Evaluarea Strategiei Naționale Antidrog 2005-2012

Măsuri pentru reducerea ofertei de droguri

Context

Potrivit celui mai recent raport UNODC⁶⁰, se estimează că aproximativ 230 milioane de persoane sau 5% din populaţia adultă a lumii a consumat cel puţin odată un drog ilegal pe parcursul anului 2010. Având în vedere că principalele state producătoare nu sunt şi principalele state consumatoare, iar deschiderea frontierelor favorizează globalizarea fenomenelor sociale, dezvoltarea unei pieţe globale a drogurilor nu este un fapt neaşteptat.
Alături de Bulgaria şi Ungaria, ţara noastră se situează pe Ruta Balcanică de Nord – un canal important pentru traficul cu heroină din Orientul Mijlociu către Europa de Vest. Transferul heroinei către Europa de Vest se face pe teritoriul României pe cinci itinerarii principale, ce fac legătura între punctele de intrare de la frontiera cu Bulgaria şi Ucraina și punctele de ieşire către Ungaria.
Cocaina, un drog scump pentru piaţa internă, este adusă în cantităţi mici din Vestul Europei (Spania, Olanda, Belgia) sau din ţările Americii de Sud, pentru o categorie aparte de consumatori – cei care pot susţine preţul ridicat al acestui drog.
Canabisul era și în 2010 cel mai consumat drog ilegal din România într-o proporţie de 1,6%, urmat de ecstasy – 0,7%, heroină – 0,3%, cocaină – 0,3%⁶¹.
Drogurile sintetice au cunoscut o expansiune deosebită pe piaţa românească în perioada 2009-2012; pe lângă cele clasice (de exemplu LSD), şi-au făcu apariţia noi derivați ai acestora, cu efecte similare. Aceste substanţe, sunt cunoscute sub denumirile designer drugs (engl.), spice(engl.) sau substanţe noi cu proprietăţi psihoactive.

Criminalitatea în legătură cu fenomenul drogurilor a crescut semnificativ după anii '90 și din ce în ce mai îngrijorător după anul 2001. În 2003, numărul infracțiunilor asociate drogurilor crescuse cu 13,2% faţă de anul 2002 şi cu 118% faţă de anul 2001⁶². În perioada 2004-2006, numărul cauzelor penale soluţionate de parchete a înregistrat o scădere uşoară de la 1756 la 1076, iar ulterior din 2006 până în 2010, numărul acestora a crescut la 3360 cu uşoară scădere la nivelul anului 2008. Numărul persoanelor cercetate penal ca urmare a trimiterii în judecată de către DIICOT a crescut în 2010 faţă de 2009 cu 30,8% (de la 4922 la 6436)⁶³.

Strategia Naţională Antidrog 2005-2012 are la bază coordonatele trasate prin Strategia UE privind drogurile 2005-2012, care are ca obiectiv general, în domeniul reducerii ofertei de droguri, o îmbunătăţire măsurabilă a intervenţiilor UE și statelor membre privind producţia, traficul de droguri, deturnarea de precursori, finanţarea terorismului prin traficul de droguri și combaterea spălării banilor rezultați din infracţiunile privind drogurile.
Pe plan naţional, SNA 2005-2012 a fost reflectată în principalele documente programatice sens în care, Programul de Guvernare 2009-2012⁶⁴ a formulat în cadrul primului obiectiv de guvernare în domeniul ordinii publice și a siguranţei cetăţeanului, combaterea traficului şi consumului de droguri.

Strategia naţională de apărare a României adoptată în 2010 identifică printre principalele riscuri şi ameninţări la adresa securităţii naţionale, traficul şi consumul de droguri, acestea din urmă fiind transferate din categoria vulnerabilităţilor aşa cum erau prevăzute în strategia anterioară. Combaterea traficului şi consumului de droguri este menţionată printre domenii de intervenţie esenţiale în vederea realizării principalei direcţii de acțiune - combaterea impactului criminalităţii organizate, transfrontaliere și a terorismului⁶⁵.

Strategia naţională de ordine și siguranţă publică 2010-2013⁶⁶prevede, în cadrul domeniilor de intervenţie subsumate obiectivului strategic nr. 3 (din Capitolul VII – Direcţii de acțiune – Reducerea impactului criminalităţii organizate) „cunoaşterea, prevenirea și combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă a victimelor”, fiind prevăzută ca principală direcţie de acțiune întărirea capacităţii instituționale a Agenţiei Naţionale Antidrog. Problematica combaterii traficului era menţionată și în documentul similar anterior, Strategia MAI de realizare a ordinii şi siguranţei publice, pentru creșterea siguranţei cetăţeanului şi prevenirea criminalităţii stradale⁶⁷, dar acesta din urmă nu prevedea complementaritatea cu reducerea consumului de droguri.
Regimul juridic al precursorilor a fost reglementat de Legea 300/2002 iar după aderarea României la UE a fost adoptată OUG 121/2006 aprobată prin Legea 186/2007 care implementează sistemul european de monitorizare şi control.
Pe lângă rolul de coordonator al ANA, obiectivele prevăzute în aria reducerii ofertei de droguri s-au realizat în principal de următoarele instituţii: MAI, IGPR (DCCO, CCPI), MP (DIICOT), DGIPI, ANV, MJ, IGJR, IGPF, ONPCSB şi complementar Ministerul Sănătăţii.

Relevanţă

Reprezentanții instituțiilor intervievate au apreciat că, în general, activităţile formulate în planurile deacțiunereflectă obiectivele specifice ale SNA în domeniul reducerii ofertei de droguri.
Creşterea capacităţii de reacţie a instituțiilor de aplicare a legii

Instituţiile de aplicare a legii (DIICOT, DGIPI, DCCO, ) au realizat schimburi de in formaţii cu SRI și SIE şi au realizat analize strategice și tactice privind reţelele de crimă organizată pentru documentarea operativă a activităţii infracţionale a acestora.

În cadrul activităţilor de combatere a traficului stradal s-a realizat corelarea acțiunilor de combatere cu cele de asistenţă destinate consumatorilor. În acest sens, IGPR cooperează cu IGJR în aplicarea Rezoluţiei Consiliului UE, OJC 375/12.12.1996 atât în realizarea misiunilor de asigurare a ordinii publice cât și în cadrul misiunilor comune desfăşurate la solicitarea IGPR, pentru combaterea traficului stradal de droguri.

Acţiunea antidrog a IGPF s-a derulat prin Serviciul de specialitate care a fost desfiinţat în mai 2009, iar personalul a fost transferat în cadrul SA – DCCO.

ANV a creat o componentă informatică de prelucrare a informațiilor antidrog ca suport pentru fundamentarea activităţilor viitoare şi coordonarea cu celelalte instituții implicate.
Dezvoltarea capacităţii instituționale

Modernizarea permanentă a dotării tehnice necesare instituțiilor de combatere a traficului ilicit de droguri este o condiţie de bază a realizării obiectivelor şi activităţilor de realizare a SNA potrivit poziţiei tuturor respondenților intervievați. Această necesitate este subliniată de dinamica accentuată a fenomenului infracţional atât din punct de vedere al noilor substanţe psihoactive cât și din punct de vedere al metodelor şi tehnicilor infracţionale.

Având în vedere nevoia constantă de dotare a LCAPD, reprezentantul acestuia a apreciat necesitatea menţionării exprese a LCAPD printre instituțiile care trebuie să beneficieze de modernizarea dotării tehnice necesare instituțiilor abilitate în combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri la nivelul standardelor internaționale. Planurile deacțiunemenţionează doar DIICOT și Serviciul Antidrog din cadrul DCCO, omiţând Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor care are un rol important în sprijinirea celor două entităţi menţionate mai sus.
Cooperarea internaţională pentru combaterea traficului de droguri și precursori

Pentru combaterea traficului internațional de droguri și precursori structurile MAI şi ANV a realizat un schimb operativ de date şi informații atât între aceste instituții cât şi cu structurile similare din UE sau state terţe prin reţeaua ofiţerilor de legătură români sau străini.

Pentru acţiunea în cazuri concrete au fost organizate și operaţionalizate grupuri de lucru comune sau au fost derulate acțiuni regionale, după caz.
Deşi cooperarea operativă în domeniul livrărilor supravegheate a fost apreciată pozitiv de către toate instituțiile care au competenţe, activitatea 3.a.1 (Realizarea unei metodologii comune de lucru în conformitate cu Catalogul Schengen vol.4 “Cooperare poliţienească, recomandări și cele mai bune practici în ceea ce priveşte asistenţa mutuală și în situații de urgenţă, supravegherea transfrontalieră și livrările controlate") din primul plan de acțiune a fost considerată având o relevanţă redusă de către reprezentantul DIICOT intervievat în cadrul procesului de evaluare a SNA 2005-2012. Reprezentantul DIICOTi a subliniat că este suficient cadrul legal în vigoare ce oferă toate pârghiile juridice și instituționale necesare unei bune derulări a acestei activităţi. De altfel, această metodologie a fost semnată de Ministerul Public cu o întârziere de peste doi ani .
S-a consolidat cooperarea internaţională privind împiedicarea deturnării drogurilor sau a precursorilor din circuitul legal prin participarea la grupurile de lucru internaționale sau la activităţile din cadrul operaţiunilor PRISM, TOPAZ, PURPLE şi altele privind monitorizarea operaţiunilor de import-export şi combaterea deturnării precursorilor.
Prevenirea, combaterea spălării banilor şi confiscarea bunurilor provenite sau folosite în infracțiuni la regimul drogurilor sau precursorilor

Reprezentantul ONPCSB intervievat în cadrul procesului de evaluare a SNA a apreciat că “Documentele evaluate sunt extrem de utile, asigurând o concepţie integrată a obiectivelor și măsurilor destinate combaterii fenomenului”. ANA împreună cu ONPCSB au fost parteneri în derularea unor programe PHARE care au crescut capacitatea de comunicare cu celelalte instituţii de aplicare a legii. Prin HG 32/2011, Biroul pentru prevenirea criminalităţii şi de cooperare cu oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre ale Uniunii Europene din cadrul Ministerului Justiției a fost desemnat în calitate de oficiu național pentru recuperarea creanţelor în domeniul urmăririi şi identificării bunurilor provenite din săvârşirea de infracțiuni sau a altor bunuri având legătură cu infracțiunile. În acest fel s-a creat cadrul juridic necesar aplicării Deciziei 2007/845/JAI.