din ambele medii si cele mai multe licee sunt in mediul urban. Comparatie cu anul scolar 2012-2013 si 2013-2014 Caracteristicile morbiditatii sunt asemanatoare in cele doua perioade, tendintele de crestere sau scadere sunt mici: 1. viciile de refractie , dezechilibrele alimentare (carente sau excese) , anemiile prin carenta de Fier, afectiuni cronice ale amigdalelor, deformari castigate ale coloanei vertebrale se mentin ca si morbiditate dominanta; 2. morbiditatea prin tuberculoza, tumori maligne si benigne este foarte scazuta; 3. bolile cronice ale aparatului uro-genital, digestiv, respirator, cardiac sunt in numar mic; 4. afectiunile neuro-psihice au frecventa scazut, iar dintre acestea tulburarile de comportament si adaptare scolara sunt mai numeroase; 5. frecventa bolilor in care factorii de mediu , stilul de viata sunt implicatii creste odata cu varsta copiilor. Domeniul privind protejarea sănătăţii si prevenirea imbolnăvirilor asociate factorilor de risc din mediul de muncă, colectivul de medicina muncii a asigurat implementarea şi derularea a 5 acţiuni la nivel judeţean, conform planului de activitate profesională stabilit pentru anul 2015, după cum urmează: 1. Programului de supraveghere a efectelor asupra sanatatii asociate expunerii profesionale la agenti cancerigeni. In perioada 2006-2015 nu a fost semnalat nici un caz de cancer profesional la nivelul judetului Arges. 2. Monitorizare a bolilor profesionale in activitati care conduc la suprasolicitare musculoscheletala. În vederea supravegherii respectării cerinţelor de sănătate si securitate in muncă in condiţiile unei activităţi cu efort fizic mare, transport si manipulare de greutăţi, am desfăşurat acţiuni într-o unitate în care activitatea lucrătorilor implică efort fizic mare, manipulare si transport de greutăţi asociate sau nu cu poziţii vicioase sau impuse. Am analizat datele de supraveghere pe anii 2013-2015 a lucratorilor care manipuleaza manual masele prin împingere, tragere, ridicare, purtare sau deplasare, asociate frecvent cu poziții vicioase, astfel :
În urma evaluării de locurilor de muncă, am identificat lucrătorii care în cursul activităţii profesionale prezintă o suprasolicitarea osteo-musculo-articulară. Din totalul de angajați expuși, în unitatea inclusa în program, în perioada 2013-2015, au fost cercetate și declarate 16 cazuri de boli profesionale prin suprasolicitare osteomusculoarticulară. În toate cele 16 cazuri, s-a indicat schimbarea locului de muncă pentru limitarea expunerii la factorul cauzal. De la cabinetul medical care asigură supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor, s-au centralizat date privind simptomele şi afecţiunile în relaţie cu suprasolicitarea osteo-musculo-articulară. Am comunicat măsurile tehnico- organizatorice şi medicale în vederea respectării cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători la nivel de întreprindere, ergonomie a muncii, măsuri tehnico-organizatorice de diminuare a riscului, noxe asociate etc.
Pentru identificarea unitatilor din judetul Arges care utilizeaza N-hexan s-au trimis 69 de adrese catre unitati care au ca obiect de activitate marochinarie, productie incaltaminte, productie ulei rafinat, productie lacuri si vopsele, laboratoare analize fizico-chimice. S-au primit 4 adrese de raspuns de la unitati care utilizeaza N-hexan in procesul tehnologic: 3 unitati productie incaltaminte si un laborator de analize fizico-chimice, insumand 28 de lucratori expusi . Unitatile de productie respective au determinari de N-hexan in aerul locului de munca si nu au inregistrat valori ce depasesc valorile limite maxime, angajatii expusi neprezentand simptomatologie legata de N-hexan in ultimii 5 ani. 4. Programul “Expunerea profesionala la radiatii ionizante in Romania” s-a efectuat in colaborare cu Laboratorul Igiena Radiatiilor din cadrul DSP Arges. S-au centralizat datele privind evidenţa expuşilor profesional la radiaţii ionizante din judeţ, respectiv numărul persoanelor expuse profesional la radiaţii ionizante, clasificarea expuşilor pe tipuri de practici radiologice, clasificarea pe profesii conform COR, datele medicale ale lucrătorilor expuşi (prin medicii de medicina muncii abilitaţi şi prin cabinetele medicale abilitate în supravegherea stării de sănătate a personalului expus profesional la radiaţii ionizante). S-a constituit o baza judeţeană cu un total 1330 de persoane expuse profesional la radiaţii ionizante (surse deschise şi închise), majoritatea din domeniile industrial si medical, în vederea supravegherii condiţiilor de muncă ale acestora.
Au fost efectuate 53 cercetari de boală profesională efectuate împreună cu reprezentanţii I.T.M. Arges. Din totalul de 50 cazuri cercetate, 23 cazuri au fost declarate ca boală profesională prin expunere profesională la noxe fizice și chimice ( zgomot, pulberi silicogene, azbest, vapori de galvanizare, gaze de sudura, suprasolicitare și manipulare de greutăți. Cele mai frecvente boli profesionale au fost pneumoconioze (16 cazuri), urmate hipoacuzii neurosenzoriale profesionale (3 cazuri), afectiuni musculoscheletale -2 cazuri,1 caz rinita cronica profesionala și 1 caz bronsita cronica profesională. Pe ramuri de activitate, predomină cazurile de boală profesională în industria construcțiilor de masini– 20 cazuri, fabricare constructii metalice -2 cazuri, tratarea si acoperirea metalelor- 1 caz. Cazurile declarate cu boală profesională au ocupații diverse:16 turnatori-formatori (din care actualmente 9 pensionari),2 sculer-matriter, presator, 1-sudor, 1-curatitor-sablator, 1-operator trattarea apei, 1-galvanizator, strungar, cu vârste cuprinse între 46- și 74 de ani și vechime în muncă cuprinsă între 8 ani și 33 ani. În urma cercetării cazurilor, au fost luate măsuri de schimbare locului de muncă a angajaţilor în 14 dintre cazuri ca măsură de prevenire a agravării bolii profesionale. Scăderea continuă a incidenței bolilor profesionale nu reflectă situația reală existentă, în realitate majoritatea cazurilor de boală profesională rămân nedeclarate. Principala cauză a scăderii incidenței bolilor profesionale este metodologia necorespunzătoare de semnalare a suspiciunilor de boli profesionale, care restricționează cabinetele de specialitatea medicina muncii să semnaleze aceste cazuri. Actual bolile profesionale se pot semnala doar de către Clinicile de medicina muncii: există multe județe (printre care si Argesul) care nu au clinici sau secții de medicina muncii, lucrătorii din aceste județe fiind obligați să se adreseze clinicilor din alte județe. Din constatările noastre, lucrătorii refuză frecvent internarea in aceste clinici în situația în care aceastea se află în alt oraș. În vederea monitorizării absenteismului prin boli profesionale, s-au înregistrat peste 100 certificate medicale eliberate cu cod de boală profesională, totalizând un numar de 1454 de zile de incapacitate temporară de muncă, pentru următoarele boli profesionale: afectiuni musculoscheletale si pneumoconioze. 6. În cadrul Colectivului Medicina Muncii, la cererea unităţilor au fost efectuate în total un număr de determinări de noxe: 44 din care 30 probe aeromicroflora si 14 teste de sanitatie. Determinările de noxe au fost efectuate în 15 unităţi, în care am avut acţiuni de comunicare a riscului profesional şi implementarea legislaţiei de securitate şi sănătate în muncă. Aceste acţiuni au presupus o informare atât a angajatorilor, cât şi a angajaţilor cu privire la riscurile profesionale evaluate, nivelul acestor riscuri, măsuri eficiente de combatere, etc. S-au făcut evaluări ale expunerilor profesionale în următoarele domenii de activitate: instante judecatoresti, primarii, spitale, muzee, biblioteci, unitati salubritate, etc. În cazurile în care noxele determinate au fost semnificative, s-au indicat măsuri tehnico-organizatorice şi medicale de diminuarea riscului. În cazul unităţilor industriale, aplicarea unor măsuri tehnice de diminuare a riscului este dificilă, datorită fie costurilor mari, fie deficitelor de construcţie din faza de proiect. Sunt realizabile măsurile organizatorice şi aplicarea echipamentelor individuale de protecţie, lucru comunicat angajatorului prin anexe la buletinele de determinări de noxe sau pe procesul verbal întocmit . 7.. În cursul anului, am efectat la solicitarea tertilor 179 expertize întocmit buletinele de determinare prin expertizare pentru fiecare unitate în parte, conform expunerii profesionale. 8. In cursul anului 2015 au fost monitorizate 334 locuri de muncă ale angajatelor gravide pentru care medicul de medicina muncii a întocmit rapoarte de evaluare, 330 dintre cazuri fiind locuri de muncă cu risc maternal. Pentru această acţiune, am comunicat cu medicul de medicina muncii al unităţii care întocmeşte raportul de evaluare şi îl trimite către DSP Arges şi cu inspectorul ITM.
- Emiterea a 170 Notificari de Asistenta de Specialitate, 22 Notificari de Certificarea Conformitatii - Emiterea a 301 Autorizatii Sanitare de Functionare , pentru: - unitati medicale-161 - servicii publice - 49 - unitati de invatamant- 73 - unitati nucleare-18 - Monitorizarea conditiilor de igiena din colectivitatile de copii si tineri -evaluare 73 documentatii pentru Autorizatie Sanitara de Functionare, intrucat autorizarea se face in baza declaratiei pe propie raspundere; cauza cea mai importanta pentru neacordarea autorizatiei sanitare de functionare este lipsa apei curente -colaborare cu institutiile de invatamant si primarii privind dotarea si activitatea cabinetelor medicale scolare.
|