Evaluarea Strategiei Naționale Antidrog 2005-2012

Strategia Naţională Antidrog 2005-2012

Experienţa implementării SNA 2003 - 2004, dificultăţile întâmpinate și disfuncţionalităţile puse în evidenţă prin evaluarea finală au impus revizuirea documentului strategiei. Mai mult, începând cu anul 2007 - an ce marchează aderarea României la UE - obiectivul armonizării cu obiectivele UE în domeniul drogurilor a influențat elaborarea tuturor politicilor naționale, inclusiv a documentelor programatice privind reducerea cererii și ofertei de droguri.
Strategia Naţională Antidrog 2005-2012 a fost dezvoltată în perioada octombrie – noiembrie 2004 prin consultare cu instituții și organizații relevante (guvernamentale, neguvernamentale, internaționale), procesul fiind coordonat de ANA și beneficiind de sprijinul tehnic și financiar al agenţiilor Naţiunilor Unite (Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii – UNICEF şi Programul Naţiunilor Unite pentru HIV/SIDA – UNAIDS).
Documentului programatic urmărit direcțiile stabilite prin Tratatul de la Maastricht¹¹, iar PNA 2010-2012 a ținut seama de propunerile Tratatului de la Lisabona¹² care consolidează cooperarea statelor UE în domeniul antidrog. Cele două planuri de acțiune pentru perioada 2005-2012 au avut în vedere și regulamente, directive, rezoluţii ale Consiliului Europei, decizii ale Comisiei UE, precum și documente redactate pe baza celor două tratate mai sus menționate. Atât SNA cât și planurile de acțiune au avut în vedere și reglementările comunitare privind precursorii de droguri începând cu Regulamentul (CE) nr.273/2004 şi până la Regulamentul (CE) nr.297/2009, având în vedere că al doilea PNA a debutat în 2010. SNA 2005-2012 a fost corelată și cu obiectivele prevăzute de Strategia Uniunii Europene privind drogurile 2005-2012 și de Strategia Naţională pentru controlul, supravegherea și prevenirea cazurilor de infecție cu HIV/SIDA 2004-2007.
SNA 2005-2012 a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 73 din 27 ianuarie 2005 și a fost urmată de două planuri naționale de acțiune (PNA) pentru perioadele 2005-2008¹³ şi 2010-2012¹⁴, în acord cu modul de implementare a Strategiei Uniunii Europene pe Droguri 2005-2012¹⁵. Viziunea SNA a fost ca la finalul anului 2012 în România să funcționeze “un sistem integrat de instituţii şi servicii publice, care va asigura reducerea incidenţei şi prevalenţei consumului de droguri în rândul populaţiei generale, asistenţa medicală, psihologică și socială a consumatorilor de droguri și eficientizarea activităţilor de prevenire și combatere a producţiei și traficului ilicit de droguri şi precursori.” Scopul SNA a fost “menţinerea la un nivel scăzut a consumului de droguri în rândul populaţiei generale, în primă etapă (2 - 4 ani), și de reducere a cazurilor de noi consumatori, în a doua etapă, în paralel cu reducerea criminalităţii organizate în legătură cu drogurile.”
Strategia este guvernată de un set de opt principii directoare:

9. 
   al priorităţii (problematica drogurilor este de importanță centrală în societatea românească)
   
10. 
    al continuităţii (acțiunile de reducere a cererii/ofertei de droguri se derulează fără întrerupere, iar proiectarea acțiunilor se bazează pe analiza experiențelor trecute)
    
11. 
    al abordării globale, unitare, multidisciplinare și echilibrate (acțiunile SNA sunt în acord cu concepția internațională privind măsurile antidrog)
    
12. 
    al coordonării (de către un for responsabil cu stabilirea unor planuri de acțiune a SNA, însă fără încălcarea autonomiei instituțiilor/organizațiilor coordonate)
    
13. 
    al cooperării (între toate instituțiile publice cu rol în implementarea SNA)
    
14. 
    al legalităţii (măsurile SNA sunt în acord cu Constituția României, cu legislația națională în domeniul drogurilor, precum și cu tratatele internaționale al care România a aderat).
    
15. 
    al confidenţialităţii (privind datele personale ale consumatorilor de droguri sau ale persoanelor (neconsumatoare) care accesează servicii de reducere a cererii de droguri.
    
16. 
    al complementarității și transparenței (asigurate prin participarea și implicarea societății civile la implementarea SNA).
    

Principiile enumerate transcend toate cele cinci arii de acțiune ale SNA 2005-2012: reducerea cererii de droguri, reducerea ofertei de droguri, coordonarea interinstituțională, cooperarea internațională, precum și informarea/cercetarea/evaluarea. Pentru fiecare arie a fost formulat un obiectiv general și o serie de obiective specifice. Operaționalizarea obiectivelor specifice se regăsește în Planurile Naționale de Acțiune; acolo, fiecărui obiectiv specific îi sunt subsumate seturi de acțiuni și activități concrete, precum și instituțiile responsabile cu realizarea acțiunilor.

Dincolo de menționarea acestor elemente (acțiuni, obiective specifice și generale, scop, viziune, responsabili), SNA și planurile de acțiune nu propun seturi de indicatori care să ajute la măsurarea progresului implementării strategiei. Logica de schimbare imaginată de SNA este exprimată de schema de mai jos:

Figura 1. Logica schimbării: SNA 2005-2012

Pentru a determina stadiul implementării SNA, în planurile de acțiune au fost prevăzute acțiuni de evaluare periodică a rezultatelor acesteia (evaluări intermediare și evaluare finală). În contextul reorganizării Agenției, evaluarea intermediară a implementării SNA a fost amânată. Prima evaluare intermediară a avut loc abia în 2011, a fost implementată intern de ANA și a urmărit îndeplinirea, la finalul anului 2010, a obiectivelor cuprinse în Planul național de acțiune 2010-2012. Evaluarea intermediară nu a explorat efectele acțiunilor antidrog derulate în perioada 2005-2012, ci a evaluat doar gradul de realizare al planurilor de acțiune (acțiunile au fost realizate conform graficului? cu ce rezultate?).