Evaluarea Strategiei Naționale Antidrog 2005-2012

Eficacitate

Începând cu 2005 numărul cauzelor penale soluţionate a crescut exponenţial, de la 1344 la 3360 în anul 2010. Această evoluţie a fost caracterizată de uşoare scăderi faţă de anul precedent în 2006 şi în 2008. Pe parcursul anului 2011, au fost confiscate droguri în valoare totală de aproximativ 15 milioane de euro potrivit Raportului de activitate al DIICOT pe anul 2011. Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Serviciul de prevenire și combatere a traficului ilicit de droguri din cadrul Structurii Centrale, cât și procurorii specializați din cadrul Serviciului Teritorial Bucureşti şi a celorlalte subunităţi teritoriale şi-au intensificat activitatea de investigare și combatere a traficului ilicit de droguri de risc şi mare risc, inclusiv de precursori ai drogurilor.
O atenţie deosebită a fost acordată combaterii traficului transfrontalier de droguri şi a micului trafic stradal specific municipiului Bucureşti, soluţionându-se un număr de 4087 de cauze. Comparativ cu anul 2010, când s-au soluţionat 3360 de cauze, în 2011 s-a înregistrat o creştere cu 21,64% a cazurilor soluţionate⁶⁸.
În scopul destructurării grupurilor infracţionale transfrontaliere organizate, procurorii DIICOT au intensificat cooperarea judiciară internaţională şi au desfăşurat activităţi în domeniul combaterii criminalităţii organizate și terorismului în colaborare cu autorităţi similare din 50 de state⁶⁹. Cu toate că numărul de dosare penale ajunse în instanţă are o tendinţă crescătoare, de la 394 de rechizitorii în 2005 la 436 de rechizitorii în anul 2011, ponderea acestora în cadrul numărului de cauze soluţionate de parchete rămâne redusă. În perioada supusă analizei, remarcăm că numărul rechizitoriilor a scăzut uşor în 2006 la 305 reluându-şi creșterea în 2007 la 344, iar din 2008 a depăşit anul de referinţă (2005) ajungând la 395.
În perioada analizată, capturile de droguri diferă în funcţie de tipul de drog, de originea acestuia şi de filiera de traficare. Astfel, cantitatea de heroină capturată a avut o evoluţie ascendentă până în 2008 (când s-a înregistrat un maxim de 385 kg capturate) cu excepţia unei uşoare scăderi în 2006. După 2008, cantitatea de heroină capturată a scăzut constant, atingând un minim de 12,19 kg capturate în 2011. În ce priveşte capturile de canabis, în 2005 au fost capturate 510,04 kg. În 2006 şi 2007 s-au înregistrat creşteri ale cantităţilor capturate, pentru ca apoi să se înregistreze o scădere în 2010 la 143,09 kg, cea mai mică din această perioadă. Evoluţia capturilor de cocaină și opiu sunt oscilante, înscriindu-se între maxim 1282,9 kg (2009) şi minim 2,57 kg (2010) pentru cocaină și maxim 7,04 kg (2007) şi minim 0,045 kg (2009) pentru opiu⁷⁰.

Anul 2010 a fost caracterizat printr-un adevărat asalt al comercializării şi consumului de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive, situație reglementată prin punerea sub control a 43 de noi substanţe în urma modificărilor legislative⁷¹.

Reprezentanții intervievați ai instituțiilor au apreciat pozitiv eficacitatea măsurilor luate privind reducerea ofertei de droguri, subliniind că această analiză trebuie să aibă în vedere trendul general al fenomenului drogurilor precum și perioada în care reforma instituțională a MAI a afectat profund rolul de coordonator național al ANA privind prevenirea și combaterea consumului și traficului de droguri.
Creșterea capacităţii de reacţie a instituțiilor de aplicare a legii

În vederea realizării obiectivului de documentare operaţională a activităţilor infracţionale, în 2010 a fost finalizată componenta informatică de prelucrare a informațiilor antidrog din cadrul ANV în baza proiectului PHARE RO 2006/018 – 147.03.04.01.04. Aplicarea Planului de Combatere şi Prevenire a Traficului şi Consumului de Droguri în România, nr.S/450896/2006 elaborat de DCCO şi actualizat ulterior, care stabileşte competenţe specifice în domeniu tuturor forţelor de poliţie, a avut ca rezultat intensificarea activităţilor de cunoaştere și combatere a traficului stradal de droguri, conform recomandărilor prevăzute în Rezoluţia Consiliului Uniunii Europene din 29.11.1996 –OJC 375/12.12.1996.

Pentru combaterea traficului stradal IGPR colaborează cu IGJR atât în cadrul acțiunilor derulate în comun sau ca urmare a exercitării atribuţiilor de ordine publică de către IGJR. În acest ultim caz, intervenţia reprezentanților IGJR se limitează doar la acte de constatare şi declinare a competenţei către structurile antidrog din IGPR.
Pentru colectarea și monitorizarea în sistem informatic a datelor, DCCO a instalat un sistem de mesagerie electronică securizată administrat de STS pentru transmiterea de informații clasificate între Direcţia Generală şi unităţile teritoriale, ceea ce a avut ca efect optimizarea schimbului operativ de date.

Elaborarea analizelor de risc se realizează în toate porturile, aeroporturile și punctele de frontieră unde se înregistrează un trafic sporit de mărfuri și călători. Activităţile de securizare a frontierei referitoare la traficul de droguri și precursori se desfăşoară potrivit Planului de măsuri al Strategiei Naţionale de Management Integrat al Frontierei.
Pentru îmbunătăţirea calităţii controlului vamal, în prezent activează peste 13 echipaje canine care au câini detectori de droguri ce sunt antrenați la Centrul de dresaj al ANV de la Giurgiu. S-a realizat dotarea cu scanere cu raze X pentru controlul containerelor sau camioanelor la principalelor puncte de control a frontierei.
Dezvoltarea capacităţii instituționale

Perfecţionarea legislației şi a cadrului instituțional în domeniu s-a realizat prin implementarea aquis-ului comunitar potrivit obligaţiilor asumate de România în etapa de preaderare la UE, iar în particular prin? creșterea capacităţii instituționale a ANV având în vedere realizarea Uniunii vamale în cadrul UE⁷².

Extinderea și îmbunătăţirea cooperării interinstituționale s-a realizat prin crearea de grupuri de lucru comune între DCCO, IGPF și Autoritatea Naţională a Vămilor, pe centre zonale, conform recomandărilor Rezoluţiei Consiliului Uniunii Europene din 29.11.1996. Grupurile de lucru comune sunt materializate prin trei centre de cooperare TRIDENT, înfiinţate în 2005 (şi care funcţionează la Giurgiu, Aeroport Otopeni şi Portul Constanţa) coordonate de Poliţia de Frontieră și POLVAM înfiinţat în 2006, care funcţionează sub coordonarea Poliţiei de frontieră la Iaşi.
Privitor la modernizarea dotării tehnice necesare instituțiilor abilitate în combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, reprezentanții Serviciului Antidrog din cadrul DCCO (IGPR) au afirmat că nu au primit dotări consistente din 2006 fiind simţită lipsa unor sisteme informatice performante sau lipsa unei întreţineri adecvate a parcului auto. LCAPD are nevoie de dotări noi şi performante ca urmare a dinamicii accentuate a problematicii privind activitatea de realizare a profilului judiciar al drogurilor. În acelaşi timp, reprezentanții SA din cadrul DIICOT, ONPCSB precum și ANV au apreciat dotarea materială ca fiind “corespunzătoare” sau “situaţia este destul de bună”.
Activitatea de pregătire profesională a specialiştilor din domeniu prin programe de cooperare internaţională a fost apreciată pozitiv de către toate instituţiile respondente în cadrul interviurilor de evaluare a SNA. Aceasta s-a realizat prin programe de pregătire derulate fie cu sprijinul unor parteneri externi precum programul MATRA 2004 sau a unor programe derulate de Centrul național de Formare și Documentare în domeniul Drogurilor din cadrul ANA. De asemenea, INM în parteneriat cu Ministerul Public, ANA și Institutul de Sănătate Publică au derulat diferite forme de pregătire profesională (seminarii, conferinţe etc) la care au participat procurori, judecători și poliţişti, după caz. ANA a elaborat Strategia de formare în domeniul drogurilor și Planul de măsuri 2011-2012 pentru implementarea Strategiei de formare în domeniul drogurilor.
Privitor la Prevenirea și combaterea deturnării precursorilor ce pot fi utilizați la fabricarea ilegală a substanţelor și produselor stupefiante şi psihotrope a fost constituită o bază naţională centralizată de date în domeniul precursorilor, gestionată de autoritatea de reglementare - ANA, beneficiari ai acesteia fiind și alte instituţii cu atribuţii în controlul precursorilor.
Cooperarea internaţională pentru combaterea traficului de droguri și precursori

Realizarea profilului judiciar al drogurilor confiscate pe teritoriul național poate fi realizată începând cu luna iunie 2006 ca urmare a dotării Laboratoarelor de analiză și profil al drogurilor cu echipamente ce permit stabilirea profilului drogurilor. Dotarea s-a realizat în cadrul Programului din cadrul Convenţiei de twinning RO/2003/IBJH-05, „Lupta împotriva traficului şi consumului de droguri”. Până în prezent nu au fost descoperite laboratoare clandestine pe teritoriul României care să producă substanţe de sinteză ci doar cel mult locaţii în care substanţele se porţionau şi se pregăteau de vânzare sau transport. Potrivit informațiilor furnizate de LCAPD, cantităţile de droguri confiscate în anul 2011 se înscriu în media perioadei 2001-2010, păstrându-se caracterul fluctuant al confiscărilor de heroină, cocaină și canabis, precum şi tendinţa descrescătoare a confiscărilor de opiu și droguri sintetice.
Au fost iniţiate grupuri de lucru comune, pe cauze concrete, cu structurile antidrog din Olanda, Anglia, Germania, Austria, Italia, Franţa, Ungaria și Canada. De asemenea, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiție – DIICOT, structurile antidrog au participat împreună cu structuri similare la lucrările unor comisii rogatorii. Cooperarea operativă în domeniul livrărilor controlate conform art.40 şi art.73 din Catalogul Schengen este o altă activitate cu caracter permanent. În acest sens, au fost autorizate mai multe livrări supravegheate de către procurori din cadrul DIICOT, atât la iniţiativa autorităţilor competente din România, cât și la iniţiativa autorităţilor competente străine, folosindu-se cu succes acest mijloc specific de investigaţie în vederea identificării şi tragerii la răspundere penală a membrilor grupurilor infracţionale transnaţionale. Potrivit autorizaţiilor emise de către DIICOT, la activităţi de livrare supravegheată a participat şi ANV împreună cu DCCO şi IGPF.
Până în anul 2007, sistemul de monitorizare şi control al precursorilor a fost fundamentat pe prevederile Legii nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folosiţi la fabricarea ilicită a drogurilor. Ca suport în realizarea activităţilor de monitorizare a fost utilizat programul „NDCS” (National Drug Control System), iar pentru colectarea informațiilor privind operaţiunile extracomunitare s-au constituit evidenţe specifice privind notificările și prenotificările acestora. Începând cu anul 2007, întreg sistemul național de monitorizare şi control al precursorilor s-a modificat potrivit principiilor unitare europene şi, implicit, mecanismele necesare. Agenţia Naţională Antidrog devine autoritatea naţională competentă pentru implementarea noului sistem, potrivit cadrului legal european. Ca urmare, mecanismele necesare monitorizării operaţiunilor cu precursori au fost modificate, creându-se, spre exemplu, premisele realizării bazei naţionale centralizate de date în domeniul precursorilor. Ca mecanism unitar folosit pentru facilitarea colaborării, se impune a fi menţionat faptul că România este integrată în sistemul PEN-on line pentru monitorizarea operaţiunilor de import-export.
În perioada 2007-2012/semestrul I, România a participat prin intermediul Agenţiei Naţionale Antidrog, al Inspectoratului General al Poliţiei Române și al Autorităţii Naţionale a Vămilor la diverse operaţiuni din cadrul Proiectelor PRISM şi COHESION. Printre cele mai recente operaţiuni la care România a participat a fost Operaţiunea PAAD, ţara noastră participând alături de alte state membre UE. Principalele activităţi întreprinse pe parcursul operaţiunii de către cele 3 instituţii naţionale implicate (ANA, IGPR, ANV) au constat în monitorizarea, potrivit competenţelor, a operaţiunilor desfăşurate în România cu anumiţi precursori şi derivați ai acestora. Pentru atingerea obiectivelor operaţiunii, ANA a colaborat cu alte instituții, contribuţia esenţială fiind adusă de Agenţia Naţională a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale şi, de asemenea, Autoritatea Naţională a Vămilor. În cadrul operaţiunii, aceste autorităţi au colaborat în vederea identificării eventualelor tranzacţii cu efedrină și pseudoefedrină, de peste 20 kg, precum și a tranzacţiilor cu preparate farmaceutice care conţin precursorii din categoria 1.
Prevenirea, combaterea spălării banilor şi confiscarea bunurilor provenite sau folosite în infracţiuni la regimul drogurilor sau precursorilor

Potrivit informațiilor furnizate de DIICOT prin rapoartele sale anuale, s-au intensificat eforturile procurorilor din cadrul tuturor structurilor pentru a identifica bunuri mobile și imobile (inclusiv importante sume de bani în lei şi valută) aparţinând persoanelor cercetate pentru infracţiuni la regimul drogurilor şi precursorilor supuşi controlului naţional, care ulterior să fie indisponibilizate prin aplicarea unor măsuri asiguratorii.

În cursul anului 2011, conform datelor DIICOT, au fost indisponibilizate în vederea confiscării 202.537 euro, 8.569 USD, 614.000 yeni japonezi, 5 imobile, 23 de autoturisme, 844.338 lei.
La iniţiativa ANA în colaborare cu CSM și MFP s-a constituit contul pentru evidenţierea distinctă a sumelor de bani provenite din valorificarea bunurilor confiscate ca urmare a săvârşirii de infracțiuni la regimul drogurilor şi precursorilor în vederea finanţării programelor, conform Legii nr. 381/2004.
Prin HG 32/2011, Biroul pentru prevenirea criminalităţii şi de cooperare cu oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre ale Uniunii Europene, din cadrul Ministerului Justiției, a fost desemnat în calitate de oficiu național pentru recuperarea creanţelor în domeniul urmăririi şi identificării bunurilor provenite din săvârşirea de infracțiuni sau a altor bunuri având legătură cu infracțiunile. În acest fel s-a creat cadrul juridic necesar aplicării Deciziei 2007/845/JAI a Consiliului privind cooperarea dintre oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre în domeniul urmăririi şi identificării produselor provenite din săvârşirea de infracțiuni sau a altor bunuri având legătură cu infracțiunile.
În scopul prevenirii şi combaterii practicilor de spălare a banilor proveniţi din infracțiuni la regimul drogurilor şi precursorilor “legislaţia în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor (inclusiv a celor proveniţi din traficul de droguri), … a fost actualizată permanent, ajungând în 2008 să transpună deplin Directivele europene în domeniu” (reprezentant ONPCSB).
În acest sens, ANA şi ONPCSB au fost parteneri în cadrul Programelor PHARE RO2006/IB/JB-04 - Creșterea eficienţei comunicării instituţiilor implicate în lupta împotriva drogurilor, PHARE 2006/018-147.03.17 „Dezvoltarea sistemului instituțional de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului” şi Facilitatea de Tranziţie RO /2007-IB/JH/05 “Combaterea Spălării Banilor şi a Finanţării Terorismului”.
Per ansamblu, respondenții interviurilor realizate au apreciat că măsurile de cooperare interinstituțională ca mijloc de atingere a obiectivului general al ariei de reducere a ofertei de droguri sunt absolut necesare.