nevoile de creştere nu pot fi satisfăcute niciodată
► nevoile de creştere constituie cel mai bun factor de motivare
în încercarea de a utiliza nevoile de creştere ca factor de motivare, profesorul se poate lovi de nevoile de deficienţă ale elevului (nevoia de afiliere, de respect de sine)
Motivaţia externă
motivaţia externă are în centru profesorul
pentru a “produce” motivaţie externă, profesorul are la dispoziţie câteva strategii şi mijloace:
Mediul clasei
Mediul clasei
desemnează tot ceea ce se află într-o sală de clasă (mai puţin elevii)
făcând apel la nevoia de afiliere/respect de sine a elevilor, aceştia pot fi lăsaţi să se aşeze în bănci după preferinţe
în acelaşi timp, elevii pot fi lăsaţi să lucreze în grupuri după preferinţe
sau pot fi lăsaţi să-şi aranjeze sala de clasă după cum doresc
mediul clasei poate încuraja una din cele două tipuri de comunicare:
comunicarea de tip autoritar (profesorul vorbeşte, elevul ascultă)
comunicarea de tip democratic (profesorul vorbeşte dar şi ascultă
Modelarea –
presupune utilizarea admiraţiei elevilor pentru anumite persoane sau personaje îndrăgite pentru a transmite valori, mentalităţi, comportamente dezirabile
modelarea are drept suport dragostea elevului pentru modelul respectiv
datorită acestui suport afectiv puternic, modelul poate constitui un factor de motivare eficient
în celaşi timp, dacă modelul este indezirabil, anularea influenţei sale este extrem de dificilă datorită aceluiaşi suport afectiv puternic
Strategii de instruire –
există două tipuri de strategii de instruire:
centrate pe profesor – cultivă competiţia, individualismul, sunt pasive, mai puţin motivante dar au o mare calitate: folosesc eficient timpul
centrate pe elev – sunt strategii de grup, cultivă altruismul, cooperarea, sunt active, dar au un mare defect: sunt cronofage
Aşteptările profesorului: - factor de motivare
cu cât profesorul are aşteptări mai înalte în raport cu elevii, cu atât aceştia au tendinţa de a se ridica la înălţimea aşteptărilor respective
baza psihologică a acestui fenomen se numeşte tendinţa profeţiei de a se autorealiza
punctul slab al acestei strategii este acela că oferă un plus de motivare tot elevilor buni, ignorându-i în continuare pe cei slabi şi mediocri
cercetările demonstrează:
elevii slabi sunt aşezaţi spaţial mai departe de profesori
elevilor slabi li se acordă mai puţină atenţie în situaţii de interacţiune academică (mai puţine contacte din priviri, mai puţine aprobări gestice, mai puţine zâmbete etc)
elevii slabi sunt solicitaţi mai rar să răspundă şi li se acordă mai puţin timp ptr răspuns
elevii slabi sunt certaţi mai des ptr răspunsuri incorecte şi sunt premiaţi mai rar ptr cele corecte
elevii slabi sunt mai frecvent premiaţi ptr răspunsuri marginale şi inadecvate
elevilor slabi li se cere mai puţină muncă şi mai puţin efort
elevii slabi sunt mai frecvent întrerupţi în timp ce răspund sau rezolvă o problemă
Feed – back-ul ca factor de motivare
cuprinde:
laudele
notarea
Laudele:
Laudele:
sunt eficiente mai ales în cazul copiilor mai mici şi cu rezultate mediocre
sunt eficiente dacă recompensează realizări punctuale şi semnificative
trebuie să fie consecvente
nu trebuie transformate în obicei (se demonetizează)
Notarea:
Notarea:
pentru a fi eficientă, nota trebuie să urmeze imediat răspunsului (ca să se realizeze conexiunea între efortul depus şi evaluare)
în cazul lucrărilor scrise, acestea trebuie aduse cât mai repede, iar notele trebuie argumentate prin corectură
de asemenea, trebuie afişat/precizat baremul de notare
elevul are dreptul să ceară justificarea notei, iar profesorul are datoria să justifice nota
