Nemtii au o vorba: „a te infoia cu pene straine“. Aceasta caracterizeaza succint ce se intampla in Romania, de cate ori un cetatean strain cu oarecare radacini romanesti ia un premiu si este recunoscut pe plan international. Asa se intampla si acum, vizavi de laureatul premiului Nobel pentru chimie de anul acesta, Stefan Hell. Asa s-a intamplat si in 2009, cand Nobel-ul pentru literatura a fost acordat Hertei Müller. Ambii sunt etnici germani nascuti si educati in parte in Romania, insa creatia lor aducatoare de prestigiu s-a dezvoltat si a ajuns la maturitate pe cu totul alte meleguri si dupa decenii de viata in alte tari.
Talentul si „creierele“ nu au granite, ele se pot sufoca sub presiunea sicanelor si „prostimii“, sau pot prospera intr-un mediu prielnic si incurajator. Care n-a fost Romania comunista, dar nici Romania „fantezista“ pana la limita cu absurdul, a ultimilor douazeci si cinci de ani.
Exodul creierelor din Romania n-a inceput acum. Aproape o jumatate de milion de etnici germani s-a repatriat in Germania, intre anii `50 si mijlocul anilor `90, unii dintre acestia rascumparati pe bani. Sute de mii de evrei au luat calea strainatatii, in conditii similare. Intre ei au fost destule „creiere tehnice”, a caror performanta e si astazi sub anonimat, insa deosebit de eficienta, pentru societatea si statul in care se afla acum. Intre ei, ca si printre romanii get-beget plecati din tara, au fost si mai sunt varfuri ale inovatiei sau ale creatiei artistice. Politicienii si mass-media propagandista isi aduc aminte de acesti oameni, rezidenti si activi „la superlativ” peste granite, doar atunci cand se poate specula un capital electoral al succesului lor.
Herta Müller „a fugit mancand pamantul” din Romania anilor `80. Fantoma opresiunii securiste si comuniste a urmarit-o decenii de-a randul, in Germania. Din trairile sale legate de o Romanie care i-a dat numai palme si-a extras laureata premiului Nobel materialul literar pe care i-a fost cladita opera recunoscuta international. Cu Romania, Herta Müller mai are putin in comun, in afara catorva scurte vizite de reclama pe teritoriul romanesc a propriilor carti, scrise in limba germana si ulterior traduse in alte limbi, printre care si romana.
Stefan Hell, proaspatul laureat german al premiului Nobel pentru chimie -impreuna cu alti doi cercetatori in domeniul microscopiei fluorescente, William Esco Moerner si Robert Eric Betzig, ambii din SUA- a plecat din Romania impreuna cu familia, la 15 ani. Nascut la 23 decembrie 1962, in Santana de langa Arad, Hell a facut scoala elementara in comuna natala si primul an de liceu german la Timisoara. Cu o politete si un bun-simt remarcabile, Hell raspunde intrebarilor unei televiziuni de la Bucuresti „chitite” pe ascendentul sau romanesc, spunand ca se simte „foarte apropiat de Romania”, unde s-a nascut si s-a „indreptat spre cercetarile din stiinte”.
„Radacinile sunt foarte importante pentru mine”, a mai declarat in interviul de la Digi24, Stefan Hell. Interviul se axeaza aproape exclusiv pe „apropierile romanesti” ale laureatului Nobel, finalizandu-se cu „jurnalistica” intrebare daca acesta a fost „felicitat de cineva din Romania”. E un mod de abordare strain presei germane, care a relatat despre acest triumf. Spiegel.de, de exemplu, mentioneaza doar in titlul articolului publicat joi, ca Stefan Hell e german. Pe undeva, nemtii isi recunosc vina de a nu fi sesizat din start potentialul descoperirii lui Hell, care punea la indoiala o lege fundamentala a opticii.
O alta calitate a premiatului, decat aceea de a apartine unei natii si unui popor, ii intereseaza pe jurnalistii de la Spiegel: „incapatanarea” acestuia de a-si duce o idee proprie, la bun sfarsit, de a-si demonstra teoria si „dreptatea stiintifica” in ciuda multor adversitati intervenite in activitatea sa de cercetare, inclusiv in Germania. Inca din 1990, dupa ce si-a luat doctoratul la Universitatea Heidelberg, fizicianul Stefan Hell „a vrut neaparat sa gaseasca o modalitate de extensie a limitei atinse de microscoapele optice, care se situa la 0,2 micrometri”, explica Spiegel.de.
„Lumina n-o puteam schimba, acest lucru mi-era clar”, a declarat Hell. De ce atunci sa nu influentam proprietatile chimice ale moleculelor, pentru ca structurile lor sa devina vizibile? a fost geniala idee care i-a venit omului de stiinta, care astfel a „spart” granitele dintre stiinte, folosind proceduri chimice pentru maximizarea unui efect legat de fizica, mai precis de domeniul opticii.
Limita rezolutiei pentru microscoapele fluorescente a fost definita in 1873 de un „monstru sacru” al stiintei germane, fizicianul Ernst Abbe (1840-1905), care a fost si proprietar al firmei Carl Zeiss, cu lentile al caror nume a devenit un sigiliu al calitatii optice. Cum sa pui la indoiala in Germania, ce a stabilit Abbe ca lege a fizicii? A fost imposibil, asa ca Stefan Hell (al carui nume, parca predestinat, inseamna „luminos”) si-a continuat cu incapatanare demersul, insa in afara granitelor Germaniei.
Hell a plecat in Finlanda, unde la Universitatea din Turku a gasit, dupa o vreme, sustinatori pentru cercetarea sa. Tot in nordul indepartat si atat de vaduvit de lumina soarelui, Hell a gasit „o raza de lumina” si a pus bazele noii tehnici microscopice, pentru care acum a primit cea mai notorie recunoastere internationala, premiul Nobel, al carui milion de euro urmeaza sa-l imparta cu ceilalti doi cercetator americani.
„Este o recunoastere minunata a activitatilor de pionierat ale lui Stefan Hell”, a spus Martin Stratmann, presedinte al Societatii Max-Planck. A fost distins un om de stiinta „care a avut curajul sa se abata de la caile stiute si sa puna la indoiala teorii aparent de nezdruncinat”, iar „numai astfel poate, in stiinta, sa se creeze ceva cu adevarat nou”, a adaugat acesta.
In 1997, dupa patru ani petrecuti la Turku, Hell s-a intors in Germania. Institutul Max-Planck din Götingen este unul dintre cele 83 de institute de cercetare administrate si finantate prin Societatea Max-Planck pentru Promovarea Stiintelor, cu sedii la Berlin si München. La institutul din Göttingen, Hell a lucrat in sectia de chimie biofizica, coordonand o echipa de tineri cercetatori si primind, in sfarsit, sustinerea necesara pentru a construi asa-numitul microscop STED.
Acest microscop (STED = Stimulated Emission Depletion) se bazeaza pe fluorescenta si are o rezolutie mult superioara celor cunoscute pana atunci. Realizarea sa s-a incheiat in anul 2000 si a deschis calea unei analize intracelulare mult mai in detaliu, cu perspective de aplicatii practice doar in parte banuite, atat in stiintele teoretice cat si in cele practice, mai cu seama in medicina.
14 ani au trecut, pana cand Stefan Hell sa primeasca „recunoasterea suprema”. Nu a sperat la ea, instiintarea telefonica de la Stockholm despre acordarea premiului Nobel i s-a parut initial o gluma. Cu cativa ani in urma, Hell a fost invitat la plece la Universitatea Harvard din SUA, insa a refuzat, ramanand la Göttingen. Acum, invitatiile din lume vor curge garla, inclusiv cele de a participa la simpozioane si proiecte din Romania, caci Bucurestiul l-a descoperit pe Hell. Anterior, in mai 2012, el a fost descoperit la Arad, unde Universitatea Vasile Goldis i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa.
Este doar una dintre multele distinctii primite de savantul german, incepand cu anul 2000, atat in tara sa de resedinta, Germania, cat si in strainatate. Iar in acest context, romanii se pot lauda doar ca Hell „a copilarit” pe meleagurile lor, dar nu si ca stiinta si munca sa medaliata cu Nobel ar fi, in vreun fel, romanesti.
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-18269239-stefan-hell-fost-usurare-imensa-plec-din-romania-unde-nu-iti-era-permis-spui-crezi.htm
Stefan Hell: A fost o usurare imensa sa plec din Romania, unde nu iti era permis sa spui ce crezi Cercetatorul de origine romana Stefan W. Hell, laureat al premiului Nobel pentru chimie, spune intr-un interviu acordat publicatiei germane Suddeutsche Zeitung ca a fost "o usurare imensa" sa plece la sfarsitul anilor 1970 din Romania, "o tara comunista, in care nu iti era permis sa spui ce crezi", citeaza Mediafax.
Cercetatorul Stefan W. Hell, unul dintre cei trei laureati ai premiului Nobel pentru chimie pe 2014, s-a nascut pe 23 decembrie 1962, in Romania, la Arad, si este membru de onoare al Academiei Romane din anul 2012. Potrivit site-ului nobelprize.org, Stefan W. Hell este cetatean german si a absolvit cursurile Universitatii Heidelberg (Germania) in 1990. Stefan Hell a plecat in Germania in 1978, dupa primul an de liceu, urmat in Timisoara, stabilindu-se impreuna cu parintii la Ludwigshafen. In publicatia germana Suddeutsche Zeitung, reporterul cotidianului spune ca Stefan W. Hell este un svab din Banat, care a parasit Romania la sfarsitul anilor 1970. Intrebat cum i-a fost afectata viata in urma mutarii sale in Germania, Stefan W. Hell a spus ca probabil nu poate fi inteles fara a fi cunoscut acest context al vietii sale. "Provin dintr-un mic sat din Romania si am venit in Germania la varsta de 15 ani. Inainte de asta am stat la Timisoara si, ca o coincidenta, am urmat acelasi liceu ca si Herta Muller, laureata a premiului Nobel pentru literatura. Ea este putin mai mare decat mine", a spus Stefan W. Hell. Totodata, intrebat cum a fost pentru el sosirea in Germania la sfarsitul anilor '70, Stefan W. Hell a spus: "A fost o usurare imensa. Romania era o tara comunista, in care nu iti era permis sa spui ceea ce crezi. Si a fost minunat sa traiesc intr-o tara care avea ca limba oficiala limba mea materna. Acasa vorbeam in germana si ma simteam cetatean german". Totusi, cercetatorul Stefan W. Hell spune ca si-a dat seama rapid, dupa ce s-a mutat in orasul Ludwigshafen cu familia sa, ca scoala pe care a urmat-o la Timisoara este una foarte buna, studiile urmate in Romania permitandu-i sa aiba cunostinte putin mai avansate decat colegii sai din Germania. Totodata, cercetatorul Stefan W. Hell a spus ca, desi stia ca cercetarile sale sunt foarte importante, nu se astepta sa primeasca premiul Nobel. Pe de alta parte, miercuri, intr-un interviu telefonic acordat de Stefan W. Hell jurnalistului Adam Smith de la site-ul Nobelprize.org, cercetatorul de origine romana spune ca revizuia datele unei lucrari stiintifice in momentul in care a aflat vestea ca a castigat premiul Nobel pentru chimie pe 2014, alaturi de Eric Betzig si William E. Moerner. Invitat sa descrie reactia initiala pe care a avut-o in momentul anuntului oficial facut de Academia regala de stiinte din Suedia, Stefan W. Hell a spus: "A fost o surpriza totala, nu-mi venea sa cred. La inceput, am crezut ca putea fi vorba de o farsa, dar apoi mi-am amintit de vocea profesorului Staffan Normark (care a facut anuntul oficial, n.r.) si mi-am dat seama ca mai erau si alti oameni in jurul lui, iar el a spus ca va confirma informatia prin e-mail si asa mi-am dat seama ca este ceva serios. La inceput, nu-mi vedea sa cred, dar, apoi, am inteles treptat ca era adevarat". Dupa aceea, Stefan W. Hell spune ca a terminat de citit paragraful la care se oprise si abia apoi a telefonat sotiei si catorva buni prieteni. Stefan Hell este director al Institutului pentru Chimie si Biofizica Max Planck din Gottingen si director al Centrului german pentru cercetari contra cancerului din Heidelberg. Cei trei cercetatori care au fost recompensati cu premiul Nobel pentru chimie pe 2014, Eric Betzig, Stefan W. Hell si William E. Moerner, au fost premiati pentru "dezvoltarea microscopiei cu fluorescenta de super-rezolutie", potrivit comitetului Nobel. Stefan Hell a fost premiat cu Nobel pentru introducerea, in anul 2000, a conceptului de "golire prin emisie stimulata" (STED/ stimulated emission depletion) in microscopie. Laureatii vor primi cate o medalie din aur si un premiu in valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 880.000 de euro), care poate fi impartit intre cel mult trei castigatori pe fiecare categorie. Laureatii isi vor primi premiile Nobel in timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm si la Oslo, pe 10 decembrie, ziua in care se comemoreaza moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat in 1896.
Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu exceptia celui pentru economie, instituit in 1968 de Banca centrala din Suedia, cu ocazia implinirii a 300 de ani de la fondarea acestei institutii. Premiile au fost create dupa moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 - 1896), inventatorul dinamitei, conform vointei sale din testament.
REFERINTE
VIDEO Stefan Hell, cercetator german nascut in Arad, printre cei trei laureati ai Premiului Nobel pentru Chimie 2014
Stefan Hell despre castigarea Premiului Nobel pentru chimie: A fost o surpriza totala, am crezut ca este o farsa
http://revistapresei.hotnews.ro/stiri-radio_tv-18271248-laureatul-premiului-nobel-pentru-chimie-stefan-hell-rfi-liceul-din-timisoara-avut-profesor-fizica-fantastic.htm
Laureatul premiului Nobel pentru chimie, Stefan W. Hell, la RFI: La liceul din Timisoara am avut un profesor de fizica fantastic
Castigatorul premiului Nobel pentru chimie pe 2014, germanul de origine romana Stefan W. Hell, spune, intr-un interviu la RFI, ca educatia sa timpurie din Romania a contat foarte mult, dar ca in Germania a gasit toate conditiile pentru a realiza cercetari la cel mai inalt nivel. Savantul povesteste ca atunci cand a aflat ca a castigat Nobelul, a crezut ca e vorba de o farsa.
Stefan W. Hell: Este desigur o recunoastere extraordinara a muncii noastre care a durat multi-multi ani si care e rasplatita acum. Este fara indoiala cel mai prestigios premiu de stiinta de pe planeta. E un lucru aproape incredibil si sunt foarte fericit ca s-a intamplat.
Rep.: Care a fost prima reactie cand ati auzit ca ati castigat?
S.H.: Am crezut ca poate e o farsa, pentru ca unii oameni fac astfel de farse, am auzit de cazuri de acest gen. Dar am recunoscut vocea persoanei care m-a sunat, un membru al Comitetului Nobel, care m-a asigurat ca e o treaba serioasa, dandu-mi alte indicii. Dupa care altcineva mi-a spus sa raman la telefon, pentru ca ar urma sa dau un interviu imediat si atunci am realizat ca e adevarat. Mi-au cerut sa fiu discret si sa nu spun nimanui timp de 30 de minute, pana este facut anuntul oficial.
Continuarea pe www.rfi.ro.
http://www.ziare.com/cultura/nobel/castigatorul-nobelului-pentru-chimie-despre-romania-si-mesajul-pentru-cei-care-vor-sa-plece-1326653
Castigatorul Nobelului pentru Chimie, despre Romania si mesajul pentru cei care vor sa plece Stefan Hell, cercetatorul german nascut in Romania care a primit miercuri premiul Nobel pentru Chimie spune ca pentru unii tineri romani e mai bine sa raman in tara si sa lupte pentru visele lor, aratand insa ca e nevoie de schimbari in domeniul universitar romanesc.
"Pentru unii e mai bine sa ramana in tara si sa lupte pentru visele lor. Cred ca conditiile din Romania se pot imbunatati. E nevoie de schimbari in unele domenii - in universitati, in programe de invatamant superior.
Ar fi posibil ca pe viitor sa atraga mai multi tineri care s-ar putea intoarce in Romania, daca ar primi aceste posibilitati. Exista foarte multi romani talentati", a declarat laureatul premiului Nobel, joi, la Realitatea Tv.
Acesta a povestit ca s-a intors in Romania pentru prima oara in urma cu doi ani, cand a fost numit membru de onoare al Academiei Romane, el vizitand tara si locurile natale impreuna cu sotia si copiii.
"Am ramas in afara Romaniei si m-am intors aici de-abia acum doi ani si le-am aratat prima data locurile in care m-am nascut, in care am copilarit. S-au schimbat foarte multe de atunci si sunt multumit ca Romania face parte din Uniunea Europeana. Drumul pe care a pornit-o Romania spre Europa a fost unul bun, o alegere foarte buna si cred ca Romania ar trebui sa ramana pe acest drum", a spus Stefan Hell.
Fizicianul recunoaste ca, pentru familia sa, vizita in Romania a fost una "fantastica", insa arata si care au fost lucrurile mai putin placute pe care le-a descoperit la intoarcerea in tara noastra.
"Am fost la Universitatea 'Vasile Goldis' din Arad, mi-au aratat imprejurimile si mi-am dat seama ca este dificil sa faci cercetari stiintifice acolo, din lipsa de fonduri", a mentionat laureatul premiului Nobel. Despre Romania anilor '70 Acesta a rememorat si perioada anilor '70, in care a plecat din Romania, afirmand ca, atunci, sistemul de educatie era foarte puternic, iar oamenii erau educati, dar si ca isi aminteste "extrem de bine" de acei ani si de regimul lui Nicolae Ceausescu. "Problemele au aparut la nivel superior, cand trebuia sa faci cercetari la nivel inalt. Sistemul de invatamant ar trebui consolidat, asa va fi ridicat nivelul stiintei din Romania. (...) Profesorii care m-au educat in copilarie au facut o treaba foarte buna. Este important ca in primii ani profesorii sa stimuleze interesul elevilor catre stiintele exacte", a afirmat Stefan Hell. El a povestit si perioada de dupa ce a ajuns in Germania, in 1978, impreuna cu parintii sai. "Mi-am dat seama ca conditile de atunci din Germania erau mult mai bune decat cele din Romania. Datorez foarte mult radacinilor mele romanesti, am obtinut in acele vremuri o educatie foarte buna in Romania. Cand aveam 15 ani si am ajuns in Germania, mi-am dat seama ca stiintele exacte le-am invatat foarte bine in Romania si eram inaintea colegilor mei din Germania. Ce am invatat in Romania a fost foarte important pentru inceputul carierei mele. Educatia mea m-a ajutat foarte mult si datorez foarte mult educatiei mele din Romania", a precizat laureatul Premiului Nobel. Fizicanul a spus ca are foarte multi prieteni si colaborari romani care au contribuit la cercetarile sale, despre care a relatat prima data o publicatie din Bucuresti. "Colegul meu a fost foarte dedicat, a studiat la Bucuresti, dar a plecat din tara pentru doctorat si lucreaza ca profesor in Germania. Este foarte important ca romanii sa inteleaga ca stiinta este extrem de importanta. Sper ca se fac eforturi in aceasta directie, pentru ca in Romania sunt oameni foarte talentati", a mentionat Stefan Hell. Despre premiul Nobel pentru Chimie si activitatea sa Acesta a recunoscut ca a fost surprins cand a aflat ca a castigat premiul Nobel si ca nu se astepta la acest lucru. "Stiam ca cercetarile mele sunt importante, dar nu te poti astepta niciodata ca poti castiga un premiu Nobel. Cand am primit telefonul, chiar ma gandeam ce au de gand sa-mi spuna. Cand mi-am dat seama ca m-au sunat cei de la Comitetul Nobel, erau foarte bine dispusi, radeau deja si m-au felicitat pentru castigarea premiului Nobel pentru Chimie. Sa castig un premiu asa de important este foarte important pentru mine. Munca mi-am inceput o la sfarsitul anilor '80 si atunci mi-au venit primele idei sa cercetez in aceasta directie. Un plan concret l-am realizat in '93, cand lucram in Finlanda. Cercetarile au dus la fabricarea unor microscoape care pot fi cumparate acum din intreaga lume. Microscopia fluorescenta reprezinta cel mai important tip in microscopia celulara. Este important pentru ca asa putem afla cum functioneaza viata la nivel celular. Putem afla si cum apare o boala, cum functioneaza. Vedem detalii celulare, pe care pana acu nu le puteam vedea. Putem vedea ce se intampla la nivel celular, de exemplu cand o celula se transforma intr-una canceroasa", a mai explicat Stefan Hell. Stefan Hell este fizician si unul dintre directorii Institutului pentru Chimie Biofizica Max Planck din Gottingen, Germania. A studiat la Universitatea din Heidelberg, incepand cu anul 1981, unde a primit titlul de doctor in fizica in anul 1990. El a castigat Nobelul pentru Chimie, impreuna cu Eric Betzig si William Moerner, pentru dezvoltarea microscopiei fluorescente de super-rezolutie. Descoperirea oamenilor de stiinta arata noi metode prin care microscoapele "vad" detalii mai fine decat puteau sa o faca inainte.
http://www.romanialibera.ro/societate/educatie/politehnica-si-universitatea--george-washington--fac-schimb-de-studenti--352797
Politehnica și Universitatea ”George Washington” fac schimb de studenți
Universitatea Politehnica din București (UPB) și Universitatea "George Washington" au încheiat, joi, un acord privind mobilitatea studenților, profesorilor, cercetătorilor și doctoranzilor, conform Mediafax.
"Acordul prevede schimbul de studenți și cadre didactice în ceea ce numim o mobilitate internațională între cele două universități. În plus, fiecare universitate poate să își trimită cercetători tineri în universitatea cealaltă pe teme de cercetare sau de lucrări de doctorat care sunt agreate de ambele părți. Eu cred că este un început extraordinar de important pentru creșterea performanței științifice a generației tinere", a declarat președintele Senatului UPB, Ecaterina Andronescu, cu ocazia semnării acordului.
Vor fi dezvoltate și domenii interdisciplinare, în parteneriat dintre UMF "Carol Davila", UPB și Universitatea "George Washington", care să combine ingineria cu medicina.
Acordul prevede și organizarea în comun de workshopuri, conferințe, schimburi științifice.
Andronescu a precizat că UPB are aproximativ 200 de acorduri și înțelegeri încheiate cu universități din toată lumea.
DEPARTAMENTUL DE COMUNICARE F.S.L.I.
Dostları ilə paylaş: |
