Evaluarea Strategiei Naționale Antidrog 2005-2012

Impact

Majoritatea respondenților au apreciat că măsurile derulate din aria coordonării interinstituționale au avut impact asupra reducerii cererii și ofertei de droguri.
Multiplele modele de cooperare au produs schimbări sub mai multe aspecte. În unele județe, autoritățile publice locale au fost sensibilizate și s-au implicat în susținerea acțiunilor antidrog. Organizații guvernamentale și neguvernamentale au fost implicate în parteneriate care au produs: creșterea capacității organizaționale, creșterea calității serviciilor pentru beneficiari, creșterea numărului de beneficiari care au acces la servicii, atragerea de fonduri externe, o mai bună cunoaștere a fenomenului drogurilor (prin dezvoltarea capacităților de cercetare, monitorizare și evaluare).

Sustenabilitate

Respondenții apreciază că majoritatea modelelor de cooperare care au funcționat în perioada 2005-2012 sunt sustenabile. Calitatea cooperării și viabilitatea unor colaborări va depinde însă de existența unor finanțări, a unor obiective concrete și delimitate în timp, care să adune partenerii la aceeași masă. În cazul instituțiilor publice, calitatea parteneriatului va fi influențată mai ales de stabilirea cu claritate a unor sarcini și obiective pentru fiecare instituție.

Management bazat pe experienţă

Dintre toți actorii analizați, se poate spune că ANA a acumulat o experienţă semnificativă de cooperare interinstituțională în aria antidrog. Agenţia a încercat să valorifice această experienţă prin: întărirea relațiilor cu societatea civilă (pe bază de consultare, încheiere de parteneriate), îmbunătăţirea metodologiilor de culegere a datelor de la instituţii/organizații implicate în reducerea cererii sau a ofertei de droguri, implicarea actorilor publici și privați (neguvernamentali) în procesul de elaborare a planurilor naţionale privind răspunsul la fenomenul drogurilor (ex.: dezvoltarea SNA 2013-2020).

Concluzii şi lecţii învăţate

Principala lecţie învăţată este că folosirea procedurilor este optimă în special în relaţiile cu instituţiile responsabile pentru reducerea ofertei de droguri iar pentru relația cu structurile societății civile se recomandă folosirea unor ghiduri de bună practică.
Cooperarea cu autorităţile locale s-a concretizat în cele mai multe judeţe în primul rând prin contribuţia ANA (prin CPECA) la dezvoltarea unei strategii locale şi/sau regionale privind drogurile dar eficacitatea unor asemenea activităţi depinde în mare măsură de disponibilitatea şi gradul de conştientizare a problemei drogurilor de către autorităţile publice locale.
Reprezentanți ANA sunt de părere că în relaţie cu instituţiile publice cu rol în reducerea ofertei de droguri, la calitatea colaborării contribuie și existenţa unor relații interpersonale bune între angajaţi ANA şi angajaţi ai acestor instituții care consolidează relaţiile instituționale create pe baza actelor normative și a protocoalelor de colaborare.

Recomandări

Pentru creșterea calității cooperării interinstituționale și a impactului acesteia, se recomandă pe termen scurt și mediu:
Optimizarea aplicaţiei on-line implementate de către ANA privind crearea Registrului Central de Investigaţii prin consultarea tuturor instituțiilor beneficiare. Aplicaţia trebuie să ţină cont de următoarele aspecte:

• 
  Nevoile operative de raportare internă a instituţiilor participante.
  
• 
  Informarea și sensibilizarea conducerii instituțiilor implicate cu privire la importanţa SNA și la beneficiile unei astfel de aplicații.
  

Întărirea cooperării dintre instituțiile publice cu responsabilităţi în implementarea SNA, atât la nivel central cât şi la nivel local, astfel:

• 
  Stabilirea clară a responsabilităţilor fiecărei instituții implicate în implementarea SNA și sensibilizarea instituţiilor publice cu privire la necesitatea activităţilor prevăzute în SNA. În domeniul colaborării cu instituțiile publice naţionale, ANA trebuie să găsească un echilibru între a respecta propria filozofie – aceea de a nu interveni în activitatea partenerilor – şi a răspunde aşteptărilor societăţii civile. Pentru organizațiile neguvernamentale, consolidarea rolului Agenţiei înseamnă şi întărirea capacităţii sale de a monitoriza, evalua sau chiar reclama activitatea partenerilor instituționali care acţionează (sau nu o fac corespunzător) în ariile reducerii cererii şi ofertei de droguri.
  
• 
  ANA să comunice și să reamintească periodic partenerilor rolul care le-a fost alocat în implementarea SNA (prin informări, organizare de conferințe /seminarii). Aceasta comunicare ar veni în atât în sprijinul CPECA, cât și al organizațiilor neguvernamentale care încearcă să sensibilizeze instituțiile publice cu privire la necesitatea implementării SNA și uneori se confruntă cu rezistența acestora.
  
• 
  ANA să informeze și să instruiască instituțiile publice relevante cu privire la modul de armonizare aș indicatorilor proprii cu indicatorii solicitați de ANA pentru raportări naționale și internaționale.
  
• 
  Instruirea personalului instituţiilor publice implicate în implementarea SNA cu privire la serviciile necesare pentru reducerea cererii de droguri și a standardelor de calitate la care trebuie oferite aceste servicii.
  
• 
  Fiecare instituție responsabilă pentru implementarea SNA trebuie să-și planifice și sigure bugetul necesar pentru implementarea acțiunilor prevăzute în strategii.
  
• 
  ANA trebuie să se asigure că propriile servicii au finanțare adecvată pentru îndeplinirea obiectivelor SNA.
  
• 
  Planul de acțiune al SNA ar trebui să prevadă și un sistem de monitorizare și evaluare a eficienței, eficacității și impactului tuturor acțiunilor derulate de instituțiile menționate în documentul programatic.
  

Întărirea cooperării dintre instituții publice și organizații ale societăţii civile (inclusiv grupuri de persoane afectate de fenomenul drogurilor), organizații academice și furnizori (for-profit) de servicii de reducere a cererii de droguri astfel:

• 
  ANA să faciliteze informarea reciprocă (public-neguvernamental) cu privire la progresul implementării SNA;
  
• 
  ANA să implice actorii neguvernamentali în procesul de elaborare al politicilor publice/legislației sectoriale relevante;
  
• 
  Instituțiile publice (inclusiv ANA) să finanțeze acțiuni de creştere a capacităţii acţiune a societății civile/academice în domeniul drogurilor (prin instruire continuă, finanţarea unor intervenții de reducere a cererii/ofertei de droguri și feed-back rezultat în urma evaluării impactului acestor intervenţii);
  
• 
  Instituțiile publice de la nivel central să faciliteze comunicarea actorilor neguvernamentali cu instituții publice de la nivel local care au responsabilităţi în implementarea SNA.