II. Infracţiuni contra disciplinei şi ordinii la bord, precum şi pentru infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul
ART. 117
Refuzul de a executa un ordin cu privire la îndatoririle de serviciu privind siguranţa navigaţiei şi a navei se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani daca fapta nu constituie o infracţiune mai grava.
Daca fapta este săvârşită de comandantul navei pedeapsa este de la 6 luni la 3 ani.
ART. 118
Lovirea superiorului de către inferior se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
In cazul în care cel lovit se găseşte în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
ART. 119
Lovirea inferiorului de către superior se pedepseşte cu închisoare de la o luna la 1 an sau cu amenda.
ART. 120
Acţiunea penala pentru infracţiunile din prezenta secţiune se pune în mişcare la sesizarea comandantului navei.
Când infracţiunile prevăzute în art. 117 şi 119 suni săvârşite de comandant, acţiunea penala se pune în mişcare la sesizarea conducătorului unitarii căreia îi aparţine nava.
Pentru infracţiunile prevăzute în art. 118 şi 119 acţiunea penala se pune în mişcare şi la plângerea prealabila a persoanei vătămate.
III. Alte infracţiuni
ART. 121
Arborarea fără drept pe o nava a pavilionului roman se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
ART. 122
Neexecutarea de către pasageri a ordinului comandantului navei în timpul unui sinistru naval se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau amendă.
ART. 123
Stânjenirea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu ale echipajului de conducere a unei nave, daca prin aceasta s-ar pune în pericol siguranţa navei, sau preluarea fără drept a controlului navei, direct sau indirect, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani.
Daca fapta se săvârşeşte în scopul devierii navei de la itinerariul sau, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani.
Când pentru săvârşirea faptelor prevăzute în alineatele precedente a fost ucisa o persoana ori daca faptele au avut ca urmare moartea uneia sau mai multe persoane ori alte consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 15 la 20 ani, interzicerea unor drepturi şi confiscarea parţială a averii.
Tentativa se pedepseşte.
Se considera tentativa şi producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum şi luarea de măsuri în vederea comiterii infracţiunii prevăzute în prezentul articol.
ART. 124
Omisiunea de a denunţa de îndată săvârşirea infracţiunii prevăzută în art. 123 se sancţionează în condiţiile şi cu pedepsele prevăzute în art. 170 din Codul penal.
ART. 125
In cazul când infracţiunea de sclavie prevăzuta în art. 190 din Codul penal, cea de piraterie prevăzuta în art. 212 din Codul penal şi infracţiunea de trafic de stupefiante prevăzuta în art. 312 din Codul penal sunt săvârşite prin folosirea navei, aceasta nava se confisca, daca proprietarul ei a avut cunoştinţă de aceasta.
Acestor infracţiuni specifice navigaţiei civile se adăugă şi infracţiunile reglementate de Codul Penal în cazul săvârşirii unor fapte penale dar şi alte infracţiuni reglementate în legi speciale cum ar fi cele din domeniul protecţiei mediului, vamal, regimului armelor şi muniţiei, traficului de stupefiante, trecerea frontierei de stat, etc.
8.2.3. Contravenţii: definite, regimul juridic. Stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în domeniul marinei civile. Reglementari.
ORDONANŢĂ nr. 2 din 12 iulie 2001 privind regimul juridic al contravenţiilor defineşte în art. 1 contravenţie - Legea contravenţională apără valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea penală. Constituie contravenţie fapta săvârşită cu vinovăţie, stabilită şi sancţionată prin lege, ordonanţă, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local sau a consiliului judeţean.
Prin legi sau prin hotărâri ale Guvernului se pot stabili şi sancţiona contravenţii în toate domeniile de activitate.
Sancţiunile contravenţionale sunt principale şi complementare.
Sancţiunile contravenţionale principale sunt:
a) avertismentul;
b) amenda contravenţională;
c) obligarea contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii;
d) închisoarea contravenţională, dacă nu există consimţământul contravenientului pentru aplicarea sancţiunii prevăzute la lit. c).
Sancţiunile contravenţionale complementare sunt:
a) confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţii;
b) suspendarea sau anularea, după caz, a avizului, acordului sau a autorizaţiei de exercitare a unei activităţi;
c) închiderea unităţii;
d) blocarea contului bancar;
e) suspendarea activităţii agentului economic;
f) retragerea licenţei sau a avizului pentru anumite operaţiuni ori pentru activităţi de comerţ exterior, temporar sau definitiv;
g) desfiinţarea lucrărilor şi aducerea terenului în starea iniţială.
Prin legi speciale se pot stabili şi alte sancţiuni principale sau complementare cum este în cazul HG nr. 876 din 1 august 2007 pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la regimul transporturilor navale unde în funcţie de gravitatea faptelor, ANR poate proceda, la propunerea organelor constatatoare, la suspendarea brevetelor sau a certificatelor de capacitate.
Sancţiunea stabilită trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite. Sancţiunile complementare se aplică în funcţie de natura şi de gravitatea faptei şi pot fi cumulate.
Avertismentul, amenda contravenţională şi obligarea la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii se pot aplica oricărui contravenient persoană fizică ori juridică.
Sancţiunea închisorii contravenţionale se poate aplica numai persoanelor fizice.
Avertismentul constă în atenţionarea verbală sau scrisă a contravenientului asupra pericolului social al faptei săvârşite, însoţită de recomandarea de a respecta dispoziţiile legale.
Avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă.
Avertismentul se poate aplica şi în cazul în care actul normativ de stabilire şi sancţionare a contravenţiei nu prevede această sancţiune.
Amenda contravenţională are caracter administrativ.
Pentru contravenţiile stabilite prin hotărâri ale Guvernului se pot prevedea amenzi între 1000lei si 20 000 000 lei.
Inchisoarea contravenţională şi obligarea la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii pot fi stabilite numai prin lege şi numai pe o durată ce nu poate depăşi 6 luni, respectiv 300 de ore.
Sancţiunile prevăzute se stabilesc întotdeauna alternativ cu amenda.
Dacă aceeaşi persoană a săvârşit mai multe contravenţii sancţiunea se aplică pentru fiecare contravenţie.
Când contravenţiile au fost constatate prin acelaşi proces-verbal sancţiunile contravenţionale se cumulează fără a putea depăşi dublul maximului amenzii prevăzut pentru contravenţia cea mai gravă sau, după caz, maximul general stabilit în lege pentru închisoarea contravenţională ori obligarea la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii.
In cazul în care la săvârşirea unei contravenţii au participat mai multe persoane, sancţiunea se va aplica fiecăreia separat.
Caracterul contravenţional al faptei este înlăturat în cazul legitimei apărări, stării de necesitate, constrângerii fizice sau morale, cazului fortuit, iresponsabilităţii, beţiei involuntare complete, erorii de fapt, precum şi infirmităţii, dacă are legătură cu fapta săvârşită.
Dacă printr-un act normativ fapta nu mai este considerată contravenţie, ea nu se mai sancţionează, chiar dacă a fost săvârşită înainte de data intrării în vigoare a noului act normativ.
Dacă sancţiunea prevăzută în noul act normativ este mai uşoară se va aplica aceasta. în cazul în care noul act normativ prevede o sancţiune mai gravă, contravenţia săvârşită anterior va fi sancţionată conform dispoziţiilor actului normativ în vigoare la data săvârşirii acesteia.
Aplicarea sancţiunii amenzii contravenţionale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârşirii faptei.
In cazul contravenţiilor continue termenul curge de la dala constatării faptei. Contravenţia este continuă în situaţia în care încălcarea obligaţiei legale durează în timp.
Executarea sancţiunii amenzii contravenţionale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenţiei nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancţiunii.
Executarea sancţiunii amenzii contravenţionale se prescrie în termen de 2 ani de la data aplicării.
Executarea sancţiunii închisorii contravenţionale se prescrie în termen de un an de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti, dacă contravenientul nu a optat pentru prestarea unei activităţi în folosul comunităţii.
Contravenţia se constată printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabileşte şi sancţionează contravenţia, denumite în mod generic agenţi constatatori.
Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor la normele privind transporturile pe apele naţionale navigabile şi în porturi sunt de competenţa inspectorilor de navigaţie din cadrul Autorităţii Navale Romane şi al organelor căpităniilor de port.
In momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoştinţă contravenientului dreptul de a face obiecţiuni cu privire la conţinutul actului de constatare. Obiecţiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte menţiuni", sub sancţiunea nulităţii procesului-verbal.
Lipsa menţiunilor privind numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii şi a sediului acesteia, a faptei săvârşite şi a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată şi din oficiu.
Contravenientul este obligat să prezinte agentului constatator, la cerere, actul de identitate ori documente. în caz de refuz, pentru legitimarea contravenientului agentul constatator poate apela la ofiţeri şi subofiţeri de poliţie, jandarmi sau gardieni publici.
Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator şi de contravenient. în cazul în care contravenientul nu se află de faţă, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face menţiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puţin un martor. în acest caz procesul-verbal va cuprinde şi datele personale din actul de identitate al martorului şi semnătura acestuia.
Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator.
In lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod.
Dacă o persoană săvârşeşte mai multe contravenţii constatate în acelaşi timp de acelaşi agent constatator, se încheie un singur proces-verbal.
Pentru aceeaşi faptă nu se pot aplica două sau mai multe sancţiuni principale, repetate.
Procesul-verbal se înmânează sau, după caz, se comunica, în copie, contravenientului şi, dacă este cazul, părţii vătămate şi proprietarului bunurilor confiscate.
Comunicarea se face de către organul care a aplicat sancţiunea, în termen de cel mult o lună de la data aplicării acesteia.
In situaţia în care contravenientul a fost sancţionat cu amendă, precum şi dacă a fost obligat la despăgubiri, o dată cu procesul-verbal acestuia i se va comunica şi înştiinţarea de plată. în înştiinţarea de plată se va face menţiunea cu privire la obligativitatea achitării amenzii şi, după caz, a despăgubirii, în termen de 15 zile de la comunicare, în caz contrar urmând să se procedeze la executarea silită.
Contravenientul va semna de primire.
In cazul în care contravenientul nu este prezent sau, deşi prezent, refuză să semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia, precum şi a înştiinţării de plată se face de către agentul constatator în termen de cel mult o lună de la data încheierii.
Comunicarea procesului-verbal şi a înştiinţării de plată de face prin poştă, cu aviz de primire, sau prin afişare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operaţiunea de afişare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puţin un martor.
Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbaloumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.
Plata amenzii se face la Casa de Economii şi Consemnaţiuni sau la trezoreria finanţelor publice, iar o copie de pe chitanţă se predă de către contravenient agentului constatator sau se trimite prin poştă organului din care acesta face parte.
In cazul în care contravenientul a achitat jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ pentru fapta săvârşită orice urmărire încetează.
Căile de atac împotriva proccsului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere în termen de 75 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.
Partea vătămată poate face plângere numai în ceea ce priveşte despăgubirea, iar cel căruia îi aparţin bunurile confiscate, altul decât contravenientul, numai în ceea ce priveşte măsura confiscării.
Plângerea însoţită de copia de pe procesul-verbal de constatare a contravenţiei se depune la organul din care face parte agentul constatator, acesta fiind obligat să o primească şi să înmâneze depunătorului o dovadă în acest sens.
Plângerea împreună cu dosarul cauzei se trimit de îndată judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.
Plângerea suspendă executarea. Plângerea persoanelor suspendă executarea numai în ceea ce priveşte despăgubirea sau, după caz, măsura confiscării.
Hotărârea judecătorească prin care s-a soluţionat plângerea poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Motivarea recursului nu este obligatorie. Motivele de recurs pot fi susţinute şi oral în faţa instanţei. Recursul suspendă executarea hotărârii.
In cazul în care, prin săvârşirea contravenţiei prevăzute de HG nr. 876 din 1 august 2007 ppentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la regimul transporturilor navale , unele bunuri sunt distruse total sau parţial, agenţii care constată contravenţia vor menţiona proporţia distrugerii. Cuantumul despăgubirilor datorate se va stabili o dată cu aplicarea amenzii sau, după caz, prin efectuarea expertizei, pe baza preţurilor în vigoare la data săvârşirii contravenţiei.
Despăgubirile astfel determinate se încasează de către cei ale căror bunuri au fost distruse parţial sau total ca urmare a săvârşirii contravenţiei şi se utilizează pentru acoperirea pagubelor cauzate prin săvârşirea faptelor contravenţionale.
Sancţiunile prevăzute în prezenta în HG nr. 876 din 1 august 2007 se aplică numai persoanelor fizice care au săvârşit contravenţia.
Amenzile aplicate persoanelor fizice străine se plătesc în valută convertibilă, prin transformarea amenzilor din lei în valută la cursul de schimb oficial din momentul săvârşirii contravenţiei.
Alte acte normative care prevăd sancţiuni contravenţionale care se aplica personalului navigant sunt şi cele din domeniul vamal, cele cu privire la regimul juridic al marii teritoriale, al frontierei de stat, etc.
CAPITOLUL 9. SIGURANŢA NAVIGAŢIEI
9.1. Supravegherea şi controlul navigaţiei civile în porturile şi în apele naţionale navigabile ale României
Conform prevederilor OG nr. 42 din 28.08.1997 privind transporturile navale regulile de navigaţie în marea teritoriala, în apele interioare şi în porturile romaneşti se stabilesc de Ministerul Transporturilor în conformitate cu reglementările naţionale şi cu acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte.
Inspecţia şi supravegherea desfăşurării în siguranţa a navigaţiei în apele naţionale navigabile precum şi inspecţia şi supravegherea desfăşurării în siguranţa a navigaţiei în apele naţionale navigabile se efectuează de către Autoritatea Navala Română prin Căpităniile de port.
Pentru exercitarea activităţii de supraveghere şi control a ordinii navigaţiei, căpităniile de port au dreptul de vizita, la orice ora din zi sau din noapte, la bordul oricărei nave, indiferent de pavilion, aflata în porturi şi în afara acestora, în limitele apelor naţionale.
Căpităniile de port vor interzice libera navigaţie în apele naţionale, precum şi operaţiunile de încărcare - descărcare şi transbord sau legătura cu uscatul navelor care nu au acte de bord sau nu îndeplinesc condiţiile prevăzute în acestea, precum şi navelor care nu au obţinut permisul de acostare şi autorizare de libera practica în port dat de organele sanitare după vizitarea navei.
Căpităniile de port primesc reclamaţiile referitoare la încălcări ale regimului navigaţiei care au avut loc pe nave, în porturi, pe ţărm, rapoarte privind sinistrele, abordajele şi orice avarie şi efectuează cercetări, administrând probe şi încuviinţând expertize, în limitele competentei lor.
De asemenea, căpităniile de port primesc reclamaţiile şi plângerile referitoare la abateri în legătura cu navigaţia sau care au avut loc pe nave în porturi, pe coaste şi pe maluri, fac cercetări în limita competentei lor şi, în caz de vinovăţie, procedează potrivit legii.
Căpităniile de port pot proceda şi din oficiu la cercetarea accidentelor de navigaţie şi la alte cercetări la care au calitatea de a se sesiza din oficiu.
Atunci când o nava s-a pierdut sau a fost abandonata de echipaj ori numai de comandant în urma unui naufragiu sau a unui sinistru, căpitănia portului procedează neîntârziat la cercetarea cauzelor şi împrejurărilor în care acesta s-a produs şi ia masurile necesare pentru conservarea probelor materiale în vederea continuării cercetărilor şi a stabilirii răspunderilor.
Căpitănia portului face cercetări chiar daca sinistrul priveşte o nava sub pavilion străin.
9.1.2. Apele naţionale navigabile. Definiţie
Apele naţionale navigabile ale României sunt formate din marea teritoriala şi apele interioare navigabile.
Regimul şi întinderea marii teritoriale se stabilesc prin lege.(vezi Legea 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al marii teritoriale şi al zonei contigue a României)
Constituie ape interioare navigabile ale României:
a) fluviile, râurile, canalele şi lacurile situate în interiorul teritoriului României, pe porţiunile navigabile;
b) apele navigabile de frontiera, de la malul romanesc pana la linia de frontiera;
c) apele maritime considerate, potrivit legii, ape interioare. Ministerul Transporturilor, cu avizul Ministerului Apelor, Pădurilor şi
Protecţiei Mediului, al Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, al Ministerului Industriei şi Comerţului şi al Departamentului pentru Administraţie Publica Locala, stabileşte nominal şi pe porţiuni apele navigabile ale României. Pentru apele de frontiera se va tine seama şi de acordurile bilaterale privind regimul frontierei de stat.
9.1.3. Zona maritima, fluviala şi a altor cai navigabile - definiţie
Constituie zona maritima, fluviala sau a altor cai navigabile fâşia de teren situata în lungul ţărmului marii teritoriale sau ai apelor interioare navigabile, pe o lăţime de 30 de metri.
In cazuri justificate, Ministerul Transporturilor poate mari lăţimea zonei maritime, fluviale sau a altor cai navigabile, cu avizul celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat interesate.
In porturi, zona maritima, fluviala sau a altor cai de navigaţie coincide cu incinta portuara.
Regimul zonei maritime fluviale şi al altor cai navigabile
In zona maritima, fluviala sau a altor cai navigabile, lucrările şi orice alte instalaţii şi amenajări care ar putea împiedică circulaţia ar ascunde amenajările făcute în interesul navigaţiei, pe terenuri, maluri sau în porturi, ori ar împiedica folosirea normala a acestor amenajări, se pot executa numai cu autorizarea Ministerului Transporturilor şi, după caz, şi a Ministerului Apărării Naţionale.
Categoriile de lucrări vor fi stabilite de Ministerul Transporturilor.
Ministerul Transporturilor poate dispune, în zona maritima, fluviala sau a altor cai navigabile, instalarea de semne, balize şi alte semnale de navigaţie, de zi şi de noapte, pe toata întinderea malurilor şi a apelor, în punctele pe care le va socoti necesare pentru siguranţa navigaţiei. în acest scop, se vor putea efectua, potrivit dispoziţiilor legale, defrişările necesare menţinerii vizibilităţii semnelor şi mijloacelor de semnalizare, iar materialul rezultat din defrişare va fi depozitat la dispoziţia organelor silvice.
Cheltuielile de instalare şi întreţinere vor fi suportate de organele însărcinate cu întreţinerea cailor navigabile, a lacurilor şi a porturilor.
Instalarea în afara zonei maritime, fluviale sau a altor cai navigabile a semnelor, balizelor şi a celorlalte semnale de navigaţie prevăzute în alin. 1 se va face cu acordul deţinătorului de teren.
Lucrările în albia apelor navigabile, inclusiv dragajele, extracţiile de produse de balastiera şi altele asemenea se pot executa numai cu autorizarea Ministerului Transporturilor.
Instalarea ori construirea de poduri sau instalarea de conducte ori cabluri peste sau sub apele navigabile se va face în condiţiile legii şi cu autorizarea Ministerului Transporturilor. Beneficiarii acestor instalaţii şi construcţii sunt obligaţi a le marca potrivit regulilor privind semnalizarea în navigaţie.
9.1.4. Reglementarea operaţiunilor care se efectuează numai cu nave sub pavilion român
Operaţiuni care se efectuează numai cu nave sub pavilion roman (mijloace navale şi de uscat) în porturile, în marea teritoriala şi în apele interioare ale României, privind navele sub orice pavilion:
a) remorcajul şi manevrele în porturi, rade şi bazine;
b) remorcajul de la un port romanesc la alt port romanesc, afara numai daca prin convenţii internaţionale la care statul roman este parte, se prevede altfel;
c) serviciul de pilotaj;
d) transportul de mărfuri, posta şi pasageri efectuat prin îmbarcare de pe teritoriul statului roman cu destinaţia către un alt punct al aceluiaşi teritoriu (cabotaj);
e) asistenta şi salvarea în apele naţionale a navelor, aeronavelor, hidroavioanelor şi a încărcăturii acestora;
f) scoaterea navelor, epavelor şi a încărcăturilor acestora;
g) pescuitul;
h) serviciile de interes local pentru desfăşurarea activităţii organelor
administraţiei de stat în porturi, în apele naţionale şi alte asemenea; i) construcţii hidrotehnice; j) explorarea şi exploatarea marii sau a fundului marii, conform
dispoziţiilor legale.
Remorcherele, şlepurile şi tancurile fluviale sau de bunkerare autopropulsate sub pavilion străin pot face manevre la ieşirea şi la plecarea din port sau radă cu navele pe care le-au remorcat. Aceste nave aflate în cursă în porturile romaneşti pot efectua remorcarea şi manevra şi a altor nave ale societăţilor cărora le aparţin, chiar daca aceste nave nu pleacă remorcate de acestea.
Ministerul Transporturilor poate autoriza ca operaţiunile prevăzute la lit. b), d), e), f) şi i) sa se efectueze şi de nave sub pavilion străin.
9.1.5. Regimul operaţiunilor de navigaţie în porturi şi în apele naţionale
Navele de orice categorie, indiferent de pavilion, intrând în apele sau porturile romaneşti, sunt obligate sa respecte dispoziţiile privind intrarea şi navigaţia în apele naţionale, staţionarea, operarea şi plecarea din porturi, prevăzute de dispoziţiile legilor şi ale reglementarilor romaneşti.
Navele, indiferent de pavilion, pot acosta sau ancora la ţărm în afara limitelor porturilor, numai în locurile fixate în acest scop, organizate sau marcate prin semnale, cu excepţia cazurilor de forţa majora având drept consecinţa imposibilitatea continuării navigaţiei.
Cazurile de forţa majora invocate de comandantul navei se verifica şi se atesta de căpitănia portului în zona căreia s-a produs evenimentul sau de aceea a portului de destinaţie.
Locurile de acostare şi ancorare în afara limitelor porturilor aflate în apele de frontiera sau în marea teritoriala se vor stabili de organele Ministerului Transporturilor, cu acordul organelor de grăniceri.
In cazurile de forţa majora, comandantul navei este obligat sa anunţe imediat şi primul post de grăniceri sau de politie.
Daca nava este autorizata să facă operaţiuni în puncte izolate, în afara limitelor portului şi unde nu se afla organe ale căpităniei de port se vor îndeplini formalităţile de sosire cerute de reglementările în vigoare, ca şi când aceasta ar fi intrat în port.
Condiţiile în care vor fi îndeplinite aceste formalităţi vor fi stabilite de Ministerul Transporturilor.
Când, în caz de forţa majora, încărcătura este descărcată de pe nava, în totalitate sau în parte, pe ţărm, în afara porturilor, se vor anunţa de îndată, prin orice mijloace, căpitănia portului cea mai apropiata şi primul post de grăniceri sau de politie.
Navele care operează în afara limitelor porturilor nu pot fi legate mai mult de doua în aceeaşi dana.
9.1.6. Implementarea standardelor internaţionale pentru siguranţa navelor, prevenirea poluării şi asigurarea condiţiilor de muncă şi viaţă la bordul navelor maritime (Controlul statului portului - PSC/Controlul statului de pavilion - FSC)
Obiectul PSC este reglementat de OG nr. 38 din 30 ianuarie 2000 privind implementarea standardelor internaţionale pentru siguranţa navelor, prevenirea poluării şi asigurarea condiţiilor de muncă şi viaţă la bordul navelor maritime care utilizează porturile româneşti sau care navighează în apele naţionale şi constituie:
a) implementarea standardelor internaţionale pentru siguranţa navelor, prevenirea poluării şi asigurarea condiţiilor de muncă şi viaţă la bordul navelor maritime care utilizează porturile româneşti sau care navighează în apele naţionale, în scopul reducerii cazurilor de operare în porturile şi în apele naţionale ale României a navelor maritime sub-standard;
b) instituirea controlului navelor maritime sub pavilion străin, denumit controlul statului portului - PSC, în conformitate cu reglementările europene şi internaţionale privind procedurile armonizate de inspecţie şi reţinere a navelor.
Prevederile se aplică oricărei nave, inclusiv echipajului acesteia, care: a) face escală într-un port românesc sau la o instalaţie off-shore aflată în apele teritoriale româneşti; sau
b) ancorează într-un port românesc sau la o astfel de instalaţie off-shore.
In cazul navelor cu un tonaj brut mai mic de 500, autoritatea competentă va aplica acele cerinţe ale convenţiilor care sunt aplicabile şi, în măsura în care una dintre convenţii nu este aplicabilă, va lua toate măsurile necesare pentru a asigura că respectiva navă nu pune în pericol siguranţa, sănătatea sau mediul.
La efectuarea inspecţiei unei nave care arborează pavilionul unui stat care nu este membru al uneia dintre convenţii, autoritatea competentă trebuie să se asigure că tratamentul aplicat unei astfel de nave şi echipamentului său nu este mai favorabil decât cel aplicat unei nave care arborează pavilionul unui stat membru la acea convenţie.
Navele de pescuit, navele de război, navele auxiliare, navele construite din lemn şi cele de o construcţie primitivă, navele guvernamentale exploatate în scopuri necomerciale, precum şi navele de agrement care nu sunt angajate în comerţ nu fac obiectul prevederilor acestei ordonanţe.
Activitatea de control al statului portului - PSC constituie serviciu public administrativ şi se organizează în cadrul structurii organizatorice a ANR. Inspecţiile şi inspecţiile detaliate la nave sunt efectuate de inspectori PSC.
Inspecţiile la nave vor fi efectuate ca urmare a:
a) iniţiativei autorităţii competente;
b) cererii sau informaţiei asupra navei, furnizată de un alt stat parte la una dintre convenţii; sau
c) informaţiei asupra navei, furnizată de un membru al echipajului, de un organism profesional, o asociaţie, un sindicat sau de orice altă entitate care are interese în ceea ce priveşte siguranţa navei, a echipajului şi a pasagerilor săi sau protecţia mediului marin.
Inspectorii PSC vor efectua inspecţii care vor consta într-o vizită la bordul navei în vederea verificării validităţii certificatelor şi a altor documente care trebuie să existe la bordul navei, în conformitate cu prevederile convenţiilor, a stării navei, a echipamentului şi echipajului său, precum şi a condiţiilor de viaţă şi de muncă ale echipajului.
Dacă certificatele şi documentele sunt valabile şi inspectorul PSC este satisfăcut de starea generală a navei, inclusiv de cea a compartimentului maşinilor şi de condiţiile de cazare şi de igienă ale echipajului şi pasagerilor, inspecţia se va limita la deficienţele raportate sau observate, în cazul existenţei acestora.
Atunci când inspectorul PSC are motive întemeiate de a crede, în baza observaţiilor făcute la bord, că starea navei, a echipamentului sau a echipajului acesteia nu îndeplineşte în mod substanţial cerinţele unei convenţii, va fi efectuată o inspecţie detaliată.
Motive întemeiate există atunci când inspectorul PSC descoperă probe care, în baza judecăţii sale profesionale, justifică o inspecţie detaliată a navei, a echipamentului sau a echipajului acesteia.
La terminarea inspecţiei sau a inspecţiei detaliate inspectorul PSC trebuie să transmită comandantului navei un document care va conţine rezultatele inspecţiei şi detalii asupra oricăror decizii luate de inspectorul PSC, precum şi orice acţiuni de remediere care trebuie luate de comandantul, proprietarul sau de operatorul navei.
In cazul existenţei unor deficienţe care necesită reţinerea navei, documentul care se transmite comandantului navei, va include menţiunea că măsura reţinerii navei va fi publicată.
Autoritatea competentă trebuie să se asigure că toate deficienţele confirmate sau descoperite în timpul inspecţiei sunt remediate în conformitate cu prevederile convenţiilor.
In cazul unor deficienţe care pun în pericol, în mod obiectiv, siguranţa, sănătatea sau mediul, autoritatea competentă, prin ordin scris, va lua măsura reţinerii navei sau a stopării operaţiunilor în cursul cărora au fost descoperite deficienţele. Ordinul de reţinere a navei sau de stopare a operaţiunilor va fi comunicat imediat comandantului navei şi reprezentantului proprietarului sau operatorului navei în România. Acest ordin va fi retras numai atunci când pericolul este înlăturat sau atunci când autoritatea competentă hotărăşte că nava poate pleca sau că operaţiunile pot fi terminate fără nici un risc pentru siguranţa şi sănătatea pasagerilor sau a echipajului, fără a prezenta un pericol pentru alte nave sau un pericol de poluare a mediului marin.
In circumstanţe excepţionale, atunci când starea generală a unei nave este în mod evident sub-standard, autoritatea competentă poate suspenda inspecţia acesteia până când comandantul, proprietarul sau operatorul navei ori reprezentanţii acestora au luat măsurile necesare în vederea respectării prevederilor corespunzătoare ale convenţiilor.
In cazul în care autoritatea competentă a luat măsura reţinerii navei, aceasta va informa imediat, în scris, administraţia statului pavilionului şi consulul sau, în absenţa acestuia, următorul reprezentant diplomatic al statului pavilionului despre toate circumstanţele în care a fost emis ordinul de reţinere a navei. Acolo unde este necesar va fi informată şi organizaţia recunoscută responsabilă de eliberarea certificatelor navei.
In exercitarea controlului statului portului - PSC, autoritatea competentă va face tot posibilul pentru a evita reţinerea sau întârzierea nejustificată a unei nave. Dacă o navă este reţinută sau întârziată în mod nejustificat, proprietarul sau operatorul acesteia are dreptul la despăgubire pentru orice pierdere sau prejudiciu suferit. în toate aceste cazuri proba reţinerii sau întârzierii nejustificate a navei este în sarcina reclamantului.
In cazul în care comandantul, proprietarul sau agentul unei nave notifică autorităţii competente, înainte sau imediat după intrarea navei în port, orice deficienţe ale navei sau ale echipamentului său, a căror remediere urmează a fi făcută înainte de plecarea navei din port, reţinerea acesteia va fi hotărâtă numai dacă deficienţele care o justifică au fost descoperite după ce comandantul a anunţat că nava este pregătită pentru inspecţie. Aceeaşi procedură va fi aplicată atunci când autoritatea competentă primeşte notificarea că nava este programată în vederea efectuării inspecţiilor de clasă sau a celor conforme prevederilor legislaţiei statului pavilionului.
Proprietarul sau operatorul unei nave ori reprezentanţii acestora în România au dreptul de a contesta ordinul de reţinere a navei dat de autoritatea competentă. Contestaţia nu determină suspendarea măsurii de reţinere.
Contestarea ordinului de reţinere se face în conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările şi completările ulterioare.
Autoritatea competentă va informa, o dată cu emiterea ordinului de reţinere a navei, comandantul navei reţinute în legătură cu dreptul de a face contestaţie.
Atunci când deficienţele nu pot fi remediate în portul în care se exercită controlul statului portului - PSC, autoritatea competentă poate permite navei respective să plece spre cel mai apropiat şantier de reparaţii disponibil, numai dacă sunt respectate condiţiile specifice determinate de acesta în vederea asigurării plecării navei într-o stare care nu prezintă nici un risc pentru siguranţa şi sănătatea pasagerilor şi a echipajului şi nici un pericol pentru alte nave sau nici un pericol de poluare a mediului marin.
Atunci când portul spre care se îndreaptă nava în vederea remedierii deficienţelor se află într-un alt stat, autoritatea competentă va informa în scris autoritatea competentă a acelui stat, părţile şi orice altă autoritate implicată, cu privire la starea navei, în scopul asigurării tuturor condiţiilor pentru plecarea acesteia.
In cazul existenţei unui acord internaţional privind controlul statului portului - PSC, la care România este parte, autoritatea competentă va lua măsuri pentru a asigura că navelor care pleacă:
a) fără să se fi conformat condiţiilor determinate de autoritatea competentă a unuia dintre statele membre ale acestui acord; sau
b) care refuză să se conformeze cerinţelor aplicabile ale convenţiilor, neîndreptându-se spre şantierul de reparaţii indicat, li se va refuza accesul în toate porturile româneşti până când proprietarul sau operatorul nu va furniza autorităţii competente proba îndeplinirii în totalitate a cerinţelor aplicabile ale convenţiilor. în aceste circumstanţe autoritatea competentă va informa imediat toate autorităţile competente ale celorlalte state membre ale acordului.
In cazuri de forţă majoră accesul navelor poate fi permis în scopul reducerii pericolului pentru viaţa omenească sau a riscului de poluare. Autoritatea competentă va efectua în mod obligatoriu inspecţia acestor nave.
Fiecare inspector PSC va deţine, în timpul exercitării atribuţiilor sale, o legitimaţie specială, eliberată de Ministerul Transporturilor, care atestă autorizarea inspectorului PSC de a efectua inspecţii în cadrul controlului statului portului - PSC.
Piloţii angajaţi în vederea intrării, ieşirii sau efectuării de manevre în port şi administraţiei portului vor informa imediat autoritatea competentă despre orice deficienţe constatate în timpul desfăşurării activităţilor specifice, care ar pune în pericol siguranţa navigaţiei sau ar reprezenta un pericol de poluare a mediului marin.
Autoritatea competentă va informa Organizaţia Maritimă Internaţională, respectiv Biroul Internaţional al Muncii, despre reţinerile navelor şi despre toate circumstanţele în care au fost luate măsurile de reţinere, în conformitate cu cerinţele specifice ale fiecărei convenţii.
Contravaloarea prestaţiilor legate de efectuarea inspecţiilor pentru anularea măsurii de reţinere a navei va fi suportată de proprietarul sau de operatorul navei ori de reprezentantul acestuia în portul în care s-a făcut inspecţia şi se va face venit al autorităţii competente.
Reţinerea navei nu va înceta decât în urma efectuării în totalitate a plăţii sau în schimbul unei garanţii suficiente de rambursare a contravalorii prestaţiilor .
9.1.7. Pilotajul. Regimul juridic al pilotajului în România. Contractul de pilotaj, definiţie, obligaţiile părţilor. Răspunderea pilotului. Servicii excepţionale executate de pilot
Căile navigabile, porturile, radele şi bazinele portuare în care pilotajul este obligatoriu se stabilesc de Ministerul Transporturilor.
Prin activitatea de pilotaj se înţelege:
a) pilotajul navelor la intrarea şi la ieşirea din porturi, la manevrare de la o dană la alta se înţelege pilotajul navelor maritime la intrarea, respectiv ieşirea din şi în mare în porturile maritime, şi la intrarea, respectiv ieşirea navelor maritime sau fluviale din şi în calea navigabilă, precum şi la manevra navelor maritime sau fluviale de la o dană la alta, în interiorul aceluiaşi port;
b) pilotajul navelor pe căile şi canalele navigabile de acces spre porturile fluviale se înţelege pilotajul navelor la intrarea, respectiv ieşirea din şi în mare pe o cale sau un canal navigabil, spre sau dinspre un port fluvial sau pe o cale sau un canal navigabil între două porturi fluviale;
In apele navigabile pentru care regimul de pilotare a navelor este reglementat prin convenţii bilaterale sau multilaterale intervenite Intre tarile riverane interesate, la care România este parte, zonele de pilotaj obligatorii sunt cele fixate în baza acestor convenţii.
Piloţii fac parte din personalul navigant.
Pilotul asista pe comandantul navei şi este obligat sa furnizeze acestuia informaţiile complete şi corecte pentru efectuarea în siguranţa a manevrei.
Comandantul este obligat sa pună la dispoziţia pilotului date necesare asupra caracteristicilor de manevra a navei.
Pe timpul cat este la bord, pilotul nu înlocuieşte pe comandant la comanda navei, acesta continuând sa fie răspunzător de manevra navei sale şi de orice daune rezultate din operaţiunile de manevra.
Pilotul nu poate părăsi nava decât după ce a fost înlocuit sau nava a fost ancorata ori legata la locul destinat iar la plecarea din port pana ce nava nu a ieşit din zona de pilotaj.
In timpul serviciului la bordul navei pe care a fost însărcinat sa o piloteze, pilotul are drept la hrana, precum şi la cazare, daca este cazul, în aceleaşi condiţii ca şi ofiţerii de ia bord.
Pilotul care efectuează operaţiunile prevăzute în prezenta secţiune nu face parte din echipajul navei pilotate.
Modul de recrutare, şcolarizare şi brevetare a piloţilor, precum şi efectuarea serviciului de pilotaj se stabilesc de Ministerul Transporturilor.
Pentru zonele speciale din apele navigabile, supuse reglementarilor unor convenţii încheiate intre statul roman şi statele riverane interesate, condiţiile se stabilesc potrivit acestor convenţii.
Pentru serviciile de pilotaj se percep tarife stabilite potrivit dispoziţiilor legale.
Sunt scutite de plata taxelor de pilotaj:
a) navele militare romane şi străine;
b) navele întrebuinţate la un serviciu public, de întreţinere sau pentru controlul şi supravegherea navigaţiei, precum şi cele întrebuinţate în cazuri de pericol şi inundaţii;
c) navele-şcoala. spital şi de sport.
Piloţii fluviali care prestează serviciul permanent la bordul navelor fluviale fac parte din echipajul navei şi li se aplica prevederile legale referitoare la echipaj.
Ministerul Transporturilor stabileşte zonele de pilotaj obligatoriu. Aceasta activitate poate fi concesionata la una sau maximum două societăţi - persoane juridice. Condiţiile de concesionare se stabilesc prin caiet de sarcini emis de administratorul zonei.
Activitatea de pilotaj poate fi efectuata numai de persoane juridice sau fizice autorizate de Ministerul Transporturilor.
FUNCŢIONAREA PILOTAJULUI ÎN RADA ŞI PORTUL CONSTANŢA
Pilotarea navelor în portul Constanţa este obligatorie.
Pilotarea navelor se efectuează numai de către piloţii de port maritimi încadraţi în Serviciul de Pilotaj şi Nave portuare al Portului Constanţa, sau în Serviciul de pilotaj al Şantierului Naval Constanţa .
Pentru executarea serviciului, piloţii sunt ajutaţi de marinarii legători de nave, de remorchere de manevră şi şalupe.
Piloţii de port maritim, fac parte din personalul navigant, cu toate drepturile ce decurg din această situaţie şi se recrutează dintre piloţii stagiari, care sunt supuşi unui examen de brevet, după ce au efectuat stagiul prevăzut de lege. Piloţii stagiari, se recrutează dintre navigatorii brevetaţi, care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege.
Piloţii, asigură pilotajul navelor comerciale astfel:
- din radă în port, unde se acostează la dane sau se ancorează;
- din port în radă, până nava este pusă pe direcţia de marş;
- la schimbări de dane în port, mutări din ancoră la dane, suiri pe doc, largări, trageri de parâme, etc.
Pilotarea se efectuează la orice oră. atât ziua cât şi noaptea, în măsura în care nu există vreun pericol pentru navă din cauza întunericului, cetii şi vizibilităţii reduse, viscolului, vântului puternic, mare montată etc. Fac excepţie de aceasta regula navelor petroliere al căror pescaj depăşeşte 50' 00, care vor fi manevrate numai pe timp de zi, cu respectarea condiţiilor stabilite de prezenta regulă.
Orice manevră efectuată, se va trece în registrul de pilotaj completându-se toate rubricile registrului.
Cererea de pilot pentru intrarea-ieşirea navelor în şi din port. sau orice manevră în port, se va face prin completarea obligatorie a "Buletinului de pilotaj", ce se va depune de către Agenţia de nave, cu cel puţin 2 ore înainte de efectuarea manevrei.
După efectuarea manevrei, pilotul respectiv va completa buletinul de pilotaj şi va face menţiuni asupra prestării serviciului.
Piloţii sunt obligaţi:
- să fie la curent în permanenţă cu adâncimile reale ale apei în port, adâncimi ce vor fi puse la dispoziţia piloţilor periodic, săptămânal, de către serviciul special al Secţiei Căi Navigabile.;
- să vegheze ca în timpul pilotării să nu se alăture de nava pilotată, nici o altă navă sau ambarcaţiune, cu excepţia celor ce concură la efectuarea manevrei (remorchere, şalupe, pilotine).
Şefii de tură de piloţi, sunt obligaţi să ştie în orice moment, danele ocupate şi cele libere ale portului.
Imediat, la urcarea la bord a pilotului, acesta va prezenta comandantului navei, buletinul de pilotaj, pentru a înscrie sub semnătură, pescajul navei, TRN şi TRS, starea maşinilor şi ora exactă a primirii sau debarcării pilotului, manevra executată şi observaţiile asupra felului cum a decurs pilotarea navei.
Pilotul nu părăseşte nava, până ce aceasta nu a fost ancorată sau legată definitiv la locul destinat, iar la plecarea din port a navei, până ce aceasta nu a fost pusă pe direcţia de marş, de comun acord cu comandantul navei. Dacă datorită unor condiţii deosebite (vânt, mare montată) debarcarea pilotului prezintă un pericol, situaţia va fi adusă la cunoştinţa Căpităniei Portului Constanţa care de acord cu comandantul navei şi Administraţia portului, va decide.
Pilotul nu înlocuieşte pe comandant, la manevra navei. Rolul său este de a indica şi de a asista pe comandant la determinarea manevrelor necesare, pentru a urma drumul indicat, acostării sau plecării. Comenzile se dau numai de către comandant. Comenzile comandantului pentru remorchere şi marinarii legători de nave vor putea fi transmise prin intermediul pilotului.
Este interzis pilotului de a manevra personal telegraful maşinilor sau să de comenzi direct echipajului navei. Dacă în interesul rapidităţii manevrei, comandantul apreciază necesar să lase ca pilotul să de direct aceste ordine, manevrele executate în aceste condiţii, vor fi considerate ca fiind sub ordinele comandantului şi angajează numai responsabilitatea sa.
Pe timpul cât pilotul este prezent la bord comandantul continuă să fie răspunzător de manevra navei sale şi de orice daune vor rezulta în urma manevrelor efectuate.
In cazul când, pe timpul manevrei, căpitanul părăseşte puntea de comandă, este obligat a indica pilotului, persoana responsabilă pentru conducerea navei, pe timpul absenţei sale. în caz de neconformare cu această regulă, pilotul va opri manevra, iar dacă acest lucru nu este posibil, din cauza condiţiilor în care se află nava, va continua el însuşi manevra până ce nava va ajunge în situaţia favorabilă opririi manevrei ei. în ambele cazuri, va anunţa imediat căpitănia portului Constanţa. Răspunderea pentru eventuale daune produse în aceste împrejurări revine comandantului navei.
In cazul în care comandantul navei nu va urma indicaţiile pilotului şi va insista asupra unei manevre riscante din punct de vedere a siguranţei instalaţiilor şi lucrărilor portuare sau a drumului de acces, pilotul va atrage atenţia comandantului asupra răspunderii ce o poartă şi va anunţa imediat prin VAP căpitănia portului Constanţa şi serviciul de pilotaj iar apoi va consemna acest lucru într-un proces verbal încheiat între el şi comandant. în cazul în care comandantul va refuza să semneze acest proces verbal, căpitănia portului va decide.
Dacă pilotul observă din partea comandantului intenţia de a încălca regulile de navigaţie în sectorul de pilotaj, este obligat a-1 avertiza asupra greşelii în acţiunea sa. Dacă acesta încalcă totuşi regulile de navigaţie, pilotul va raporta cazul căpităniei port.
In cazul când, la nava pe care s-a urcat pilotul, s-a declarat carantină, comandantul navei este obligat să asigure pilotului cazarea şi masa până la debarcarea sa.
Comandantul navei nu va pune nava în viteza de mers normală decât după debarcarea pilotului.
Este interzis piloţilor de a duce de la o navă la alta persoane, mărfuri, obiecte.
Orice avarie survenită de navă pe timpul pilotării sau orice avarie făcută de navă cheului sau instalaţiilor portuare, va fi raportată imediat în scris căpităniei portului.
De asemeni piloţii sunt obligaţi să raporteze în scris căpităniei portului:
- orice schimbare în şenalul navigabil;
- încălcarea regulilor de navigaţie;
- neexecutarea de către comandanţii de nave a indicaţiilor date de piloţi;
- orice eveniment în legătură cu navigaţia sau manevra executată;
- asupra obiectelor scoase din apă la virarea ancorelor precum şi a instalaţiilor de legare a navelor.
In cazul când piloţii iau cunoştinţă că nava se află în pericol, sau că s-a întâmplat un accident de navigaţie, sunt obligaţi a anunţa imediat căpităniei portului ce vor acţiona conform dispoziţiilor ce le vor primi. în cazuri grave şi urgente vor acţiona din proprie iniţiativă, raportând măsurile ce le-au luat.
Piloţii vor informa imediat căpitănia portului asupra oricărei informaţii date de comandanţii de nave, de către posturile de la uscat ca urmare a unor comunicări de la nave cu privire la epave întâlnite, obstacole, timp extrem de rău.
Inainte de a se urca sau cobori de pe navă, pilotul se va convinge în limita posibilităţilor că scara de pilot este bine legată, este în bună stare, are o lungime suficientă, este luminată corespunzător pe timp de noapte.
Acostarea navelor în danele de colţ se va face astfel încât să nu fie ieşite în afara danei cu prova sau pupa.
In cazuri excepţionale, căpitănia portului Constanţa va putea aproba ieşirea în afara extremităţilor, însă nu mai mult de 1/10 din lungimea navei care are o lungime de 100 m. şi 1/15 din lungimea navei când este mai lungă de 100 m.
In vederea executării manevrei ordonate, comandantul este obligat să ia toate măsurile necesare, astfel ca nava să fie gata de manevră la ora pentru care a fost solicitat pilotul, adică: maşina principală să fie gata de manevră, personalul necesar pentru manevră să fie prezent la bord, inclusiv comandantul, parâmele ... etc. în cazul când aceste condiţii nu sunt îndeplinite, pilotul va informa şeful de tură iar acesta va informa căpitănia portului Constanţa, după care va consemna în buletinul şi registrul de pilotaj dispoziţiile primite şi nominal cei care au dispus efectuarea manevrei fără respectarea actelor normative.
Este interzis piloţilor să execute manevra cu nave care nu prezintă siguranţă pentru instalaţiile portuare şi pentru navele aflate în port sau radă şi care nu dispun de mijloacele şi personalul indicat a fi prezent la bord conform legislaţiei în vigoare iar în condiţii de vreme nefavorabilă în port şi radă, piloţii nu vor începe manevra decât dacă aceasta se poate executa în siguranţă deplină şi cu autorizaţia expresă a căpităniei portului Constanţa în balast ce manevrează la intrarea sau ieşirea din portul Constanţa în condiţii de vânt puternic sunt obligaţi a-şi asigura un pescaj corespunzător efectuării în siguranţă a manevrelor ordonate.
Pescajul maxim admis la danele portului Constanţa va fi stabilit în funcţie de sondajele săptămânale, cu o rezervă calculată conform STAS 11208/1979. Adâncimea va fi stabilită prin determinarea de către SCN a nivelului apei şi comunicarea la orele 08.00 a acestei adâncimi.
Este interzisă acostarea la dane a unor nave cu lungime mai mare decât dana atunci, când în danele adiacente sunt programate nave la intrare sau plecare.
Manevrele cerute verbal de către Agenţia de nave fără depunerea buletinului de pilotaj, nu se vor executa. Fac excepţie manevrele ordonate de Căpitănia portului, dar care vor fi trecute în registrul de manevre, cu menţiunea respectivă şi certificarea căpităniei portului.
In cazul când o navă cheamă pilot aceasta este obligat să se deplaseze imediat la bordul navei. Dacă se va constata că chemarea pilotului nu a fost întemeiată, se va raporta căpităniei de port care va hotărî asupra amenzii ce va trebui plătită de comandantul navei.
Comandantul navei este obligat să ia toate măsurile necesare, pentru ca primirea şi debarcarea pilotului să se facă în deplină siguranţă, de asemenea va efectua manevrele cele mai indicate, pentru a nu periclita siguranţa navei.
Nava pilot, va putea acosta la nava pilotată numai pentru ambarcarea sau debarcarea pilotului. Este interzisă navei pilot de a efectua manevre de remorcare.
Inainte de a începe manevra de acostare a unei nave la cheu, pilotul este obligat să se încredinţeze că dana respectivă are adâncimea necesară şi că are spaţiu suficient pentru acostare. în cazul când spaţiul pentru acostare este insuficient sau foarte limitat, deoarece ar periclita siguranţa manevrei, va depune toate diligentele pentru a asigura spaţiul de manevră şi numai după aceasta va manevra nava. Dacă totuşi I se va impune efectuarea manevrei fără îndeplinirea condiţiilor, pilotul va efectua manevra nu înainte de a informa în scris Căpitănia portului.
Agenţia de nave, va preciza la buletinul de pilotaj locul corect la dana unde urmează a fi acostată nava, astfel încât operaţiunile de încărcare-descărcare să nu fie întrerupte prin manevre ulterioare.
La efectuarea manevrelor, folosirea remorcherelor este obligatorie la navele de TRN de 1000 t. sau mai mult. Numărul acestora va fi stabilit de comandantul navei de comun acord cu pilotul.
In timpul folosirii remorcherului, comandantul şi echipajul acestuia devin în orice privinţă subordonaţi navei remorcate identificându-se cu nava sau navele asistate şi cu armatorii respectivi, din momentul când remorcherul părăseşte dana de aşteptare pentru a se deplasa la nava ce-i solicită serviciile, până când revine în siguranţă la dana sa de aşteptare. Pentru orice pierdere, avarie, prejudiciu ori întârziere de orice fel ce pot apare în timpul sau ca o consecinţă a angajării remorcherului, vor fi ţinuţi răspunzători cei ce folosesc remorcherul şi armatorii navei sau navelor respective.
Dacă în timpul pilotajului s-a declarat incendiu pe navă pilotul va da semnalele de alarmă şi va manevra nava spre ieşire din port sau izolarea ei. La bordul navei se vor lua toate măsurile locale, pentru stingerea incendiului, sau izolarea ei. Nava nu va putea fi readusă în port. după stingerea incendiului, decât în urma avizului comun al organelor de pompieri şi căpitănia portului.
Nava pilot, când este în exerciţiul funcţiunii sau în aşteptare la posturi de pilotaj, este obligată să poarte semnalele şi luminile prescrise de R.I.P.A.M.
Căpitănia portului Constanţa va supraveghea şi controla aplicarea prezentelor instrucţiuni.
9.1.8. Remorcajul de port şi mare
Prin activitatea de remorcaj se înţelege: remorcaj de manevră al navelor se înţelege utilizarea remorcherelor şi/sau a împingătoarelor în timpul manevrelor de intrare şi ieşire a navelor maritime sau fluviale în şi din porturi, precum şi pentru manevrele între danele aceluiaşi port.
Nu constituie remorcaj de manevră al navelor fluviale manevrele efectuate de remorcherele sau împingătoarele unui armator pentru navele proprii;
9.1.9. Scoaterea navelor eşuate şi a epavelor scufundate în apele navigabile naţionale sau internaţionale
Navele eşuate, scufundate, părăsite sau abandonate în apele naţionale navigabile reprezintă un pericol pentru siguranţa navigaţiei.
Daca o nava eşuează sau se scufunda în apele naţionale navigabile, căpitănia portului va fixa un termen armatorului sau operatorului, după caz, pentru începerea activităţii de dezeşuare sau ranfluare a navei şi curăţirea fundului apei.
In funcţie de situaţia concreta, acest termen va fi cuprins intre 10 zile şi 2 luni de la data notificării. în caz de neîndeplinire a acestei obligaţii, administratorul zonei, la solicitarea căpităniei, va executa aceste operaţiuni în contul armatorului.
Orice mărfuri sau alte bunuri scufundate în porturi, rade sau pe căile navigabile vor fi scoase de armatorii sau operatorii, navei sau de proprietarii mărfurilor, în termenul stabilit de căpitănia de port.
In funcţie de situaţia concreta acest termen va fi cuprins intre 10 zile şi 2 luni de la data notificării. în caz de neîndeplinire a acestei obligaţii, administratorul zonei, la solicitarea căpităniei, va executa aceste operaţiuni în contul armatorului şi/sau a intereselor mărfii.
Agentul economic care efectuează scoaterea în condiţiile din prezentul articol este în drept sa vândă, cu avizul căpităniei, bunurile ce nu se pot păstra sau a căror conservare necesita o cheltuiala prea mare fata de valoarea lor. sumele obţinute urmând a fi conservate.
După terminarea operaţiunilor de scoatere a navei şi încărcăturii, căpitănia portului din zona căreia s-a întâmplat sinistrul va face publicitate pentru înştiinţarea persoanelor interesate, invitându-le sa dovedească drepturile ce le au asupra bunurilor salvate.
Inştiinţarea se va face prin publicarea anunţului intr-un ziar local, intr-unul naţional şi intr-unul internaţional şi prin afişare la sediul căpităniei portului.
Daca în termen de 3 luni de la data înştiinţării cei interesaţi nu se prezintă pentru a-şi lua în primire bunurile salvate, se poate proceda la vânzarea acestora şi consemnarea sumei rezultate după scăderea cheltuielilor efectuate cu ocazia operaţiunilor de ranfluare a navei, a remuneraţiei de salvare, a taxelor şi sumelor datorate bugetului şi a altor cheltuieli rezultate din îndeplinirea procedurii prevăzute în prezentul articol.
Daca pana la împlinirea unui an de la data consemnării sumei rezultate din vânzare cei interesaţi nu şi-au valorificat drepturile sau daca pretenţiile formulate înăuntrul aceluiaşi termen în fata organelor de jurisdicţie au fost respinse prin hotărâre definitiva, suma consemnata se face venit statului.
In cazul când se considera ca eşuarea sau scufundarea unei nave în porturi, rade, canale de acces în locuri de intrare şi ieşire a navelor constituie un pericol iminent pentru navigaţie, eăpitănia portului va dispune ca armatorul sau operatorul sa procedeze, în maximum 24 de ore de la notificare, la scoaterea navei şi la curăţirea rundului apei, cu respectarea art. 48 şi 49 alin. 2.
In caz de neîncepere în termenul stabilit a îndeplinirii acestor obligaţii, la dispoziţia căpităniei, se va proceda la efectuarea operaţiunilor în contul operatorului sau al armatorului.
In situaţii excepţionale, în care pericolul de navigaţie sau poluare determina acţiune imediata, căpitănia poate ordona efectuarea operaţiunilor fără notificarea de 24 ore.
Daca proprietarul, armatorul sau reprezentantul lor nu restituie cheltuielile, nava şi toate bunurile recuperate în condiţiile articolului precedent vor fi vândute, conform art. 68, pentru acoperirea cheltuielilor, eventuala diferenţa rămânând la dispoziţia proprietarului, după plata creanţelor care grevează nava.
In cazul când cheltuielile de scoatere a navei întrec suma obţinută prin vânzare, proprietarul, armatorul sau reprezentanţii lor rămân obligaţi a plaţi diferenţa.
Actul de confirmare a execuţiei operaţiunilor prevăzute, întocmit de căpitănia portului sau, după caz, de autorităţile publice locale, având anexat calculul cheltuielilor, întocmit de unitatea creditoare şi verificat de Ministerul Transporturilor, constituie un titlu executoriu pentru cheltuielile efectuate cu scoaterea, paza şi administrarea bunurilor salvate, precum şi cu curăţirea fundului apei.
Executarea de către unitatea creditoare a acestui titlu asupra navei sau încărcăturii recuperate se face cu prioritate înaintea oricărei alte creanţe.
Bunurile găsite în apele naţionale ori aruncate de apa pe plaja, ţărm sau cheiuri se predau, în termen de 10 zile, căpităniei de port celei mai apropiate ori celui mai apropiat organ al politiei sau celui care ie-a pierdut. Organul căruia i s-a predat bunul procedează potrivit dispoziţiilor legale referitoare la bunurile găsite.
Bunurile găsite în apele de frontiera, provenite de pe teritoriu statelor vecine, vor fi înapoiate autorităţilor competente ale acestor state prin organele de grăniceri.
Armele, muniţiile, materiile explozive, precum şi orice alte bunuri a căror deţinere fără drept este sancţionată potrivit legii penale, găsite, se predau de îndată celui mai apropiat organ al politiei, care va proceda potrivit dispoziţiilor legale privind regimul acestor bunuri.
Persoanele care predau în termen bunurile au dreptul la o recompensa al cărei cuantum poate fi de pana la a treia parte din valoarea lor, pentm bunurile găsite în apele naţionale, şi de pana la a 10-a parte, pentru bunurile găsite pe plaja, ţărm sau pe cheiuri.
Persoanele care predau în termen bunurile de îndată au dreptul la rambursarea cheltuielilor făcute pentru recuperarea şi predarea lor.
Nerespectarea dispoziţiilor de predare a bunurilor se sancţionează potrivit legii penale.
9.1.10. Oprirea de la plecare a navelor. Reţinerea navelor. Reglementari, autoritatea competenta, proceduri
Căpităniile de port vor interzice libera navigaţie în apele naţionale, precum şi operaţiunile de încărcare - descărcare şi transbord sau legătura cu uscatul navelor care nu au acte de bord sau nu îndeplinesc condiţiile prevăzute în acestea, precum şi navelor care nu au obţinut permisul de acostare şi autorizare de libera practica în port dat de organele sanitare după vizitarea navei.
Căpitănia portului nu va admite plecarea din port sau radă dacă:
a) lipsesc actele de bord cerute sau acestea nu sunt valabile;
b) navele maritime au gaura de apa la bord;
c) navele fluviale au gaura de apa la corp;
d) funcţionarea instalaţiilor de guvernare şi a celor de ancorare este defectuoasa;
e) nava nu este înzestrată cu suficiente mijloace de salvare, de stingere a incendiului, cu pompe de evacuare, mijloace de semnalizare şi de ancorare sau babalele nu prezintă siguranţa;
f) încărcătura de pe punte periclitează stabilitatea navei sau împiedica vizibilitatea în navigaţie;
g) stivuirea şi arimarea mărfurilor în magazii sunt defectuoase, periclitând siguranţa navigaţiei;
h) pescajul maxim stabilit în actele navei este depăşit;
i) numărul pasagerilor îmbarcaţi depăşeşte cifra arătata de certificatul care stabileşte numărul de calatori admis,
j) membrii echipajului nu poseda brevete sau certificate prevăzute de legile statului sub al cărui pavilion se afla nava;
k) la bordul navei nu se afla personalul necesar siguranţei navigaţiei;
I) instalaţiile destinate prevenirii poluării nu sunt în stare eficienta de
funcţionare;
m) în orice alte cazuri, când siguranţa navei este periclitată. Căpitănia portului nu va elibera actele de bord şi permisul de plecare acelor nave care nu au achitat tarifele, taxele, eventualele amenzi şi despăgubiri la care sunt obligate, potrivit dispoziţiilor legale, fata de căpitănia de port sau de alte organe portuare.
Navele pot fi oprite de a pleca din port sau din rada şi în cazul când s-a cerut aceasta, prin adresa scrisa, de către un organ al administraţiei locale sau centrale, de organele jurisdicţionale ori de cele ale parchetelor.
Navele pot fi oprite de a pleca din port sau rada şi în cazurile când căpitănia primeşte reclamaţii scrise prin care se cere reţinerea navei, pentru pretenţii de neplata mărfii încărcate, pretenţii rezultând din avaria comuna, avarii, abordaje, asistenta sau salvare, despăgubiri, taxe. tarife şi alte asemenea.
In cazurile prevăzute în prezentul articol reţinerea încetează daca proprietarul navei a depus o garanţie suficienta în raport cu suma pretinsa sau daca, în termen de 24 ore de la reţinerea navei, nu s-a primit o confirmare printr-o încheiere judecătoreasca de punere sub sechestru.
In calculul acestor ore nu se iau în considerare orele din zilele nelucrătoare.
Răspunderea pentru reţinerea nejustificată a navei o poartă acela la cererea căruia a fost reţinută nava.
Aceste reguli nu se aplica navelor militare şi navelor sub pavilion străin folosite pentru servicii guvernamentale.
Dostları ilə paylaş: |