Relevanţă
Coordonarea interinstituțională este o condiţie de bază pentru o abordare unitară cu privire la fenomenul drogurilor, respectând însă autonomia funcţională a tuturor actorilor implicați. Coordonarea se realizează atât pe orizontală, cât și pe verticală (între instituții sub- sau supra-ordonate), atât la nivel național cât și internațional.
Măsurile planificate prin SNA 2005-2012 au avut la bază parteneriate formale (încheiate atât la nivel central, cât şi la nivel local) și colaborări informale punctuale (ex.: instituții/organizații care s-au susținut reciproc în campanii, cu ocazia unor evenimente de presă) sau de lungă durată (ex.: organizații care au lucrat împreună la dezvoltarea unor documente relevante pentru sectorul lor de activitate). În unele județe din țară, parteneriatele locale au fost încheiate având în vedere prevederile strategiei locale antidrog – document dezvoltat sub coordonarea consiliului județean, cu contribuția autorităților publice și a societății civile implicată în lupta antidrog la nivel local.
Utilizarea parteneriatelor interinstituționale pentru implementarea strategiei a fost un element cheie care a permis:
-
Creșterea acoperirii intervențiilor de reducere a cererii de droguri (ex.: programe de prevenire a consumului de droguri în școală, campanii de informare pentru tineri din populația generală, programe de harm reduction în sistemul penitenciar)
-
Creșterea nivelului de informare al actorilor instituționali cu privire la situația drogurilor din România
-
Centralizarea mai eficientă a datelor privind consumul și traficul de droguri în România – date colectate de la o varietate de instituții publice și organizații neguvernamentale.
Relevanța rolului ANA în coordonarea activității antidrog a fost chestionată sub două aspecte: reducerea ofertei de droguri și monitorizarea/evaluare programelor de reducere a cererii de droguri implementate din resurse private naționale sau private și publice internaționale. Din punctul de vedere al reprezentanților DIICOT rolul ANA de coordonare și monitorizare a politicilor din aria reducerii ofertei de droguri nu este foarte clar definit și delimitat; astfel încât, anumite solicitări ce vin din partea Agenției sunt percepute ca fiind în conflict cu mandatul Ministerului Public (prin DIICOT) de a acționa în primul rând pe baza actelor normative care reglementează activitățile de justiție și cele operative. Din experiența de ani de zile de implementare a intervențiilor de reducere a cererii de droguri, reprezentanții societății civile au fost obișnuiți ca monitorizarea/evaluarea intervențiilor să fie efectuată de organismul care a finanțat programul; de aceea ei aveau obligația de a raporta date doar către finanțator. În acest context, solicitările de date venite din partea ANA – în condițiile în care intervențiile nu erau finanțate din fonduri publice – le-au părut la început nelegitime. Conform relatărilor reprezentanților ANA, societatea civilă a început cu timpul să răspundă acestor solicitări. ONG-uri sunt însă sunt în continuare de părere că ANA ar trebui să asigure finanțare publică pentru intervențiile pe care dorește să le monitorizeze.
Eficacitate
În perioada de referință, din punct de vedere al coordonării interinstituționale au fost realizate toate acțiunile prevăzute prin PA.
Principalele rezultate ale coordonării interinstituționale la nivel central (între instituții publice, între acestea și societatea civilă) au fost:
-
Au fost actualizate protocoalele de colaborare existente și altele noi au fost încheiate. De exemplu, au fost actualizate acordurile de cooperare între MJ, MP, MAI, SRI, SIE și Ministerul Finanțelor Publice în domeniul combaterii criminalităţii organizate și corupţiei și protocolul de cooperare între Direcţia de Crimă Organizată din cadrul SIE și DCCO din cadrul IGPR, pentru îndeplinirea sarcinilor specifice pe linia prevenirii şi combaterii criminalităţii organizate internaționale.
-
Au fost organizate grupuri de lucru (interministeriale) antidrog, grupuri la care au fost invitați reprezentați ai instituțiilor publice implicate atât în reducerea cererii, cât și a ofertei de droguri. Unele dintre aceste grupuri au dobândit un caracter de permanență, precum colaborarea între DCCO, Poliţia de Frontieră Română şi Autoritatea Naţională a Vămilor, pe centre zonale, conform recomandărilor Rezoluţiei Consiliului Uniunii Europene din 29.11.199622.
-
ANA, prin Observatorul Român pentru Droguri și Toxicomanie a coordonat culegerea de date de la instituțiile implicate în reducerea cererii sau ofertei de droguri, date ce au fost prelucrate și incluse în Raportul național privind situația drogurilor și rapoarte transmise organismelor europene (precum EMCDDA) sau internaționale, pe baza acordurilor de colaborare.
-
S-au pus bazele Registrului Central de Investigaţii şi Cercetare în domeniul drogurilor și a început munca de interconectate a bazelor de date deținute de ANA, IGPR, IGPF, ANV, MP în scopul asigurării coordonării eficiente a luptei antidrog.
-
În vederea dezvoltării cercetării în domeniul drogurilor, a fost înfiinţat Consiliul ştiinţific și de cercetare în cadrul ANA care reunește personalităţi din mediul academic și profesional de la nivel național.23
-
Pentru a susține reprezentarea României la reuniunile oficiale internaționale consacrate problemei drogurilor, ANA a colaborat cu instituțiile românești invitate și a pregătit documentele de suport necesare prezentărilor (ex: analize și date despre evoluția consumului, politici antidrog, evoluția traficului etc.)
-
Au fost elaborate Programul național de Prevenire şi Asistenţă Integrată în Adicţii adoptat prin H.G. nr. 1101/2008, precum și nouă programe de interes național de prevenire a consumului de droguri, care să completeze reţeaua integrată de servicii prevăzute în Programul Marea Alianţă Română Antidrog24, programe aprobate prin HG nr. 1102/200825.
-
ANA a contribuit la elaborarea politicilor naționale privind drogurile și, conform declarațiilor majorității respondenților intervievați, s-a asigurat de consultarea actorilor (publici și privați) relevanți.
În ceea ce privește coordonarea la nivel local:
-
Prin CPECA, ANA a catalizat elaborarea strategiilor locale antidrog și încheierea de protocoale de colaborare interinstituțională locală. După cum menționează un reprezentant al CPECA Maramureş, „în perioada analizată, toate activităţile desfăşurate de specialiştii CPECA - Maramureş au avut succes, înregistrându-se o bună colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean, Inspectoratul Judeţean de Poliţie, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean, Autoritatea Județeană a Forței de Muncă, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, Penitenciarul Baia Mare şi structuri ale societăţii civile”.
-
Pentru creșterea capacității autorităților locale în implementarea unor acțiuni antidrog coordonate, Agenția a elaborat și o metodologie de avizare, evaluare şi aprobare a strategiilor locale.
-
CPECA au încheiat zeci de acorduri de colaborare cu penitenciarele din ţară, peste 200 de protocoale cu ONG-uri și instituții bisericeşti (eparhii, protopopiate, parohii etc).
Atât la nivel local, cât și la nivel central:
-
Cooperarea interinstituțională a fost impulsionată semnificativ de implicarea instituțiilor (responsabile cu reducerea cererii sau ofertei de droguri) și a organizațiilor neguvernamentale în acțiuni necesare atragerii și implementării unor proiecte cu finanțare externă. Aceste proiecte au avut obiective variate: reducerea cererii de droguri (ex.: campanii de prevenire adresate tinerilor, programe de schimbare comportamentală adresate elevilor etc.), creșterea capacității instituțiilor locale de a implementa acțiuni de reducere a cererii/traficului de droguri și acțiuni de informare/cercetare/evaluare (ex.: cursuri, vizite de studiu, schimburi de experiență, editare de manuale etc.); cercetarea fenomenului consumului/traficului de droguri (ex.: studiul național ESPAD).
-
Organizațiile și instituțiile active în aria reducerii cererii/ofertei de droguri au menținut contactul cu mass media pentru a face cunoscute publicului și autorităților responsabile aspecte precum: evoluția consumului de droguri, schimbări în modelele de consum, riscuri de sănătate publică etc. La o analiză sumară presei scrise, se poate constata că ANA și organizațiile neguvernamentale au avut cea mai vizibilă prezență în mass media în perioada analizată. De altfel, referindu-se la relația ANA cu mass media locale, reprezentanții EMCDDA au apreciat că această relație este un model de bune practici26.
Dostları ilə paylaş: |
