Evaluarea Strategiei Naționale Antidrog 2005-2012

Măsuri de cooperare internaţională

Context

În Strategia Uniunii Europene pe Droguri 2005-2012 și alte documentele internaționale de politici privind drogurile, cooperarea constituie, alături de cercetare, un element esenţial pentru dezvoltarea răspunsului european la problematica drogurilor. SNA 2005-2012 a integrat prioritatea, propunându-şi cooperarea instituțiilor româneşti cu structuri naţionale din state membre UE și ţări terţe, cu structuri internaţionale și supra-statale, în vederea adoptării în comun şi a promovării unor măsuri care să permită: combaterea traficului de droguri la frontiere, transferul de bune practici în domeniile prevenirii consumului, tratamentului şi reintegrării socioprofesionale a persoanelor dependente.
Responsabilitatea pentru implementarea acestor măsuri a fost alocată prin SNA în principal Agenţiei Naţionale Antidrog, dar și altor structuri precum Inspectoratul General al Poliţiei Române, Autoritatea Naţională a Vămilor, Ministerul de Justiție (Direcţia Probaţiune), Ministerul Public, Direcția Generală Afaceri europene și Relații Internaționale (MAI), Ministerul Sănătății, ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale. Menționăm cu un rol important revine și structurilor societății civile precum și mediului academic prin furnizarea expertizelor necesare.
În perioada de referinţă, cooperarea internațională a României în domeniul drogurilor a fost influenţată de aderarea la Uniunea Europeană (în 2007), de dobândirea de către unele ţări vecine a statului de candidat sau stat asociat la UE (Croaţia, Macedonia, Serbia sau Republica Moldova etc.), precum şi de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Acesta din urmă a transferat cooperarea din domeniul justiției şi al afacerilor interne din zona interguvernamentală în zona instituțiilor europene cu caracter supranaţional. Pentru crearea cadrului juridic necesar aplicării Deciziei 2009/371/JAI⁷⁵ a Consiliului din 6 aprilie 2009 privind înființarea Oficiului European de Politie (Europol), a fost adoptată Legea 55/2012⁷⁶ privind cooperarea României cu Europol.
Şi reorganizarea ANA în perioada 2009-2010, prin trecerea Agenţiei în subordinea IGPR, a influenţat aria cooperării internaționale, mai ales din punct de vedere al acțiunilor în care parteneriatele internaționale ale României erau derulate prin intermediul ANA.

Relevanţă

Cooperarea internaţională a fost o arie de maximă relevanţă în implementarea tuturor categoriilor de măsuri prevăzute de SNA 2005-2012: reducerea cererii şi ofertei de droguri, informare şi evaluare, cooperare interinstituțională. În perioada de referinţă, agenţii, instituțiile și organizații internaționale au furnizat finanţare și know-how actorilor naţionali implicați reducerea cererii/ofertei de droguri pentru atingerea obiectivelor SNA.
Cu precădere reprezentanții societăţii civile apreciază această contribuţie drept salvatoare pentru răspunsul antidrog românesc, atât la începutul construcţiei sale (anii 2004-2005), cât şi în perioada sa de dezvoltare (perioada 2007-2010).
Cooperarea internațională s-a manifesta în mai multe domenii, după cu se va vedea în continuare.
Dezvoltarea sistemului legislativ

Preluarea şi implementarea corespunzătoare a prevederilor acquis-ului specific în cadrul legislativ și instituțional național este o condiție de bază pentru dezvoltarea relațiilor cu partenerii și organismele UE. În acest sens, activitățile din cele două PNA prevăd monitorizarea, armonizarea legislației naționale cu acquis-ul UE în materie de droguri iar ca urmare a acestora adaptarea cadrului instituțional intern la noua legislație națională.

Creșterea capacităţii organizațiilor guvernamentale și neguvernamentale româneşti de a implementa acțiuni în domeniul drogurilor

În acest sens, un rol fundamental l-a avut și îl are dezvoltarea relațiilor internaționale cu structurile similare din UE (atât organisme ale UE cât și instituții ale statelor membre) pentru facilitarea asigurării unui transfer eficient de date, informații, experiențe şi bune-practici şi desfăşurării de acțiuni comune. Aceasta a presupus încheierea unor acorduri de cooperare în domeniul drogurilor cu structurile externe pe baza cărora s-a desfășurat acțiuni comune.
Acțiuni comune cu instituții/organizații internaționale (pe intervenţii) în aria reducerii ofertei de droguri

Pentru realizarea acestor acțiuni comune necesare combaterii rețelelor transfrontaliere de trafic de droguri instituțiile responsabile au dezvoltat relații de cooperare cu statele sursă a drogurilor sau cu statele cu experiență recunoscută în combaterea fenomenului.
Acțiuni comune (pe servicii) în aria reducerii cererii de droguri

În aria reducerii cererii de droguri, au fost dezvoltate proiecte în parteneriat cu instituții academice sau organizații internaționale și au fost implementate proiecte cu finanţare internaţională⁷⁷.

Asistență tehnică oferită țărilor terțe

Pentru combaterea nu doar a traficului, dar și a producției de droguri, România a dezvoltat relații de cooperare cu state terțe sursă a traficului ilegal de droguri în vederea sprijinirii instituțiilor similare din statele respective cu obținerea de beneficii pe termen lung privind reducerea riscurilor privind oferta de droguri. Această activitate este prevăzută și în PNA II privind implementarea Strategiei UE antidrog.
Participarea României la activităţile desfăşurate de instituțiile Uniunii Europene, Grupul Pompidou al Consiliului Europei și alte instituţii, organizații şi foruri internaționale în domeniile prevenirii şi combaterii traficului şi consumului de droguri.

În condițiile aderării la UE, România a devenit membru al EMCDDA și a început transmiterea rapoartelor de țară privind drogurile. De asemenea, a participat activ la reuniunile Grupului orizontal pe droguri al Consiliului UE și a intensificat activitățile de cooperare cu Europol, Eurojust, Eurocustoms şi alte agenţii specializate ale Uniunii Europene, prin participarea la reuniunile internaționale organizate de instituțiile respective și transmiterea datelor statistice sau a informărilor periodice, convenite de comun acord sau solicitate de acestea. De asemenea, România a consolidat relațiile de cooperare cu United Nation Office on Drugs and Crime, CND, INCB, Interpol și alte organisme internaționale din domeniu.

Susţinerea participării în parteneriat a instituţiilor publice cu organizațiile neguvernamentale române la proiecte internaționale și implicarea tot mai activă a comunităţilor locale în proiecte internaționale

În acest sens, au fost încheiate protocoale între instituțiile publice și organizațiile neguvernamentale vizând participarea comună la proiecte și programe cu finanţare internațională. De asemenea, Centrelor de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog le-a revenit sarcina implementării la nivel local al unor proiecte internaționale alături de alți parteneri locali (ONG-uri sau administrațiile publice locale).