Evaluarea Strategiei Naționale Antidrog 2005-2012
Măsuri pentru reducerea cererii de droguri
Yüklə 0,74 Mb.
|
Măsuri pentru reducerea cererii de droguriContextEvoluţia consumului de tutun, alcool și droguri în România La nivel naţional, studiul ESPAD28 2011, realizat de către Agenția Națională Antidrog împreună cu Școală Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar București indică o ușoară scădere a prevalenței consumului de tutun în rândul elevilor (52%, față de 54% în 2007) și este apropiată de media înregistrată pe țările participante (54%). Este totuși de remarcat creșterea numărului de țigări fumate în ultimele 30 de zile – 29%, cu 1% peste media europeană. De asemenea, se înregistrează scăderi la indicatorii: proporția tinerilor de 16 ani care au consumat vreodată o băutură alcoolică (79% față de 81% în 2007), prevalența consumului de alcool în ultimele 12 luni (72% față de 74%), consumul vreunei băuturi alcoolice în ultimele 30 de zile (49%, comparativ cu 52% în 2007). Totuși, se înregistrează creșteri ușoare ale proporției respondenților care declară că au consumat mai mult de 5 băuturi la o ocazie. În ceea ce privește consumul de droguri ilicite, se înregistrează creșteri la toate tipurile de substanțe: canabis (7% față de 4% în 2007), substanțe inhalante (7%, comparativ cu 4% în 2007), amfetamine (3% față de 0,6% în 2007), ecstasy (2%, comparativ cu 1% în 2007), crack, ciuperci halucinogene, cocaină, LSD (2% față de 1%), heroină etc. Cu toate acestea, consumul de droguri ilicite se situează sub media țărilor participante la studiu pentru aproape toate substanțele. În media înregistrată în rândul țărilor participante se încadrează consumul de cocaină, LSD și droguri injectabile. Consumul de substanțe noi cu proprietăți psihoactive – SNPP (etnobotanice) a fost de 5,3%. Dintre consumatorii de SNPP, 4,2% au declarat că au consumat astfel de substanțe în ultimele 12 luni, iar 1,9% în ultimele 30 de zile. 13,6% dintre tinerii care au început să consume droguri la vârsta de 13 ani sau mai devreme au folosit SNPP la primul consum. Îngrijorător este și faptul că 32,8% dintre tineri declară că au prieteni care consumă SNPP, iar 2,9% au consumatori în familie (frați sau surori). Accesul la SNPP este considerat de elevi ca fiind ușor, produsele fiind disponibile fie în magazine de profil (46,8%), fie pe internet (56,4%). Conform studiului29 realizat de către ANA şi ANP în 2011 în rândul persoanelor private de libertate, în penitenciare se înregistrează o creștere a numărului persoanelor care au consumat droguri în libertate și continuă să consume și în penitenciar. Prevalența consumului de droguri în rândul persoanelor private de libertate, de-a lungul vieții, a crescut de la 18,5% în 2006, la 25,1% în 2011. În România, serviciile de reducere a cererii de droguri sunt organizate atât de către instituţii guvernamentale, organizații neguvernamentale cât şi de entităţi private. Spre exemplu:
Agenţia Naţională Antidrog oferă servicii de reducere a cererii de droguri direct şi prin intermediul CPECA şi CAIA locale. Serviciile oferite includ atât prevenirea consumului de droguri (în şcoală, familie și comunitate) cât şi servicii de asistenţă medicală, psihologică şi socială, reducerea riscurilor și reinserţia socială a consumatorilor de droguri. De asemenea, Agenţia Naţională Antidrog oferă, prin Centrul național de Formare și Documentare în domeniul Drogurilor instruire furnizorilor de servicii în domeniul reducerii cererii de droguri. Conform reprezentanților ANA, în perioada 2007-2012 cca. 3000 de specialiști din România au beneficiat de educație continuă prin Centrul național de Formare și Documentare în domeniul Drogurilor. Mai mult, programa de formare implementată a fost adaptată continuu tendinţelor în schimbare ale fenomenului drogurilor, inclusiv cu informații privind substanțele noi cu proprietăți psihoactive.
În România, procentul consumatorilor de droguri injectabile (CDI) care declară că au utilizat seringi sterile la ultima injectare este de 15.58%, în timp ce Ucraina a raportat 95.5% pentru acelaşi indicator. În rândul ţărilor din Eurasia, România este pe locul al doilea, după Estonia, în ceea ce priveşte prevalenţa ridicată a infecţiei cu VHC în rândul CDI (82.9%, faţă de >90%) (HRI, 2012, 42). Apariţia pe piaţa românească a drogurilor legale, concomitent cu reducerea finanţărilor pentru programele de reducere a riscurilor a condus la creșterea incidenţei infecțiilor cu HIV în rândul utilizatorilor de droguri injectabile. Astfel, dacă în perioada 2007-2009 numărul persoanelor infectate cu HIV dintre utilizatorii de droguri injectabile era de 3-5 cazuri pe an, în 2010 au fost raportate 12 cazuri, iar în primele luni ale lui 2011 au fost raportați 62 de utilizatori de droguri infectaţi cu HIV.30 Începând din 2010, Agenţia Naţională Antidrog a venit în ajutorul furnizorilor de servicii oferind acestora seringi şi consumabile sanitare pentru a fi distribuite consumatorilor de droguri injectabile, însă acest suport, deşi binevenit, nu este suficient pentru a acoperi cererea de servicii şi nici pentru a egala serviciile oferite în 2009 finanţate din alte surse decât bugetul de stat. Prevenirea în școală Prevenirea consumului de alcool, droguri și tutun în şcoală constituie o prioritate a SNA 2005-2012, iar planurile de acțiune prevăd activităţi pentru atingerea celor 3 obiective specifice: 1) Dezvoltarea unor atitudini şi practici la nivelul întregii populaţii aflate într-o formă de învăţământ, prin intermediul programelor şcolare și de petrecere a timpului liber, în scopul adoptării unui stil de viaţă sănătos, fără tutun, alcool și droguri, 2) Creșterea influenţei factorilor de protecţie la vârste mici pentru evitarea sau cel puţin întârzierea debutului consumului de alcool, tutun şi droguri, 3) Sensibilizarea și educarea populaţiei şcolare în scopul evitării consumului experimental/recreaţional de droguri și trecerii de la acesta la cel regulat. Cele mai multe dintre programele de prevenire în şcoală sunt derulate în parteneriat de către ANA, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi organizaţii neguvernamentale. La nivel local, programele sunt derulate în colaborare de către CPECA cu Inspectoratele şcolare judeţene, Direcţiile de Sănătate Publică și Inspectoratele Judeţene de Poliţie. Pentru atingerea obiectivelor specifice prevenirii consumului de alcool, tutun şi droguri în şcoală, toate Centrele de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog au derulat campanii de informare în şcoli, au organizat evenimente în cadrul cărora au promovat un stil de viaţă sănătos, au oferit sprijin cadrelor didactice pentru realizarea unor activităţi de prevenire a consumului de droguri în şcoală. Activităţile au fost realizate în parteneriat cu Inspectoratele şcolare judeţene, cu instituțiile de învăţământ şi, în zonele în care există, cu organizații neguvernamentale locale. În privinţa standardelor minime de calitate a programelor de revenire a consumului de droguri în școală furnizorii de servicii intervievați din cadrul CPECA au declarat următoarele: - deși există, programa de educație pentru sănătate nu este aplicată; - profesorii sunt insuficient pregătiți pentru a preda ore de educație pentru sănătate; - CPECA nu au capacitatea de a acoperi integral informarea în școli; - informarea prin intermediul CPECA se face la solicitarea școlii, în funcție de problematica sesizată.
Prevenirea în familie În opinia furnizorilor de servicii intervievați, în această arie s-au derulat cele mai puţine intervenții în perioada de referinţă. Motivele invocate sunt:
Cu toate acestea, Centrele de Prevenire, Evaluare și Consiliere și Antidrog au desfășurat o serie de proiecte și activități care au vizat familiile. Pe parcursul anului 2010, 500 de părinți și educatori au fost beneficiari ai acestor programe. Alte 2000 de familii au fost beneficiare ale proiectului Centru de voluntariat pentru prevenirea consumului de droguri, alcool și tutun în instituțiile școlare, implementat în 2009 de către FICE România.33 În 2011, alți 418 părinți au beneficiat de programe de informare cu privire la riscurile asociate consumului de droguri. În perioada de implementare a SNA 2005-2012,numărul părinţilor care au participat la programe de informare a depins de disponibilitatea acestora, de resursele umane şi materiale ale CPECA (de exemplu, în 2005 au fost informați, la nivel naţional,672 părinţi, iar în 2007, 399 părinţi au beneficiat de sesiuni de informare). Instruirea asistenţilor maternali s-a realizat în funcţie de nevoile constatate la nivel local. Un pas important în dezvoltarea programelor de prevenire a consumului de alcool, tutun şi droguri în familie l-a reprezentat iniţierea, de către ANA în parteneriat cu MEC, în 2005, a proiectului Protego, implementat în cadrul Proiectului PHARE de Înfrăţire Instituțională dintre România şi Spania – Lupta împotriva traficului şi consumului de droguri. Scopul proiectului l-a constituit dezvoltarea de abilităţi educative la părinţii elevilor de clasa a VII-a aflați la risc de a consuma droguri. Inițial proiectul a fost derulat ca program pilot în Bucureşti, Constanţa şi Braşov în 24 de şcoli, iar în perioada 2009-2010 s-a desfăşurat în Ilfov, Bihor, Constanţa şi Braşov, fiind implementat de către ANA în parteneriat cu MEC, Biroul Regional ICAA şi Direcţia de Asistenţă Socială și Protecţie a Copilului – Sector 1 Bucureşti. Proiectul a fost inclus și ca obiectiv specific în Programul de interes național de prevenire a consumului de tutun, alcool și droguri – 2009 - 2012. În 2011, a fost implementat în 3 județe proiectul (considerat model de bună practică) Formarea familială în abilități educative privind prevenirea consumului de tutun, alcool și droguri. Implementat în parteneriat de către Agenţia Naţională Antidrog şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, proiectul a avut ca obiectiv dezvoltarea factorilor de protecție pentru 1000 de părinți cu abilități educative și de gestionare familială scăzute sau cu copii la risc.34 De asemenea, în cadrul proiectului, au fost realizate constant activități de informare a viitoarelor mame cu privire la riscurile consumului de alcool și droguri asupra fătului. Părinţii intervievați în cadrul procesului de evaluare a SNA 2005-2012 şi-au exprimat interesul pentru a participa la sesiuni de informare, pentru a fi mai bine informați: „Părinţii trebuie să conştientizeze, să fie puşi în rolul persoanelor afectate, să vadă cum pot gestiona situaţia”(mama unui tânăr de 14 ani, elev la școală nr. 149 din București). Părinții intervievați declară că au foarte puține informații cu privire la droguri și consumul de droguri. Sursele principale de informare sunt, ca și la tineri, internetul și televiziunea. Părinții sunt conștienți de limitele acestor surse de informare (informații incomplete, uneori eronate) și consideră că elevii ar trebui informați cu privire la riscurile asociate consumului de droguri de către profesori sau alți specialişti, într-un cadru organizat. Părinţii intervievați consideră că, în general, părinţii nu îşi asumă responsabilităţi în ce priveşte informarea copiilor asupra riscurilor asociate consumului de alcool și droguri, deoarece consideră că responsabilitatea revine mai degrabă şcolii. Prevenirea în comunitate Prevenirea în comunitate este iniţiată de CPECA sau solicitată de către autorităţi și instituții locale (şcoli, licee, Direcţii Judeţene de Asistenţă Socială etc.). Acțiunile din această arie sunt concepute să răspundă nevoilor locale, stabilite în urma unei evaluări rapide efectuate de CPECA sau de autoritatea solicitantă sau prevăzute în strategia locală antidrog. Deşi reprezintă un obiectiv al Planului de acțiune 2010-2012, elaborarea strategiilor locale antidrog a fost pusă în practică de un număr redus de autorităţi. Reprezentanții CPECA sunt de părere că dezvoltarea acestor strategii depinde de mai mulţi factori, precum: fondurile locale disponibile, interesul şi gradul de confort pe care îl au autorităţile cu privire la abordarea acestui subiect. Asigurarea calității intervențiilor pentru prevenirea consumului de droguri în comunitate s-a realizat prin instruirea personalului (instruirea profesioniștilor CPECA în domeniul prevenirii consumului de droguri și al consilierii persoanelor dependente, formarea de formatori în prevenirea și tratamentul toxico-dependenței) și prin constituirea unei baze de date cu organizațiile care derulează activități de prevenire a consumului de droguri și care oferă servicii specializate persoanelor consumatoare de droguri.35 De asemenea, în 2006 a fost creat un sistem de monitorizare și evaluare a copiilor aflați în situații de risc și a fost realizat un ghid care cuprinde indicatorii privind situațiile de risc în debutul consumului la copii și tineri. 36 În perioada 2005-2007, au fost derulate peste 40 de proiecte în parteneriat cu organizații neguvernamentale agreate de biserică și cu diferite culte. Pentru implementarea programelor de prevenire comunitară, organizațiile neguvernamentale și Centrele de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog folosesc atât personal specializat, cât și voluntari. Pentru prevenirea marginalizării tinerilor aparținând unor categorii vulnerabile au fost organizate campanii derulate de ANA, în parteneriat cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și de ONG-uri: Integration, ARAS, Fundaţia Alături de Voi, Sastipen. Părinţii intervievați în cadrul procesului de evaluare a SNA au declarat că, pentru tineri, comunităţile virtuale reprezintă factori de influenţă importanţi, aceştia petrecând foarte mult timp pe internet, pe reţele de socializare. Din acest motiv părinţii consideră comunitățile virtuale - reţelele de socializare pe internet - ca riscante, deoarece tinerii pot fi racolații prin intermediul acestora de către traficanţii de droguri; în opinia părinţilor, comunităţile virtuale trebuie incluse în programele de prevenire a consumului de droguri adresate tinerilor. Campaniile de prevenire a consumului de droguri organizate în spații recreaționale au fost realizate împreună cu organizații neguvernamentale, mass media (posturi radio, TV), instituții locale (Poliția, Jandarmeria etc). Indicatorul stabilit pentru obiectivul nr. 1 asociat prevenirii comunitare – Inițierea și derularea de către autoritățile administrației publice locale a unor proiecte în parteneriat public/privat, de interes local pentru protecția comunităților proprii a fost atins prin organizarea de evenimente locale, de către Centrele de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog. Campaniile de prevenire a consumului de alcool și tutun, derulate ca parte a SNA 2005-2012 şi adresate populației generale, sunt slab reprezentate în comparație cu cele privind prevenirea consumului de droguri. Campaniile derulate de Ministerul Sănătăţii37 fac parte din Programul național Stop Fumat şi nu sunt implementate în parteneriat cu Agenţia Naţională Antidrog. Conform rapoartelor de activitate ale Inspectoratelor Şcolare Judeţene, programele derulate de către Ministerul Educaţiei pentru prevenirea consumului de tutun şi alcool sunt, de asemenea, mai slab reprezentate decât cele de prevenire a consumului de droguri.38 De asemenea, există mai puține organizații neguvernamentale care oferă servicii de prevenire a consumului de alcool și tutun, comparativ cu cele de prevenire a consumului de droguri. Nu au fost realizate campanii de prevenire a consumului de alcool, tutun, droguri adaptate specificului grupurilor vulnerabile. Prevenirea în sistemul penitenciar s-a realizat la toate nivelele de intervenție. Au fost realizate activități de prevenire a consumului de droguri atât de către Direcția Medicală a ANP cât și de către Direcția Reintegrare Socială. Persoanele private de libertate au beneficiat de servicii de educație pentru sănătate, sesiuni de informare, educare, consiliere, formare de educatori între egali, consiliere și testare HIV și hepatite, cursuri pentru personalul din penitenciare, anchete de supraveghere comportamentală etc. În perioada 2005 – 2012, pentru prevenirea consumului de droguri în comunitate au fost derulate, de către Agenţia Naţională Antidrog în parteneriat cu instituţii publice și organizații neguvernamentale, următoarele campanii naționale:
Asistență medicală, psihologică și socială, reducerea riscurilor și reinserția socială Așa cum se precizează în Raportul național privind situația drogurilor 2011, „la nivelul Centrelor de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog, activitățile de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri se întrepătrund cu cele de prevenire a riscurilor, majoritatea desfășurându-se în unitățile școlare sau în penitenciare.”39 Sursele de finanțare au fost variate: bugetul statului, finanțări internaționale, plata sau co-plata beneficiarilor (de exemplu pentru programul de substituţie cu metadonă), etc. Serviciile de asistență pentru consumatorii de droguri sunt oferite conform reglementărilor legale – HG Nr. 860/2005 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispoziţiilor Legii 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările și completările ulterioare - și standardelor sistemului național de asistență medicală, psihologică și socială a consumatorilor de droguri. HG Nr. 860/2005 stabilește atât regulile de funcționare a sistemului integrat de servicii pentru consumatorii de droguri cât și cadrul instituțional de acordare a asistenței. Sistemul național de asistență medicală, psihologică și socială a consumatorilor de droguri precizează nivelele de asistență pentru consumatorii de droguri. Ordinul nr. 1389/513/282 din 4 august 2008 stabilește criteriile de includere și criteriile de orientare pentru includerea în tratamentul de substituție. Este de remarcat prevederea vârstei minime pentru admiterea la tratament – 18 ani, sau peste 16 ani ”când beneficiul tratamentului este superior efectelor secundare şi doar cu consimţământul scris al reprezentantului legal”. De asemenea, ordinul specifică faptul că au prioritate la admiterea la tratament femeile însărcinate, persoanele cu HIV/SIDA, cele polidependente etc. Pentru persoanele dependente de opiacee, tratamentul substitutiv este acordat conform Ghidului clinic de tratament substitutiv al dependenței de opiacee. Ghidul este aprobat de către Ministerul Sănătății, Colegiul Medicilor din România, Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie și recunoscut de către Administrația Națională a Penitenciarelor. În 2008,ANA în colaborare cu Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale și Familiei şi cu Ministerul Sănătăţii Publice a reglementat modul de acordare a serviciilor de asistență socială pentru consumatorii de droguri prin elaborarea Standardelor minime obligatorii de organizare şi funcţionare a centrelor în care se acordă serviciile de asistenţă pentru consumatorii de droguri, precum și metodologia de autorizare a acestora. Pentru consumatorii de droguri, Agenția Națională Antidrog oferă următoarele servicii:
Reţeaua de asistenţă medicală, psihologică şi socială din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog este formată din 47 Centre de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog – CPECA și 5 Centre de Asistenţă Integrată a Adicţiilor – CAIA. La serviciile de asistență integrată oferite de ANA se adaugă cele oferite de Ministerul Sănătății (dezintoxicare, tratament supradoză - în regim de spitalizare, evaluare medicală și psihologică, tratament pentru menținerea abstinenței, testare rapidă a drogurilor în urină, testare HIV, HVB, HVC etc.), de Ministerul Justiției prin Administrația Națională a Penitenciarelor – servicii de reducere a riscurilor, comunități terapeutice, tratament substitutiv, servicii oferite de alți furnizori privați și de organizații neguvernamentale – tratament ambulatoriu, tratament postcură, servicii de reducere a riscurilor. Organizațiile neguvernamentale și instituțiile private – ARAS, Clinica PsyMotion și ANIT - oferă servicii de tratament substitutiv consumatorilor de droguri începând cu anul 2009.40 Conform reprezentantului Centrului național de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog intervievat în cadrul procesului de evaluare a SNA, Ministerul Sănătăţii oferă servicii de asistenţă medicală consumatorilor de droguri prin Programul național de Sănătate Mintală. În cadrul subprogramului 3.2 Tratamentul toxicodependenţelor, sunt oferite: tratament de substituţie cu antagonişti de opiacee (metadonă) pentru persoanele cu toxicodependenţă, testarea metaboliţilor stupefiantelor şi instruire în domeniul toxicomaniilor pentru profesioniştii din sistemul de sănătate mintală. Organizațiile neguvernamentale – ARAS, ALIAT, Integration - au asigurat servicii de reducere a riscurilor, asistență medicală, psihologică și socială pentru utilizatorii de droguri injectabile din București. Aceștia au beneficiat de programe de schimb de seringi, distribuție prezervative, sesiuni IEC, consiliere și testare HIV și hepatite, vaccinare pentru hepatita A și B. Serviciile au fost furnizate atât pe teren, cât și în centre fixe (clinici low threshold41). În cadrul programului, au beneficiat de servicii peste 3000 utilizatori de droguri injectabile și au fost distribuite peste 700 000 seringi. Administrația Națională a Penitenciarelor a implementat în penitenciare programe de educaţie pentru sănătate, formare de educatori între egali, studii de supraveghere comportamentală, reducere a riscurilor, prin care persoanele private de libertate au acces la seringi sterile și programe de substituție cu metadonă (pentru consumatorii de droguri). Toate programele au fost iniţiate şi derulate în parteneriat cu ANA, iar cele de educaţie pentru sănătate au fost derulate în parteneriat cu organizații neguvernamentale (ARAS, ALIAT, Integration). Programele de educaţie pentru sănătate, studiile comportamentale și programul de formare de educatori între egali nu au putut fi continuate după încheierea finanţării prin care au fost implementate (GFATM - Grantul HIV/SIDA). De asemenea, este de menţionat faptul că programele de educaţie pentru sănătate, instruire de educatori între egali şi studiile comportamentale au fost iniţiate şi derulate în vederea implementării Strategiei Naţionale HIV/SIDA, nu a SNA 2005-2012. În prezent, programul de substituție cu metadonă este susținut de către ANP din fonduri proprii. Atât programul de schimb de seringi, cât și cel de substituție cu metadonă sunt disponibile în penitenciare începând cu anul 2008. Programul de schimb de seringi a fost inițial deschis în 3 penitenciare, dar în două dintre acestea nu a existat cerere din partea persoanelor private de libertate. În prezent, persoanele private de libertate pot beneficia de program de schimb de seringi în penitenciarul Jilava și de tratament de substituție cu metadonă în 10 alte penitenciare, dintre care 3 penitenciare spital. De asemenea, în 3 penitenciare au fost deschise comunități terapeutice. În 2010, 2043 persoane private de libertate s-au declarat consumatoare de droguri. Conform studiului42 realizat în 2011 de către ANA și ANP, serviciile cele mai accesibile pentru persoanele private de libertate au fost cele de asistență psiho-socială, educație pentru sănătate, formare ca educatori între egali. În ceea ce privește admiterea la tratament în regim de internare a consumatorilor de droguri, în 2010 s-a înregistrat cel mai mare număr de persoane admise din ultimii 10 ani (cu 28% mai mult decât în anul precedent și cu 40,6% mai mult decât în 2005) – 2163 persoane, dintre care 1389 în regim de internare, 761 în ambulatoriu și 13 persoane în penitenciar. De asemenea, numărul persoanelor admise la tratament în regim ambulatoriu a crescut în 2010, comparativ cu anii anteriori (în 2010 s-a înregistrat o creștere cu 53,7% a persoanelor admise la tratament în regim ambulatoriu față de 2007 și cu 41,9% față de 2009). O scădere se înregistrează cu privire la procentul persoanelor care au solicitat pentru prima dată tratament în regim de internare – de la 59,7% în 2009, la 56,8% în 2010, dar și în regim ambulatoriu (de la 83,9% în 2009, la 77,7% în 2010). Tot în 2010 se înregistrează o creștere semnificativă a persoanelor consumatoare de substanțe noi cu proprietăți psihoactive admise la tratament în regim de internare – 32, 3%, în creștere cu 23% față de anul precedent. Ca tendință se remarcă scăderea consumului de heroină și creșterea celui de substanțe noi cu proprietăți psihoactive. Aceeași tendință se păstrează și în rândul persoanelor admise la tratament în regim ambulatoriu. De asemenea, se remarcă creșterea proporției femeilor admise în tratament în regim de internare – de la 22, 3% în 2009 la 25,1% în 2010 și în regim ambulatoriu: de la 15,2% în 2009 la 17,2% în 2010. În funcţie de statusul ocupațional al persoanelor admise la tratament în regim de internare, în 2010, comparativ cu 2009, se remarcă o creștere a numărului elevilor și studenților (determinată de scăderea vârstei medii a persoanelor care au solicitat admitere la tratament) și o ușoară creștere (1%) a celor care obțin venituri. Situația persoanelor admise la tratament în regim ambulatoriu este comparabilă atât în ceea ce privește numărul elevilor și studenților (în creștere de la 11,7% la 15,8%), cât și al persoanelor care obțin venituri – în scădere în 2010 față de 2009, de la 20,9% la 14,7%. Datele colectate de către ANA ilustrează și situația materială dificilă a femeilor admise la tratament în regim de internare: 76,2% sunt fără venituri, spre deosebire de 64,7% dintre bărbați; procentul femeilor care au un loc de muncă este de 9,2%, cu peste 5% mai mic decât cel al bărbaților (14,7% dintre aceștia au un loc de muncă). Aceeași tendință se păstrează și pentru persoanele admise la tratament în regim ambulatoriu: proporție mai mică a femeilor care obțin venituri, comparativ cu bărbații. Vârsta persoanelor admise la tratament a scăzut atât pentru cele admise în regim de internare, cât și pentru cele admise în regim ambulatoriu: 1/3 din totalul admiterilor la tratament îl constituie persoanele cu vârsta sub 24 de ani, iar 2/3 dintre totalul admiterilor la tratament îl constituie persoane cu vârsta sub 30 de ani. 43 Numărul persoanelor admise la tratament în 2011 ca urmare a consumului de alcool și tutun a fost de 2256 (51,1% din totalul persoanelor admise la tratament ca urmare a consumului de substanțe psihoactive). Comparativ cu anul anterior, numărul persoanelor admise la tratament ca urmare a consumului de alcool și tutun este în scădere (în 2010, 3664 persoane din totalul admiterilor la tratament au fost consumatori de alcool și tutun; aceștia reprezintă 68,45% din totalul celor admiși la tratament). Rezultatele anchetei comportamentale44 realizată în 2010 în rândul consumatorilor de droguri injectabile din București arată că, în continuare, cei mai mulți dintre aceștia au comportamente la risc chiar dacă au cunoștințe cu privire la pericolele la care se expun: 98% cunosc faptul că utilizarea în comun a seringilor și echipamentelor de injectare crește riscul de transmitere a HIV, Hepatitei B și Hepatitei C. Din cele 449 persoane testate în cadrul studiului, 83% au ieșit pozitive la testul pentru hepatită C, 5% pentru hepatită B și 1% pentru HIV. 1% dintre respondenți sunt pozitivi atât pentru HIV cât și pentru hepatită C, iar 3% au hepatită B și hepatită C. Conform declarațiilor respondenților la studiu, 53% au beneficiat de programe de schimb de seringi, 35% au solicitat servicii medicale medicului de familie, iar 38% au primit servicii medicale de urgență. Mai puțin de 20% dintre respondenți au accesat servicii de tratament de substituție sau detox.45 În ce privește accesul consumatorilor de droguri la servicii de evaluare medicală paraclinică pentru monitorizarea stării de sănătate (activitate pentru realizarea obiectivului 3 – Crearea cadrului organizatoric și de reglementări necesare asigurării vigilenței epidemiologice), se constată că utilizatorii de droguri, mai ales cei care își injectează droguri, accesează cu dificultate serviciile medicale. Chiar dacă serviciile sunt disponibile, accesul este încă dificil pentru cei care nu au acte și nici asigurare medicală. În perioada 2005-2012, în implementarea activităților de asistență medicală, psihologică și socială, reducerea riscurilor și reinserția socială, au fost identificate următoarele dificultăți:
Ca succese în implementarea activităților de asistență medicală, psihologică și socială, reducerea riscurilor și reinserția socială pot fi menționate:
Yüklə 0,74 Mb. Dostları ilə paylaş:
|