Evaluarea Strategiei Naționale Antidrog 2005-2012

Eficienţă

Majoritatea respondenților au apreciat pozitiv cadrul legislativ naţional care este adecvat realizării activităţilor din planurile de acțiune prin faptul că au introdus mijloace moderne de acţiune precum investigatorul sub supraveghere, livrările supravegheate sau posibilitatea adaptării sale privind noile substanţe de sinteză apărute în România.
Limitările în ceea ce priveşte eficienţa măsurilor privind reducerea ofertei de droguri sunt cauzate de:

• 
  finanţarea insuficientă a activităţilor prevăzute în planurile de acţiune;
  
• 
  insuficienţa personalului din unele instituții;
  
• 
  reorganizările instituționale, din perioada supusă evaluării, care nu au privit prioritar necesitatea realizării obiectivelor SNA
  
• 
  disponibilitatea redusă la cooperare a unor instituții similare din alte state care au alte priorităţi sau se lovesc de bariere legislative și instituţionale interne.
  

Impact

Obiectivele şi activităţile prevăzute în SNA și în planurile de acțiune au fost asumate de către instituțiile responsabile, dar acest lucru s-a făcut fără o alocare optimă de resurse umane și financiare, în special acolo unde responsabilitatea instituţiei privind SNA este complementară atribuţiilor sale principale.

Reorganizarea ANA a afectat implementarea SNA dar, începând cu 2011 a redobândit rolul anterior în cadrul promovării politicii antidrog din România.

SNA a influenţat în mod pozitiv activitatea SA şi a LCAPD din DCCO, dar şi funcţionarea acestora a fost afectată în perioada reorganizării MAI.
Reprezentantul DIICOT a apreciat pozitiv contribuţia SNA la consolidarea unor instituții precum și la abordarea integrată a fenomenului, atât din punct de vedere al reducerii cererii, cât şi al reducerii ofertei de droguri. DIICOT a apreciat că derularea activităţilor prevăzute în cadrul PNA s-a făcut având ca bază actele normative interne în vigoare și convenţiile internaționale ratificate de România.
Reprezentanții DGIPI au considerat că au fost influenţe pozitive ale SNA, iar reprezentanții ONPCSB au afirmat că „SNA și planurile de acțiune au contribuit la coordonarea eforturilor instituțiilor implicate şi la o colaborare direcţionată în acțiunile de reducere a ofertei.”

Sustenabilitate

Aprecierile generale ale respondenților interviurilor realizate în vederea evaluării SNA au fost că atât obiectivele din Strategie cât şi activităţile din ambele PNA sunt în general sustenabile, dar, în funcţie de aria de intervenţie și de fiecare obiectiv sau activitate în parte, apar și anumite aspecte particulare.
Reprezentanții DCCO au susţinut că unele activităţi au o sustenabilitate limitată financiar sau instituțional.

Spre exemplu, activitatea 1.a.2. din PNA II privind realizarea unor analize strategice și tactice în legătură cu grupurile organizate interne și transfrontaliere, în conformitate cu recomandările din rezoluţia Consiliului European şi recomandările Convenţiei Unice a Naţiunilor Unite asupra stupefiantelor este considerată a avea o sustenabilitate limitată datorită faptului că nu există un compartiment specializat doar pe această problemă. Această activitate se realizează în prezent de UCAI (IGPR), dar reprezentanții SA (DCCO) consideră necesar ca acest lucru să se facă de către un compartiment destinat şi specializat doar pe problematica drogurilor.

Realizarea profilului judiciar al drogurilor de către LCAPD se desfăşoară corespunzător, dar această activitate poate deveni nesustenabilă dacă în perioada următoare nu se efectuează dotările necesare. Reprezentantul LCAPD a afirmat că această activitate poate fi desfăşurată în mod corespunzător pentru maximum 2 ani cu dotarea actuală.
Activitatea 8.1. privind achiziţionarea de mijloace tehnice de către instituțiile responsabile ar putea fi sustenabilă deplin dacă s-ar aloca fondurile necesare pentru dotarea DCCO. Potrivit reprezentanților acestuia, SA din cadrul acestei direcţii nu a primit o dotare consistentă din 2006 de la buget, deşi sunt nevoi stringente din toate punctele de vedere. Nu există o alocare bugetară pentru SA în vederea realizării obiectivelor şi activităţilor din SNA și PNA. Sustenabilitatea acestei activităţi a fost asigurată până în prezent și prin derularea unor proiecte cu finanţare UE⁷³ sau ca urmare a unor fonduri primite de la colaboratori externi în urma derulării unor operaţiuni comune cu succes⁷⁴.
Participarea ofiţerilor antidrog la cursurile CEPOL este considerată benefică pentru realizarea pregătirii necesare, dar a devenit lipsită de sustenabilitate datorită faptului că deplasările la aceste activităţi se cer a fi suportate de către ofiţerii desemnaţi, ceea ce face această activitate neatractivă.
Totodată, în cursul anului 2010, a fost elaborat Planul strategic al Ministerului Administraţiei și Internelor pentru perioada 2010-2013, care prevede implementarea programelor naţionale de prevenire a traficului şi consumului de droguri și asigurarea sustenabilităţii acestora, precum şi intensificarea activităţii de cooperare internațională pentru identificarea şi anihilarea reţelelor de trafic de droguri care afectează România. Acestea constituie măsuri de realizare a obiectivului strategic în domeniul ordinii şi siguranţei publice, „reducerea impactului criminalităţii organizate, transfrontaliere și terorismului”.

Reducerea ofertei din perspectiva drepturilor omului

În privinţa ariei de reducere a ofertei de droguri, instituţiile responsabile aplică actele normative interne și convenţiile internaționale la care România este parte, cu incidenţă privind aplicarea şi respectarea drepturilor omului. SNA formulează ca principiu general care guvernează derularea întregii strategii, principiul legalităţii potrivit căruia întreaga activitate de reducere a ofertei de droguri se desfăşoară cu respectarea prevederilor Constituţiei şi ale altor norme interne și internaționale, inclusiv cele care privesc drepturile omului.
Actele normative în vigoare conţin norme care alcătuiesc un regim juridic derogatoriu pentru minori sau pentru minorii cu capacitate de exerciţiu limitată precum și pentru consumatorii implicați în fapte de încălcare a legii.
De asemenea, regimul celor aflați în stare de reţinere sau de arest este diferenţiat în funcţie de sexul acestora sau de vârstă, în sensul în care minorii au un regim derogatoriu. În acest sens, sunt respectate și prevederile constituţionale privind dreptul la protecţie al copiilor şi tinerilor, precum și cele cuprinse în normele internaționale la care România este parte. De altfel, noua concepţie este de a trata consumatorul de droguri în calitate de victimă și apoi, în funcţie de circumstanţe şi de elementele concrete ale situației, în calitate de autor al faptelor penale prevăzute în legislaţia antidrog.
O problemă constatată este cea a minorilor cu părinţi consumatori de droguri. Protecţia acestor minori a fost avută în vedere la adoptarea Legea nr. 202 din 25 octombrie 2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, pentru soluţionarea dosarelor penale în care sunt implicați minori; în vederea întocmirii expertizei medico-legale psihiatrice a minorului se prevede obligativitatea efectuării unei anchete sociale de către autoritatea tutelară în a cărei rază teritorială domiciliază.
O situație aparte o reprezintă problema minorilor implicați în infracțiuni la regimul drogurilor, care sunt instigați sau coordonaţi de adulţi şi care mizează pe lipsa răspunderii penale a minorilor. În această situație, instituțiile de aplicare a legii sesizează direcţiile de asistenţă socială și protecţie a copilului competente pentru luarea măsurilor necesare protejării acestuia.