Eficacitate
Cooperare internațională în vederea creșterii capacității actorilor români implicați în implementarea SNA
Prin contribuţie bugetară naţională, în perioada 2005-2007 s-au luat măsuri de (re)organizare şi întărire administrativă atât a ANA, cât și a celorlalte instituții cu responsabilităţi în domeniul drogurilor, astfel încât să devină posibilă implementarea corespunzătoare a legislației naţionale privind drogurile. Întărirea operaţională a instituțiilor implicate în implementarea SNA s-a realizat mai ales, dar nu exclusiv, cu suport financiar din partea mecanismelor de finanţare europene şi internaționale, putând fi menţionate exemple precum:
-
Proiecte de creştere a capacităţii instituţiilor antidrog – proiecte finanţate în cadrul programelor PHARE78 din 2004 şi până în prezent și derulate în special prin intermediul.
-
Proiecte de dezvoltare a serviciilor de reducere a cererii, finanţate prin Mecanismul Spaţiului Economic European (SEE), Norvegia79, de către guvernul Olandei80 sau de alte mecanisme de finanţare a politicilor de coeziunea europeană81.
-
Organizare de conferinţe, training-uri, grupuri de lucru finanţate de Consiliul Europei (prin Grupul Pompidou), UNODC, UNICEF etc., atât în domeniul reducerii cererii de droguri (ex.: iniţiative de prevenire a consumului de droguri şi a traficului în penitenciare), cât și al reducerii ofertei (ex.: prevenirea distribuţiei precursorilor)
Aceste acțiuni au venit să răspundă unei lipse acute de educaţie continuă în sfera dependenţei de droguri, şi în general al tratamentului tuturor tipurilor de dependenţă.
Reprezentanți ANA, dar şi ai altor instituții antidrog româneşti au participat la numeroase schimburi de experienţă, vizite de documentare, ateliere de lucru etc., organizate cu colaborarea structurilor europene şi internaționale implicate în reducerea cererii/ofertei de droguri. Multe exemple pot fi menţionate: instruirea personalului Observatorului Român de Droguri şi Toxicomanie în cadrul programului comun PHARE/EMCDDA „Întărirea Punctelor Naţionale Focale din România şi Bulgaria în vederea participării acestora la activităţile Centrului European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri”; cooperarea structurilor româneşti cu instituții specializate ale UE în cadrul unor programe finanţate de Oficiul TAIEX al Comisiei Europene82; participarea lucrătorilor antidrog din cadrul IGPR la conferinţe și seminarii de pregătire în Turcia83, Croaţia84, Franţa85, Turkmenistan, Spania, Austria86 şi la întâlniri pe cazuri operative în Serbia, Bulgaria, Germania etc. Toate aceste activităţi au oferit specialiştilor români oportunitatea de a conştientiza oportunităţilor oferite de calitatea de stat membru al UE şi au contribuit la consolidarea cooperării cu structurile europene implicate în problematica drogurilor.
Dezvoltarea sistemului legislativ
Conform obligaţiilor asumate prin Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, ANA87 a jucat rolul principal în armonizarea legislației româneşti cu cea europeană din domeniul drogurilor. Agenţia a monitorizat alinierea legislației naţionale la cea comunitară (prin întocmirea fişelor de fundamentare şi a tabelelor de concordanţă transmise Comisiei Europene prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe), a evidenţiat ariile în care este necesară armonizarea și a fost promotorul modificărilor legislative în vederea armonizării.
Acțiuni comune cu instituții/organizații internaționale (pe intervenţii) în aria reducerii ofertei de droguri
S-au desfăşurat acţiuni comune cu instituțiile similare din statele membre ale UE (schimburi de experienţă, vizite de documentare, ateliere de lucru etc.). La aceste activităţi au participat atât reprezentanți ANA, dar şi ai celorlalte instituţii implicate realizându-se cu succes activităţi de prim contact în vederea conştientizării oportunităţilor oferite de calitatea de stat membru al UE şi de concretizare a acordurilor de colaborare. În acest sens, putem menţiona cooperarea cu instituţiile specializate ale UE în cadrul unor activităţi finanţate de Oficiul TAIEX al Comisiei Europene88. Un element pozitiv este că aceste activităţi au folosit inclusiv pentru consultări privind completarea și trimiterea unor chestionare solicitate de Comisia Europeană privind evaluarea Planului european de acțiune 2005-2008 de implementare a Strategiei UE pe droguri 2005-2012, chestionare privind pregătirile de aderare la spaţiul Schengen precum și cu privire la problema drogurilor solicitat de CEPOL.
O altă activitate prevăzută pentru implementarea acestui obiectiv este realizarea unor schimburi de date (rapoarte de evaluare, studii, analize strategice etc.) privind fenomenul drogurilor. ANA a fost cea care a deschis această posibilitate de cooperare transmiţând reprezentanţelor diplomatice ale statelor membre UE și statelor cu care România are încheiate acorduri pe linia prevenirii consumului și combaterii traficului de droguri, materialele de prezentare a ANA, precum și statistici privind fenomenul drogurilor în România. În acelaşi sens, ANA a transmis scrisori către coordonatorii naţionali în domeniul drogurilor din celelalte 26 state membre ale Uniunii Europene, în vederea dezvoltării cooperării pe orizontală cu structurile naţionale similare din spaţiul european.
Participarea României la activităţile desfăşurate de instituțiile Uniunii Europene, Grupul Pompidou al Consiliului Europei și alte instituţii, organizații şi foruri internaționale în domeniile prevenirii şi combaterii traficului şi consumului de droguri.
Sub coordonarea ANA, s-au derulat acțiuni care au întărit poziţia României ca membru în grupuri de lucru şi structuri internaționale antidrog. În 2005 ţara noastră a participat pentru prima dată la reuniunea şefilor Punctelor Naţionale Focale ale Reţelei Europene de Informații asupra Drogurilor (REITOX). România a devenit membră a OEDT, începând cu anul 2005, cu statut de observator, pentru ca la 01.01.2007, odată cu aderarea la UE să devină stat membru, cu drepturi depline la EMCDDA, inclusiv membru în Consiliul de Administraţie al acestui organism european.
Pentru prima dată, în 2008 a fost publicat în limba română raportul anual al EMCDDA și a apărut raportul naţional privind situaţia drogurilor. Începând cu acest an, ANA şi-a îndeplinit, fără întrerupere89, obligaţia de a transmite EMCDDA datele şi analizele necesare privind fenomenul drogurilor în România. Totodată, în scopul dezvoltării cooperării pe orizontală, ANA a coordonat și a încurajat şi la nivelul altor instituţii româneşti implicate în implementarea SNA realizarea unor schimburi de date (rapoarte de evaluare, studii, analize strategice etc.) cu statele cu care România are acorduri bilaterale pentru combaterea fenomenul drogurilor,
Prin intermediul reprezentanților ANA şi ai IGPR, ANV şi Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, România a participat din 2005 la lucrările Grupului de lucru orizontal pe droguri (HDG) al Consiliului Uniunii Europene, contribuind inclusiv la discuţiile comune privind elaborarea și implementarea Planurilor de acțiune privind Strategia UE pe droguri pentru 2005-2012. România este membru și în reţeaua EXASS.NET, coordonată de Grupul Pompidou, cu obiectivul de a întări parteneriatele între structurile de prim nivel implicate în lupta împotriva drogurilor în ţări UE și ţări terţe. România este membră cu drepturi depline a Grupului de la Dublin începând cu 23 ianuarie 2008, iar reuniunea din 27 iunie a aceluiaşi an ţara noastră a primit, împreună cu Polonia, co-preşedinţia Grupului Mini-Dublin Europa răsăriteană și Caucaz – grup constituit din Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova, Belarus, Federația Rusă şi Ucraina. În cadrul grupului, României i-a fost atribuit rolul important de a monitorizarea fenomenului drogurilor din primele patru ţări dintre cele menţionate.
Colaborarea cu Europol a debutat în 2003 şi s-a realizat prin intermediul Unităţii Naţionale Europol din cadrul Centrului de Cooperare Poliţienească Internațională (CCPI) al MAI. În opinia reprezentanților IGPR intervievați, cooperarea în cadrul Eurojust90, începută în 2007, a produs rezultate remarcabile în aria combaterii traficului de heroină în Europa, la nivelul mai multor reţele de traficanţi de origine kurdă. Rezultatele au fost obținute prin colaborarea specialiştilor români din Serviciul Antidrog al IGPR cu specialişti din Germania, Olanda, Austria, Italia, Ungaria, Bulgaria şi Turcia.
În ceea ce priveşte cooperarea cu agenţiile ONU, dincolo de participarea României la reuniunile anuale ale Comisiei privind Stupefiantele din cadrul UNODC, trebuie menţionate mai ales colaborările ANA cu reprezentanţele din România ale UNODC şi UNICEF. În 2009 a fost semnat un Memorandum de Înţelegere între Ministerul Internelor și Reformei Administrative al României, prin Agenţia Naţională Antidrog și Biroul Naţiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC) privind adoptarea şi promovarea unei perspective integrate pentru prevenirea și combaterea utilizării ilicite a drogurilor. Memorandumul a constituit baza unei colaborări strânse a ANA și UNODC în aria cercetării fenomenului Românesc al drogurilor și a creşterii capacităţii Agenţiei de a furniza mai ales servicii de prevenire antidrog, servicii de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri injectabile. Trebuie menţionată și campania "DESCHIDE OCHII! FĂRĂ RISCURI ÎN PLUS!"91 derulată de Agenţia Naţională Antidrog, cu sprijinul tehnic și financiar din partea Biroului Naţiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC), şi în parteneriat cu principalele organizaţii neguvernamentale care activează în domeniul reducerii riscurilor asociate consumului de droguri - Romanian Harm Reduction Network (RHRN), Alianţa pentru Lupta împotriva Alcoolismului şi Toxicomaniilor (ALIAT), Asociaţia Română Anti-SIDA (ARAS), Asociaţia Integration și Asociaţia Carusel.
Cooperarea dintre ANA şi reprezentanţa UNICEF în România s-a concretizat prin proiecte comune de cercetare a problematicii drogurilor în rândul copiilor şi adolescenților92şi prin suportul tehnic și financiar oferit Agenţiei93 pentru organizarea procesului de elaborare a SNA 2005-2012.
Asistența tehnică oferită țărilor terțe
Prin intermediul ANA, România a încheiat acorduri de cooperare bilaterală și a iniţiat discuţii cu autorităţile competente în domeniul drogurilor din ţări terţe, cum ar fi Azerbaidjan, Republica Moldova, Republica Islamică Iran, Federația Rusă, Arabia Saudită, Liban etc. Expertiza românească a fost valorificată în cadrul unor protocoale de asistenţă tehnică încheiate între instituţiile româneşti şi statele state de origine a drogurilor sau aflate pe rutele internaționale ale drogurilor (cum ar fi Republica Moldova, Regatul Arabiei Saudite etc.). România a furnizat asistenţă tehnică și Macedoniei, Serbiei, Muntenegrului, Croaţiei şi Turciei în ariile reducerii cererii de droguri și tratamentului persoanelor dependente de droguri, în conformitate cu acordurile de cooperare existente.
Susţinerea participării în parteneriat a instituțiilor publice cu organizațiile neguvernamentale române la proiecte internaționale și implicarea tot mai activă a comunităţilor locale în proiecte internaționale
Finanţările prin proiecte internaționale au oferit ANA ocazia de a pune în aplicare, chiar și la scară mai redusă, intervenții inovative în aria reducerii cererii de droguri. În acest sens trebuie amintită participarea României, prin intermediul ANA în proiectele internaționale FreD Goes Net94, DEMOCRACY CITIES AND DRUGS II 2008-201195, PEER-Drive Clean!96 În implementarea acestor proiecte, dar și a altor iniţiative internaționale, ANA a implicat atât Centrele de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog, cât şi parteneri precum inspectoratele şcolare, ONG-urile şi autorităţi locale. De asemenea, Agenţia a promovat includerea problematicii drogurilor pe agenda colaborării dintre comunităţile locale din România înfrăţite cu comunităţi din alte state.
În perioada 2005-2012, Agenţia a stabilit contacte și cu societatea civilă la nivel internaţional – cum ar fi Fundaţia Europeană a Liniilor HelpLine privind Drogurile (FESAD), Asociaţia Europeană a Bibliotecilor şi a Serviciilor de Informare în domeniul Adicţiilor (ELISAD) – contacte care au contribuit la acțiuni de creştere a capacităţii operaţionale a ANA în domeniul reducerii cererii de droguri.
De asemenea, în aria reducerii cererii de droguri ANA a implementat proiecte cu finanţări internaționale care în parteneriat cu instituții şi organizații locale și naţionale:
-
Proiectul „Crearea sistemului național integrat privind reabilitarea consumatorilor de droguri care au comis infracţiuni”, finanţat prin Programul de proiecte pre-aderare MATRA MPAP 2009. Proiectul a avut ca scop sprijinirea României în implementarea Strategiei Naţionale Antidrog, în conformitate cu Planul european de acțiune pe problema drogurilor, prin crearea unui sistem integrat de reabilitare pentru consumatorii dependenţi de droguri care au săvârşit fapte penale şi care beneficiază de alternativă la pedeapsa cu închisoarea, prin includerea într-un program de asistenţă integrată.
-
Proiectul „Formare familială în abilităţi educative pentru prevenirea consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al SEE și implementat de Agenţia Naţională Antidrog, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării. Proiectul „ATOME – Accesul la medicaţia opioidă în Europa” are ca scop asigurarea unei mai bune utilizări a medicamentelor pe bază de opioide și identificarea motivelor pentru care aceste medicamente destinate durerii uşoare sau severe și tratamentului dependenţei de opioide nu sunt utilizate adecvat în 12 ţări europene ţintă. De asemenea, se urmăreşte elaborarea şi diseminarea de recomandări adaptate fiecărei ţări în vederea îmbunătăţirii accesibilităţii şi disponibilităţii acestor produse. Din Consorţiul ATOME fac parte Clinica Universitară Bonn (coordonator consorţiu), Organizaţia Mondială a Sănătăţii (Elveţia), Reţeaua Euroasiatică de Harm Reduction, Hospice Casa Speranţei (România), Help the Hospices (Marea Britanie), Asociaţia Internațională de Harm Reduction (Marea Britanie), Universitatea din Lancaster (Marea Britanie), Associazione Europea per le Cure Palliative (Italia), Universitatea din Utrecht (Olanda). 97
Dostları ilə paylaş: |