Evaluarea Strategiei Naționale Antidrog 2005-2012

Management bazat pe experienţă

În sectorul non-profit și academic, organizațiile au dobândit, de-a lungul anilor, experiență (prin training și/sau implicare directă) în: definirea obiectivelor de cercetare, recrutarea echipelor de cercetare, coordonarea cercetării, redactarea rapoartelor de cercetare și utilizarea datelor pentru demersuri de lobby/advocacy¹⁰⁹.
Prin organizarea de programe de training adresate tuturor structurilor sale implicate direct în reducerea cererii de droguri (ex.: CPECA, centre de asistență integrată a adicțiilor), ANA s-a asigurat că pune bazele unui management al serviciilor bazat pe date. Eforturile de creștere a capacității de cercetare/evaluare la nivelul serviciilor ANA s-au concretizat în mai multe județe, un exemplu fiind măsurarea de către CPECA a rezultatelor implementării strategiei antidrog la nivel local (precum în cazul CPECA Satu Mare).

Concluzii şi lecţii învăţate

Partenerii internaționali, precum și cei naționali apreciază că ANA, dar și întreg sectorul neguvernamental românesc au cunoscut o evoluție remarcabilă din punct de vedere a capacității de cercetare în domeniul drogurilor în perioada 2005-2012.
Per ansamblu, actorii responsabili cu implementarea SNA susțin necesitatea utilizării datelor în planificarea intervențiilor de reducere a cererii/ofertei de droguri, precum și importanța măsurării rezultatelor acestor intervenții.
Ca și în celelalte arii de acțiune ale SNA, și domeniul cercetării/evaluării s-a dezvoltat în mare parte datorită suportului financiar acordat de instituții și organizații internaționale.
Cooperarea interinstituțională s-a fructificat cu proiecte de cercetare de maximă importanță, cum ar fi proiectul care a pus bazele unui sistem de supraveghere comportamentală și serologică a consumatorilor de droguri injectabile din București. Parteneriatul care a consolidat această inițiativă a implicat UNODC, UNICEF, Fundația Romanian Angel Appeal, Asociația Carusel și ANA, iar datele colectate au fost folosite extensiv în planificarea intervențiilor de reducere a riscurilor HIV/SIDA și în comunicarea importanței acestor intervenții către comunitate și autorități publice.

Recomandări

Includerea în SNA 2013-2020 a unor măsuri (de tipul informării, instruirii, feed-back-ului rezultat în urma evaluării) care să crească capacitatea actorilor de domeniu de a implementa cercetări relevante și intervenții bazate pe date (engl. evidence-based).
Includerea în SNA 2013-2020 a unor măsuri de monitorizare şi evaluare (atât internă, cât și externă) a rezultatelor şi impactului politicilor publice și al legislației relevante pentru domeniul drogurilor (ex.: politici din ariile sănătăţii, protecţiei sociale, fiscalităţii, mediului, dezvoltării etc.). Rapoartele rezultate în urma monitorizării/evaluării vor oferi actorilor interesați feed-back privind progresul în implementarea politicilor publice și recomandări vizând îmbunătăţirile care trebuie aduse acestora.
Evaluarea, de către ANA, a modului în care măsurile de reducere a cererii interacţionează cu și influenţează măsurile de reducere a ofertei de droguri. Această recomandare este în linie cu Strategia Europeană în domeniu, care pledează pentru o abordare şi finanţare echilibrată şi comparabilă a măsurilor de reducere a cererii şi de reducere a ofertei de droguri.
Întărirea cooperării ANA cu instituțiile/organizațiile care raportează indicatori relevanţi pentru situaţia drogurilor în România prin:

• 
  Furnizare de instruire destinată instituțiilor/organizațiilor, privind modul de implementare al metodologiilor de colectare a datelor comunicate de ANA.
  
• 
  (Re)discutarea protocoalelor de colaborare și a ordinelor comune existente, astfel încât responsabilităţile de raportare a datelor între ANA şi instituțiile publice să fie însoţite şi de sancţiuni, în cazul neîndeplinirii acestora.
  

Planificarea (prin SNA 2013-2020) unor studii de evaluarea eficienţei şi eficacităţii serviciilor publice de reducere a cererii de droguri, atât în comunitate, cât și în detenţie. Rezultatele unor astfel de evaluări pot servi la:

• 
  promovarea includerii acestor servicii în strategiile locale și regionale antidrog
  
• 
  fundamentarea unor standarde de cost la care se pot raporta comunităţile locale încurajate să finanţeze astfel de servicii
  
• 
  luarea unor decizii privind modelul și dimensiunea extinderii serviciilor de reducere a cererii de droguri, atât în comunitate, cât și în detenţie.
  

Promovarea de către ANA și iniţierea cercetării în următoarele arii:

• 
  cauze și implicații socio-economice asociate abuzului de droguri și de alcool (ex.: sărăcie, mobilitate, inegalităţi sociale, afectarea forţei de muncă etc.);
  
• 
  abuzul de droguri, abuzul de alcool şi sănătatea mintală. Se recomandă explorarea acestor tematici mai ales în legătură cu populații de tineri și adolescenți și cu populația feminină. De asemenea, promovarea cercetării psihosociale bazate pe ipoteze (ex.: testarea unor modele de schimbare a atitudinilor/comportamentelor) ar putea contribui la dezvoltarea unor intervenții eficiente, mai ales în aria prevenirii consumului.
  

Cercetarea în aceste arii poate fi responsabilitatea ANA sau a altor organizații relevante (din sectorul public, academic sau ONG). SNA poate prevedea finanţarea derulării acestor acțiuni, dar şi creşterea capacităţii de cercetare a acestor organizații, prin instruire, consultanţă, contractare de personal specializat.

Atragerea de parteneri academici şi implicarea acestora atât în realizarea de studii, cât și în formarea personalului ANA responsabil cu cercetarea/evaluarea/informarea.

Concluzii și recomandări

Concluzii şi lecţii învăţate

Principala lecție învățată în perioada implementării SNA 2005-2012 a fost cea privind importanța colaborării interinstituționale. Parteneriatele realizate între ANA, societatea civilă și alte instituții publice au asigurat o continuitate a serviciilor de prevenire a consumului de droguri și a celor de asistență pentru persoanele consumatoare de droguri. De asemenea, colaborarea cu instituțiile abilitate din domeniul reducerii ofertei de droguri a contribuit la creşterea eficienţei intervenţiilor din această arie.

O altă lecție învățată se referă la importanța existenței unor standarde minime de calitate în domeniul prevenirii consumului de droguri. Standardele, aflate în prezent în lucru, vor contribui la creşterea eficacităţii intervenţiilor şi vor permite măsurarea rezultatelor acestora.
În domeniul reducerii ofertei de droguri, lecţia învăţată se referă la necesitatea elaborării unui cadru instituțional şi legislativ care să ofere sustenabilitatea necesară derulării activităţilor cuprinse în documentele viitoare. Crearea și consolidarea cadrului instituțional trebuie să vizeze oferirea de garanţii legislative privind stabilitatea instituțiilor atât ca structură, finanţare sau ca resursă umană.
Comparativ cu SNA 2003-2004, SNA 2005-2012 aduce o nouă concepţie privind reducerea ofertei de droguri. Un element definitoriu priveşte necesitatea aderării la convenţiile internaționale în materie şi alinierea legislației naţionale la prevederile acestora. Un alt reper este sancţionarea oricărui fapt ilicit legat de operaţiunile cu droguri, dar această sancţionare trebuie să fie diferenţiată în funcţie de circumstanţe care să reflecte gravitatea faptei.
O altă concluzie se referă la necesitatea bugetării activităţilor cuprinse în planurile de acțiune pentru a le asigura sustenabilitatea. Pentru a avea garanţia sustenabilităţii derulării unor activităţi care privesc intervale de timp mai mari de un an, trebuie avută în vedere și bugetarea multianuală. O reuşită, în ce priveşte finanţarea activităţilor de combatere a traficului de droguri, o constituie folosirea, pentru activităţi de combatere a traficului de droguri, a banilor proveniţi din confiscarea și valorificarea bunurilor folosite în, sau rezultate din săvârşirea infracțiunilor de trafic ilicit de droguri și precursori.
În perioada 2005-2012, cooperarea internaţională a cunoscut o creştere atât din punct de vedere al numărului contactelor şi acordurilor de colaborare încheiate între România şi alte state, cât şi din punct de vedere al rolului şi locului pe care ţara noastră l-a ocupat în cadrul diverselor structuri europene şi internaționale. Agenţia Naţională Antidrog a jucat rolul principal în intensificarea colaborării internaționale, iar rezultatele activităţii ei au fost susţinute atât de contribuţia instituțiilor publice cu rol în implementarea SNA, cât și de cea a societăţii civile. Parteneriatele cu instituţii internaționale au contribuit la creşterea eficacităţii intervenţiilor.
Colaborarea strânsă a ANA cu organisme internaționale finanţatoare (precum UE/CE, UNODC, UNICEF, UNDP, UNAIDS etc.) și implicarea Agenţiei ca partener în proiecte internaționale a oferit contextul pentru creşterea capacităţii administrative și operaţionale a Agenţiei şi a altor actori publici și neguvernamentali, prin implicarea comună în activităţi de armonizare legislativă, training, de cercetare şi de dezvoltare a serviciilor de harm reduction.
Partenerii internaționali, precum și cei naționali apreciază că ANA, dar și sectorul neguvernamental au cunoscut o evoluție remarcabilă din punct de vedere al capacității de cercetare în domeniul drogurilor în perioada 2005-2012. Actorii responsabili cu implementarea SNA susțin necesitatea utilizării datelor în planificarea intervențiilor de reducere a cererii/ofertei de droguri, precum și importanța măsurării rezultatelor acestor intervenții.
Reorganizarea Agenției Naționale Antidrog în 2009 a afectat derularea tuturor activităților de reducere a cererii; în această perioadă o parte din servicii au fost suspendate, iar altele nu au fost demarate conform planificării, astfel, nu a fost posibilă implementarea unor proiecte care erau deja aprobate și urmau să fie finanțate din fonduri structurale europene – deschiderea de centre de incluziune socială, deschiderea a 15 centre vocaționale și implementarea unui proiect de economie socială. De asemenea, au fost pierdute finanțări care ar fi asigurat servicii de reducere a riscurilor în aresturi. Un alt efect al reorganizării ANA l-a constituit fluctuația mare a personalului, astfel încât, deși s-au organizat constant programe de instruire, aproximativ 30% din personalul existent își desfășoară activitatea fără să fi beneficiat de programe de formare profesională¹¹⁰. Toate acestea au condus, în opinia reprezentanților ANA, la reducerea capacității ANA de a oferi servicii și la scăderea cantității și calității serviciilor oferite.
Programele de reducere a riscurilor furnizate de către organizațiile neguvernamentale au fost afectate de reducerea finanţărilor, neputând fi continuate după încheierea proiectelor finanţate de Fondul Global de Luptă împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei şi Malariei (GFATM) și a finanţării UNODC.
Programele de prevenire s-au centrat mai mult pe prevenirea consumului de droguri și mai puțin pe prevenirea consumului de alcool și tutun. Campanii de prevenire a consumului de alcool și tutun au fost realizate doar la nivel local, de către Centrele de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog. O parte dintre campaniile media derulate de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei pentru prevenirea consumului de tutun au fost realizate ca programe ale acestor ministere, nu ale Strategiei Naţionale Antidrog.¹¹¹ Aceste campanii au vizat populaţia generală și s-au derulat la nivel naţional.