Epidemiologia

2.3.3. Stabiliţi corespunderea între:

868. 
     Forma nosologică: Sursă de infecţie:
     

1) difteria;	a) bolnavul cu formă ştearsă;
2) tuse convulsivă;	b) omul bolnav;
3) rujeola;	c) purtătorul sănătos (imun).

868. 
     Forma nosologică: Sursa principală de infecţie:
     

HVB;	bolnavii;
HVA;	bolnavii cu forme slab manifeste;
difteria;	purtătorii;
gripa;	purtătorii imuni.

868. 
     Forma nosologică: Sursa principală de infecţie:
     

varicela	purtătorul convalescent
difteria	purtătorul sănătos
febra tifoidă	bolnavul cu forme fruste
dizenteria	bolnavul

868. 
     Forma nosologică: Majorări ciclice în dinamica multianuală
     

a morbidităţii:

rujeola;	la 10–12 ani;
scarlatina;	la 3–5 ani;
dizenteria;	la 4–6 ani.

868. 
     Forma nosologică: Sezonalitate:
     

dizenteria	toamnă-iarnă
HVA	vară-toamnă
scarlatina	primăvară-vară
rujeola	iarnă-primăvară

868. 
     Forma nosologică: Structura antigenică a agentului patogen:
     

HVB;	O; H; Vi;
febra tifoidă;	H; O;
holera;	stabilă;
rujeola;	HBsAg, HBcAg, HbeAg, HBcorAg

868. 
     Forma nosologică: Grupul de vârstă de risc:
     

HVA;	<12 luni;
HVB;	12 luni;
tuse convulsivă;	15–29 ani.
rujeolă;	4–28 ani;

868. 
     Forma nosologică: Durata supravegherii persoanelor contacte:
     

dizenterie;	35 zile;
febra tifoidă;	21–25 zile;
HVA;	17–21 zile;
rujeola;	6 zile.

868. 
     Forma nosologică: Perioada de incubaţie:
     

dizenterie;	7–14 zile;
hepatită virală A;	8–17 zile;
tuse convulsivă;	14–50 zile;
rujeolă;	1–6 zile.

868. 
     Forma nosologică: Perioada de incubaţie:
     

dizenterie;	1–6 zile;
poliomielită;	3–21 zile;
holeră;	cîteva ore – 5 zile;
rujeolă;	8–17 zile.

868. 
     Forma nosologică: Surse principale sunt:
     

difterie	purtătorii imuni
HVA	bolnavii cu forme şterse
febra tifoidă	purtătorii convalescenţi

868. 
     Forma nosologică: Sursa principală de infecţie:
     

febra tifoidă;	a) purtătorii cronici;
rujeolă;	b) omul bolnav;
HVA;	c) bolnavii începând cu perioada pro­dromală;
dizenterie;	d) bolnavii acuţi.

868. 
     Forma nosologică: Sezonalitatea:
     

dizenteria;	vară-toamnă;
HVA;	toamnă-iarnă;
HVB;	lipseşte;
gripa;	iarnă-primăvară;
varicela;	iarnă.

868. 
     Forma nosologică: Contingentele de vârstă:
     

varicelă;	12 luni;
rujeolă;	6 luni – 7 ani;
BDA;	< 12 luni;
HVB;	15–29 ani.

868. 
     Forma nosologică:
     

1. 
   rujeolă;
   
2. 
   HVA;
   
3. 
   febra tifoidă;
   
4. 
   difterie;
   

Perioada de contagiozitate:

a) perioada prodromală şi 4–5 zile de manifestare clinică;

b) perioada prodromală şi 7–14 zile de manifestare clinică;

c) sfârşitul celei de a doua săptămâni a perioadei de manifestare cli­ni­că;

d) din prima zi de boală.

868. 
     Forma nosologică:
     

1. 
   botulism;
   
2. 
   dizenterie;
   
3. 
   HVE;
   
4. 
   tuberculoză;
   

Afirmaţia corectă:

a) imunitatea celulară este cea protectivă;

b) predomină calea hidrică de transmitere;

c) diferite tipuri de agent patogen se asociază cu anumite produse ali­men­tare;

d) un tip de agent patogen produce exotoxină.

868. 
     Forma nosologică:
     

1. 
   variolă;
   
2. 
   febră tifoidă;
   
3. 
   femeile în vârstă;
   
4. 
   HVC;
   
5. 
   scarlatină;
   

Afirmaţie corectă:

a) există vaccin eficient;

b) mai frecvent sursă de agenţi patogeni servesc;

c) nu există vaccin eficient;

d) are un indice al contagiozităţii relativ scăzut.

868. 
     Infecţia şi perioada de contagiozitate:
     

1) difterie;

2) rujeolă;

3) tuse convulsivă;

a) perioada prodromală – 4 zile de erupţie;

b) de la câteva zile la 4 luni;

c) perioada catarală – 4 săptămâni.

868. 
     Infecţia şi perioada de contagiozitate:
     

1) infecţia meningococică;

2) rubeola;

3) dizenteria.

a) perioada de manifestare clinică;

b) perioada prodromală şi primele zile de îmbolnăvire;

c) 7 zile până la erupţie, 7 zile după erupţie.

868. 
     Infecţia şi perioada de incubaţie:
     

1) difterie;

2) rujeolă;

3) tuse convulsivă;

a) 3–14 zile;

b) 2–10 zile;

c) 8–17 zile.

868. 
     Infecţia şi tipul de imunitate:
     

1) rujeolă;

2) difterie;

3) infecţie meningococică;

a) antitoxică;

b) antibacteriană;

c) antivirotică.

868. 
     Structura antigenică a agentului patogen la:
     

1) difterie;

2) rujeolă;

3) gripă;

a) stabilă;

b) instabilă.

868. 
     Infecţia şi profilaxia de urgenţă:
     

1) gripă;

2) rujeolă;

3) antrax;

a) vaccinare;

b) interferon;

c) antibiotice.

868. 
     Infecţia şi perioada de incubaţie:
     

1) rubeolă;

2) inf. meningococică;

3) gripă;

a) 2–10 zile;

b) 1–2 zile;

c) 7–24 zile.

868. 
     Infecţia şi agentul patogen:
     

1) difteria;

2) rujeola;

3) tusea convulsivă;

a) morbillivirus,

b) corinebacterie difterie;

c) bordetella pertusis.

868. 
     Infecţia şi contingentul de risc:
     

1) tusea convulsivă;

2) parapertusis;

3) difteria;

a) adoliscenţi şi maturi;

b) copii până la 3 ani;

c) copii 3–6 ani.

868. 
     Infecţia şi perioada de incubaţie:
     

1) difteria;

2) rujeola;

3) tusea convulsivă;

a) 8–17 zile;

b) 2–10 zile;

c) 3–14 zile.

868. 
     Infecţia şi vaccinurile utilizate:
     

1) difteria;

2) rujeola;

3) tusea convulsivă.

a) vaccin corpuscular inactivat;

b) anatoxine;

c) vaccin viu atenuat.

868. 
     Infecţia şi perioada de incubaţie:
     

1) scarlatina;

2) parotidita epidemică;

3) varicela.

a) 13–17 zile;

b) 1–3 zile;

c) 12–26 zile.

868. 
     Infecţia şi termenul de izolare a bolnavului:
     

1) rujeola;

2) parotidita epidemică;

3) scarlatina.

a) 9 zile de la debutul bolii;

b) 4 zile de la apariţia exantemului;

c) după însănătoşirea clinică, dar nu mai precoce de 7–12 zile de la debutul bolii.

868. 
     Infecţia şi nivelul minim protectiv al anticorpilor:
     

1) difteria;

2) tusea convulsivă;

3) rujeola;

a) 1:10;

b) 0,015–0,03 UA/ml;

c) 1:80.

868. 
     Infecţia şi nivelul minim protectiv al anticorpilor:
     

1) parotidita epidemică;

2) rubeola;

3) gripa;

a) 1:40;

b) 1:10;

c) 1:64.

868. 
     Infecţia şi durata supravegherii medicale asupra pesoanelor ce au fost în contact cu bolnavul:
     

1) difteria;

2) tusea convulsivă;

3) rujeola;

a) 17–21 zile;

b) 7 zile;

c) 14 zile.

868. 
     Infecţia şi durata supravegherii medicale asupra pesoanelor ce au fost în contact cu bolnavul:
     

1) parotidita epidemică;

2) scarlatina;

3) inf.meningococică;

a) 10 zile;

b) 7 zile;

c) 21 zile.

868. 
     Infecţia şi agentul patogen:
     

1) inf.stafilococică;

2) legioneloza;

3) difteria;

a) corinebacterium difteriae;

b) stafilococcus aureus şi stafilococcus epidermidis;

c) legionella pneumophila.

868. 
     Infecţia şi agentul patogen:
     

1) parotidita epidemică;

2) tusea convulsivă;

3) varicela;

a) bordetella pertusis;

b) virus din familia Herpesvirus;

c) virus din familia Paramixoviride.

868. 
     Infecţia şi agentul patogen:
     

1) rujeola;

2) variola;

3) rubeola;

a) virus din familia Togaviridae, genul Ribivirus;

b) virus din familia Paromyxoviridae genul Morbillivirus;

c) Poxovirus variolae.

868. 
     Infecţia şi agentul patogen:
     

1) tuberculoza;

2) gripa;

3) scarlatina;

a) virus din familia Orthomyxoviridae;

b) Micobacteria tuberculosis, Micobacteria bovis din familia Mi­co­bac­te­ria­ce­ae;

c) Streptococcus pyogenes.

868. 
     Infecţia şi ciclititatea multianuală a morbidităţii:
     

1) scarlatina;

2) difteria;

3) tusea convulsivă;

a) 7–10 ani;

b) 2–4 ani;

c) 4–7 ani.

868. 
     Intensitatea eliminării micobacteriilor:
     

1. 
   abundentă;
   
2. 
   neabundentă;
   
3. 
   condiţionată.
   

Numărul de colonii:

1. 
   mai puţin de 20 colonii;
   
2. 
   mai mult de 20 colonii;
   
3. 
   după prima analiză pozitivă următoarele două sunt negative.
   

868. 
     Durata eliminării micobacteriilor:
     

1. 
   continuă;
   
2. 
   periodică;
   
3. 
   formală.
   

Numărul de colonii:

1. 
   alternarea rezultatelor pozitive cu cele negative;
   
2. 
   agentul cauzal este depistat la fiecare analiză;
   
3. 
   un rezultat pozitiv, iar celelate sunt negative.
   

868. 
     Categoria focarului de tuberculoză:
     

1. 
   categoria I;
   
2. 
   categoria I I;
   
3. 
   categoria III.
   

Caracteristicile focarului:

1. 
   eliminări formale ale micobacteriilor şi în focar locuiesc numai adu­lţi;
   
2. 
   nu elimină abundent micobacterii, dar în focar locuiesc copii şi ado­lescenţi;
   
3. 
   eliminări neabundente ale micobacteriilor şi în focar locuiesc nu­mai adulţi.