District Court for the Eastern District of Texas Vineri, 14 august 2009 23 august 2009 1

Participantii sunt de acord, in urma discutiilor pe marginea eficientizarii activitatii instantelor, sa solicite CSM de a informa judecatorii din raza Curtii de Apel Tg. Mures stadiul lucrarilor pe marginea normarii muncii si, de asemenea, solicitarea judecatorilor prezenti la Adunarea Generala de a se adopta cat mai rapid un regulament in acest sens.

III. Diverse.

Presedintele Adunarii Generale prezinta colegilor propunerea intocmita de colegii judecatori din raza Curtii de Apel Ploiesti, in cuprinsul caruia sunt facute propuneri referitoare la desfasurarea sedintelor de judecata in perioada urmatoare, document anexat la prezenta hotarare.

Doamna judecator Marilena Lulea arata ca nu ar trebui sa amestecam masurile pe care le vom lua vizavi de legea unica de salarizare cu cele referitoare la eficientizarea activitatii judecatorilor, intrucat aceste din urma masuri pot fi luate imediat si nu depind de nivelul veniturilor pe care le vor primi magistratii.

Doamna judecator Natalia Roman sustine propunerea colegei, aratand ca trebuie sa luam o pozitie fata de proiectul legii salarizarii unice pana in data de 2.09.2009, cand guvernul a anuntat ca isi va asuma raspunderea pe acest proiect de lege, pentru ca ulterior, orice pozitie a judecatorilor va fi tardiva. In acest sens, arata ca pozitia pe care ar trebui sa o adoptam trebuie sa fie eficienta si sa transmitem un mesaj ferm in acest sens puterii executive, pentru ca ulterior adoptarii acestei legi va fi practic imposibil sa mai fie aduse modificari ale coeficientilor nostri de salarizare, din cauza faptului ca sunt inclusi in aceasta lege toti bugetarii. In acest sens, propune sa fie supusa la vot ca forma de protest intreruperea activitatii instantelor din data de 1 septembrie 2009. A dat exemplul colegilor francezi si spanioli, care au adoptat aceasta forma de protest, in urma careia au reusit sa obtina ceea ce isi propusesera.

Doamna judecator Mihaela Cretu arata ca nici impotriva colegilor magistrati din Spania si Franta nu au fost luate masuri de coercitie pentru ca au protestat in acest mod radical.

Doamna judecator Gabriela Gheorghiu arata ca o astfel de forma de protest nu va fi imbratisata de toti judecatorii, iar pentru ca acest protest sa fie eficient ar trebui sa existe acceptul unanim al judecatorilor. De aceea, propune ca mai intai sa adoptam alte forme, mai „usoare” de protest, de exemplu sa se intre in sedintele de judecata fara roba, insigna si baveta.

Doamna judecator Farkas Hegyi Piroska propune ca protestul sa fie etapizat, in sensul de a adopta mai multe masuri de protest, ultima dintre acestea fiind cea de intrerupere a activitatii.

Se supune la vot deschis propunerea privind etapizarea formelor de protest, propunere aprobata in unanimitate.

Se supune la vot deschis propunerea, ca prima forma de protest, de a intra completele de judecata, in sedintele de judecata fara roba, insigna si baveta. Cu un singur vot impotriva, cei prezenti au fost de acord cu aceasta propunere, urmand ca de maine sa fie adoptata aceasta forma de protest.

Doamna judecator Marilena Lulea propune sa adoptam ca forma de protest si nemotivarea hotararilor, in conditiile in care practic toti colegii ne motivam hotararile in timpul nostru liber tinand cont de aglomerarea excesiva a rolului instantelor.

Doamna judecator Farkas Hegyi Piroska arata ca putem justifica o astfel de masura prin aceea ca din cauza supraincarcarii instantelor, nu este timp fizic pentru motivarea dosarelor in timpul programului de lucru.

Presedintele Adunarii Generale supune votului aceasta propunere, iar prin vot deschis al celor prezenti, cu doar 19 voturi pentru, a fost respinsa aceasta propunere.

Doamna judecator Adela Vintila arata ca o forma eficienta de protest ar fi refuzul, pe baza de semnatura, al tuturor judecatorilor, de a fi desemnati in birourile electorale pentru alegerile prezidentiale din acest an.

Doamna judecator Ioana Lucaci arata ca legea stabileste in sarcina presedintilor de tribunale obligatia de a desemna prin tragere la sorti judecatorii ce urmeaza sa participe in birourile electorale. In acest sens, arata ca ar trebui ca acest refuz sa fie manifestat doar dupa efectuarea tragerii la sorti, de catre judecatorii care au fost astfel desemnati.

Doamna judecator Natalia Roman este de acord cu aceasta modalitate de protest, insa arata ca refuzul scris ar trebui dat de judecatori inainte de efectuarea tragerii la sorti, pentru ca raspunderea pentru acest refuz sa fie asumata de toti magistratii si nu doar de cei ce ar putea fi desemnati si prin urmare expusi unor eventuale sanctiuni.

Presedintele supune aceasta propunere aprobarii Adunarii Generale, toti cei prezenti, prin vot deschis, in unanimitate fiind de acord cu propunerea de-a refuza in scris desemnarea in birourile electorale, refuz ce urmeaza a fi facut pe baza de liste de judecatorii ce accepta efectiv aceasta forma de protest.

Doamna judecator Marilena Lulea propune ca forma de protest amanarea succesiva a pronuntarii in toate dosarele, cu exceptia celor cu arestati, pana in data de 15 septembrie 2009.

Presedintele Adunarii Generale supune votului aceasta propunere, iar prin vot deschis al celor prezenti, cu 27 voturi pentru, a fost respinsa aceasta propunere.

Participantii la sedinta au propus si forma de protest a incetarii activitatii, initial propunandu-se cu incepere de la data de 15.09.2009, ulterior cu data de 01.09.2009

Presedintele Adunarii Generale supune votului, ca ultima forma de protest, intreruperea activitatii din 1 septembrie 2009. Propune ca votul sa fie secret, toti cei prezenti fiind de acord cu aceasta modalitate de vot.

S-au distribuit buletine de vot, iar la finalizarea votului, in urma numaratorii buletinelor de vot, presedintele Adunarii Generale a anuntat ca rezultatul votului, tinand cont de judecatorii ce au votat efectiv aceasta propunere, a fost de 40 pentru, 19 impotriva si o abtinere.

Prin urmare, aceasta propunere a fost adoptata.

Presedintele Adunarii Generale propune ca hotararea adoptata in cadrul sedintei A.G. de astazi sa fie comunicata tuturor instantelor din raza Curtii de Apel Tg.Mures, Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, precum si Consiliului Superior al Magistraturii. De asemenea, sa fie afisata la usa instantelor pentru a fi adusa la cunostinta publicului.

Propunerea a fost adoptata unanim prin vot deschis de judecatorii prezenti.
H O T A R A S T E:
1. Se aproba propunerea de a solicita initiatorului/initiatorilor proiectului legii unitare de salarizare sa procedeze de urgenta, inainte de asumarea raspunderii Guvernului, la urmatoarele modificari:

- modificarea coeficientilor de ierarhizare astfel incat sa fie pastrata proportia actuala intre veniturile unui judecator cu functie de conducere si cele ale unui judecator cu functie de executie;

- cresterea coeficientilor in special pentru judecatorii stagiari, a judecatorilor de la judecatorii si tribunale in asa fel incat sa existe un echilibru real intern de salarizare in sistemul de justitie;

- de a echilibra coeficientii de ierarhizare prevazuti in proiect pentru judecatori cu coeficientii de ierarhizare prevazuti pentru reprezentantii celorlalte puteri constituite in stat (ministri, Presedintele Romaniei, deputati si senatori) in ideea de a respecta echilibrul puterilor in stat, in conformitate cu dispozitiile art. 1 paragraf 4 din Constitutia Romaniei;
2. Se aproba propunerea de etapizare a protestelor, in sensul celor ce urmeaza :
- Se aproba propunerea de a nu mai purta, incepand cu data de 20 august 2009, insemnele distinctive ale profesiei, respectiv roba, insigna, baveta.

- Se aproba propunerea de a refuza in scris desemnarea judecatorilor in birourile electorale, sens in care se vor intocmi liste de semnaturi privind acest refuz pe instante.
- Se aproba propunerea de intrerupere a activitatii incepand cu data de 1 septembrie 2009;
3. Se aproba propunerea de a solicita Consiliului Superior al Magistraturii de a informa judecatorii din raza Curtii de Apel Tg. Mures referitor la stadiul lucrarilor privind normarea activitatii jurisdictionale si administrative si, de asemenea, de a adopta cat mai urgent un regulament privind aceasta normare;
4. Se aproba propunerea de a face publica prezenta hotarare, inclusiv prin afisare la usa instantelor.
13.

15.

Comisia lanseaza o noua provocare la adresa societatii informationale: formarea in domeniul noilor mijloace de informare

Modul in care utilizam mass-media este in schimbare; avand in vedere cantitatea enorma de informatii, nu mai este suficient sa stim sa citim, sa scriem sau sa operam un computer. Comisia Europeana a lansat astazi un avertisment, afirmand ca europenii, indiferent de varsta, risca sa fie privati de avantajele oferite de societatea informationala contemporana de inalta tehnologie, in absenta unor eforturi mai sustinute de le asigura formarea in domeniul mass media, astfel incat sa poata accesa, analiza si evalua imagini, sunete si texte si sa poata utiliza atat mijloacele de informare traditionale, cat si pe cele noi pentru a comunica si pentru a crea continut mediatic. Comisia a afirmat ca este necesar ca tarile din UE si industria media sa sensibilizeze mai mult publicul cu privire la numeroasele mesaje transmise de mass media, fie acestea reclame, filme sau continut online.
„A interactiona cu mass-media inseamna, in prezent, mai mult decat a scrie unui ziar. Mass-media, in special noile tehnologii digitale, atrag un numar tot mai mare de europeni intr-o lume a schimburilor, a interactiunii si a creatiei. Astazi, consumatorii pot sa isi creeze propriul continut si sa realizeze lucruri noi prin transformarea unor continuturi create de terti”, a declarat Viviane Reding, comisarul pentru societatea informationala si media. „Cu toate acestea, persoanelor care nu pot utiliza noile mijloace de informare, cum ar fi retelele sociale sau televiziunea digitala, le va fi greu sa interactioneze cu lumea in care traiesc si sa fie activi in acest context. Trebuie sa garantam accesul tuturor la formarea in domeniul mass-media, astfel incat nimeni sa nu fie exclus. Cetatenii sunt in permanenta tinta mesajelor mediatice, dar sunt ei oare capabili sa raspunda la acestea? Utilizarea mass-media in mod competent si creativ de catre public ar reprezenta o evolutie in directia unei noi forme de participare democratica.”
Pentru a participa la societatea informationala contemporana, oamenii trebuie sa inteleaga modul de functionare a diferitelor mijloace de informare (atat a celor traditionale, cat si a celor noi). De aceea, Comisia Europeana a adoptat astazi (la cererea Parlamentului European) orientari de politica prin care invita tarile din UE si industria media sa promoveze in intreaga Europa formarea in domeniul mass-media, prin activitati care sa ajute publicul sa acceseze, sa inteleaga si sa evalueze critic toate mijloacele de informare la care sunt expusi, cum ar fi televiziunea si cinematografia, radioul, muzica, presa scrisa, internetul si tehnologiile de comunicare digitale.
Formarea in acest domeniu ar putea permite publicului sa utilizeze mai eficient motoarele de cautare, iar elevilor, sa inteleaga cum se face un film sau cum functioneaza publicitatea. In unele tari (de exemplu in Suedia, Irlanda si Marea Britanie), formarea in domeniul mass media face deja parte din curriculum scolar. Site-ul kidSMAR T din Marea Britanie ii invata pe tineri sa navigheze in siguranta pe site-urile de socializare in retea. Educatia este un sector de competenta nationala, insa Comisia a invitat astazi tarile UE sa lanseze o dezbatere cu privire la modul in care s-ar putea acorda un loc important in scoli formarii in domeniul mass-media.
Utilizatorii mass-media trebuie sa fie constienti de riscurile legate de difuzarea datelor lor personale. Cu cat sunt mai competenti in utilizarea acestor tehnologii si cu cat inteleg mai bine mecanismul de functionare al publicitatii online, cu atat isi pot proteja mai bine intimitatea. Devenind mai competenti in domeniul mass-media, acestia vor dori, de asemenea, sa cunoasca si sa exploreze atat patrimoniul cultural al tarii lor, cat si evenimentele culturale recente din Europa.
Raportul „Europa digitala” publicat de Comisie la inceputul lunii ( (IP/09/1221) , arata ca europenii devin tot mai competenti in utilizarea internetului si a computerului: 60% dintre acestia poseda „competente digitale”, aspect esential al formarii in domeniul mass-media. 56% dintre europeni se conecteaza la internet cel putin o data pe saptamana (fata de 43% in 2005) si tot mai multe persoane din grupuri dezavantajate utilizeaza internetul (a se vedea anexa).
Tot mai multi oameni cu niveluri scazute de educatie se conecteaza la internet (62,5% in 2008, fata de 53,5% in 2005, unde 100% reprezinta totalitatea utilizatorilor de internet). Tot mai multi someri utilizeaza internetul (80,3% in 2008, fata de 74,4% in 2005), iar procentul de utilizare a internetului de catre femei este, in prezent, aproximativ egal cu cel al populatiei globale a UE (crescand la 94,6% in 2008, fata de 88,4% in 2005). Din 2006, competentele in materie de internet si informatica ale femeilor, somerilor si persoanelor cu varste de peste 55 de ani au crescut cu cel putin 3% in raport cu populatia globala.
Cu toate acestea, desi pretul conexiunii la internet, in special in banda larga, devine tot mai accesibil, 24% dintre europenii care nu au internet acasa au declarat ca aceasta situatie se datoreaza faptului ca nu poseda competentele informatice necesare.

Context
Formarea in domeniul mass-media dezvolta capacitatea de a accesa, de a intelege si de a evalua critic diferite aspecte ale mijloacelor de informare si ale continutului mediatic si de a comunica intr-o varietate de contexte. Aceasta formare se raporteaza la intregul domeniul mass-media, inclusiv televiziunea si cinematografia, radioul si muzica inregistrata, presa scrisa, internetul si toate celelalte tehnologii digitale.

In 2007, Comisia a publicat o comunicare privind formarea in domeniul mass-media ( IP/07/1970 ), in cadrul eforturilor sale globale de a crea o piata unica pentru sectorul audiovizual, in care se inscriu, de asemenea, Directiva serviciilor mass media audiovizuale ( MEMO/08/803 ), care prevede norme transfrontaliere aplicabile unor sectoare precum publicitatea, si programul de sprijin pentru industria cinematografica europeana, MEDIA 2007 ( IP/07/169 ).
De asemenea, Comisia promoveaza formarea in domeniul mass-media prin proiecte de formare in domeniul cinematografic, in cadrul actiunii pregatitoare MEDIA International ( MEDIA International preparatory action ). Aceasta initiativa incurajeaza actiuni de educare si de sensibilizare, in special a tinerei generatii, in ceea ce priveste creatiile din domeniul cinematografic si cel audiovizual din tari terte si viceversa.
Recomandarea de astazi a Comisiei privind formarea in domeniul mass-media este disponibila la adresa: http://ec.europa.eu/avpolicy/media_literacy/index_en.htm
Raportul privind competitivitatea digitala a Europei este disponibil la adresa:
http://ec.europa.eu/i2010
16.

International Symposium "Legal Contemporary Institutions within the Context of European Integration"

The symposium will take place on the Romanian American University's campus, Bucharest, Romania, 30th and 31st of October 2009.
In perioada 30-31 octombrie 2009, Universitatea Romano-Americana organizeaza simpozionul international "Legal Contemporary Institutions within the Context of European Integration".
In cadrul simpozionului vor fi tratate urmatoarele teme:

1. 
   Protectia legala a drepturilor omului (sesiunea plenara)
   
2. 
   Perspectivele sistemului juridic national in contextul integrarii europene (sesiunea plenara)
   
3. 
   Reforma legala a educatiei.
   

Lucrarile participantilor vor fi publicate.

Detalii
The recent successful integration of new countries into the European Union, as well as the EU legal and political challenges determined us to consider the topic of legal contemporary institutions within the context of the European integration one, which is of great interest to be addressed by the Romanian and the European Academia. Permanently, the EU and its Member States need to come up with strategies to adapt the integration process to the specific judicial and educational needs of the region. In this context, the Symposium will address the following subjects:
1. The Legal Protection of Human Rights/Plenary;

2. The Facts and Perspectives of the National Judicial System in the Context of the European Integration/Plenary;

3. Legal Education Reform.

The participants' papers will be reviewed, edited and published as conference proceedings.

Paper proposals should be sent by e-mail to [e-mail] or on-line registered HERE, no latter than October 5th, 2009. It should be one page in length and must be accompanied by a CV. Accommodation will be covered by the organizers only for a limited number of foreign participants.

Applicants selected by the organizing committee for participation in the event will receive further information. The final publishing paper should have no more than 5000 words. For citations, formatting and grammar style we kindly recommend you to follow The Chicago Manual of Style (http://www.chicagomanualofstyle.org/tools_citationguide.html), but it is not compulsory. The final publishing paper has to be sent to the Scientific Committee by October 15th, 2009.

18 august 2009

1.

Alexandra Sinc, prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti, a declarat luni, 17 august 2009, pentru Gardianul:

“Nu mai putem sa dam drumul nici la citatii, intrucat nu mai avem bani de timbre. Din aceasta cauza, am trecut la citarea prin mandat de aducere.
Cei de la Parchetele din Buftea si Cornetu cumpara benzina de mai multa vreme din propriile salarii.”
http://www.gardianul.ro/index.php?pag=nw&id=141759&catid=2&p=varf-de-criza-in-loc-de-citatii-procurorii-dau-mandate-de-aducere.html

2.

UE investeste inca 18 milioane de euro in viitorul internet mobil ultrarapid

De la 1 ianuarie 2010, UE va injecta 18 milioane de euro in cercetarea care va sta la baza retelelor mobile de urmatoare generatie 4G. Comisia Europeana tocmai a luat decizia de a demara procesul de finantare a cercetarii in domeniul tehnologiei LTE (Long Term Evolution) Advanced, care va mari de pana la 100 de ori viteza internetului mobil in comparatie cu actualele retele 3G. LTE devine principala optiune pentru urmatoarea generatie de retele mobile, iar acest lucru se datoreaza si fondurilor substantiale pe care UE le-a acordat cercetarii in acest sector incepand din 2004. Acum 25 de ani, Europa facea din standardul GSM coloana vertebrala a telefoniei mobile moderne. Datorita cercetarii comune a Europei si fortei pietei unice europene, standardul GSM este utilizat in prezent de 80% din retelele mobile ale lumii. LTE are toate sansele sa inregistreze un succes la fel de stralucit gratie finantarii comunitare a cercetarii care continua sa aduca tehnologia de varf in viata de toate zilele a cetatenilor europeni.
„Prin intermediul tehnologiilor LTE, know-how-ul cercetarii europene va continua sa dea tonul dezvoltarii serviciilor si dispozitivelor mobile din intreaga lume, asa cum am facut-o si in ultimele decenii prin standardul GSM”, a apreciat Viviane Reding, comisarul UE pentru telecomunicatii si media. „Tehnologiile LTE vor transforma telefoanele mobile in puternice calculatoare mobile. Milioane de noi utilizatori vor avea acces ultrarapid la internet pe celularele lor oriunde s-ar afla. Aceasta evolutie va crea oportunitati exceptionale si un potential urias de crestere pentru economia digitala."
Long Term Evolution (LTE) este tehnologia wireless de ultima ora, capabila sa asigure viteze de conectare la internetul mobil de pana la 100 megabiti pe secunda, de 10 ori mai rapid decat retelele 3G. In Europa, LTE se afla acum in probe la operatori mobili din Finlanda, Germania, Norvegia, Spania, Suedia si Regatul Unit si urmeaza sa intre pe piata in Suedia si Norvegia in prima jumatate a anului viitor. In intervalul 2004-2007, UE a sprijinit cu 25 de milioane de euro cercetarile legate de optimizarea si standardizarea LTE (proiectele WINNER I si II desfasurate de un consortiu alcatuit din 41 de societati si universitati de frunte ale continentului). A luat astfel nastere primul concept al unei infrastructuri de retea bazate pe LTE.
L una trecuta, Comisia Europeana a hotarat sa investeasca inca 18 milioane de euro in studiile asupra unei versiuni perfectionate a LTE, LTE Advanced . In septembrie, Comisia va incepe sa negocieze detaliile cu consortiile care vor lucra la proiecte, inclusiv la proiectul vedeta, ARTIST4G, care dezvolta rezultatele proiectelor WINNER si care reuneste, alaturi de industria 4G, cercetatori din Finlanda, Franta, Germania, Italia, Țarile de Jos, Polonia, Spania, Suedia si Regatul Unit. Noile proiecte ar urma sa demareze in ianuarie 2010.
Comisia Europeana considera ca raspandirea tehnologiei LTE si LTE Advanced reprezinta un potential de mare anvergura:
LTE va mari capacitatea operatorilor de retele, permitandu-le sa ofere banda larga mobila mai rapida unui numar mai mare de utilizatori la preturi mai scazute, revolutionand astfel piata europeana de telecomunicatii mobile.
LTE Advanced va mari vitezele de banda larga mobila pana la 1 gigabit (o mie de megabiti) pe secunda, dand posibilitatea utilizatorilor in miscare sa beneficieze deplin de servicii online sofisticate ca televiziune si video de inalta calitate, la cerere.
LTE valorifica mai eficient spectrul de frecvente radio, permitand retelelor mobile sa profite de „dividendul digital" si sa utilizeze frecventele eliberate prin trecerea de la televiziunea analoga la cea digitala ( IP/09/1112 ). Semnalul va strabate distante mai lungi decat cu actuala tehnologie GSM, asigurand aceeasi acoperire de retea cu mai putine antene, ceea ce va contribui la conservarea peisajului european si la reducerea consumului de energie.
LTE ar putea asigura patrunderea comunicatiilor mobile de banda larga in regiunile mai putin populate, contribuind la atenuarea „fracturii digitale” dintre zonele rurale si urbane. La sfarsitul anului 2008, 23% din populatia rurala a UE nu avea inca posibilitatea unei conexiuni DSL la internet ( IP/09/1221 ).
Principalii operatori de telefonie mobila si principalii producatori de pe piata mondiala, cum ar fi Orange, TeliaSonera, T-Mobile, AT&T, NTT-DoCoMo, Verizon, Alcatel-Lucent, Ericsson, Huawei si Nokia Siemens Networks, s-au angajat deja sa utilizeze standardul LTE. Dupa estimarile analistilor pietei, operatorii din intreaga lume vor investi aproape 6 miliarde de euro (8,6 miliarde de dolari) in echipamente LTE pana in 2013.
Context
Succesul mondial al standardului GSM s-a datorat unei stranse colaborari intre industrie, cercetare si reglementare la nivel paneuropean. In anii ’80, standardizarea GSM a fost promovata cu ajutorul cooperarii europene in stiinta si tehnologie, precursoarea programelor UE de cercetare din ziua de azi. Comisia Europeana a sustinut proiectul GSM, iar in 1987 tarile europene au aprobat propunerea Comisiei de a se rezerva banda de 900 MHz pentru serviciile GSM, pregatind terenul pentru raspandirea rapida a tehnologiei GSM in toata Europa.
I n iulie 2009, statele membre UE, urmand exemplul Parlamentului European, au aprobat propunerea Comisiei de actualizare a directivei GSM din 1987 in vederea deschiderii accesului la banda de 900 MHz si pentru alte tehnologii, inclusiv pentru LTE ( IP/09/1192 ) .
I n perioada 2007-2013, UE va investi in total peste 700 de milioane de euro in cercetarile dedicate viitoarelor retele, jumatate din suma urmand sa fie alocata tehnologiilor wireless care contribuie la dezvoltarea retelelor 4G si ulterioare.
Pentru cercetarile sprijinite de UE in domeniul retelelor viitorului si LTE:
http://cordis.europa.eu/fp7/ict/future-networks/
Pentru proiectul Wireless World Initiative New Radio (WINNER), finantat de UE:
http://www.ist-winner.org