Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită caracteristicilor specifice teritoriale. Acţiunile întreprinse în cadrul FEDR încearcă să atenueze problemele economice, sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbane.
Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare, zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat.
Zonele ultraperiferice beneficiază, de asemenea, de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de îndepărtarea lor geografică.
Urmatoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contributie a FEDER: (a) Dobanzile debitoare; (b) Achizitionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10% din cheltuielile totale eligibile ale operatiunii in cauza. in cazuri exceptionale si justificate in mod corespunzator, autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operatiunile cu privire la protectia mediului; (c) Dezmembrarea centralelor nucleare; (d) Taxa pe valoarea adaugata recuperabila.
Cheltuielile pentru locuinte sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat la Uniunea Europeana la 1 mai 2004 sau dupa aceasta data si in urmatoarele conditii:
(a) Cheltuielile sunt programate in cadrul unei operatiuni integrate de dezvoltare urbana sau al unei axe prioritare pentru zonele afectate sau amenintate de o deteriorare fizica si de excluderea sociala; (b) Alocatia financiara atribuita cheltuielilor pentru locuinte se ridica cel mult la 3% din contributia FEDER la programele operationale in cauza sau la 2% din contributia totala FEDER; (c) Cheltuielile sunt limitate la: - Locuintele multifamiliale sau - Imobilele apartinand autoritatilor publice sau exploatantilor fara scop lucrativ care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale.
Fondul de Coeziune ajută statele membre cu un produs naţional brut (PNB) pe cap de locuitor de mai puţin de 90% din media comunitară să-şi reducă diferenţele dintre nivelurile de dezvoltare economică şi socială şi să-şi stabilizeze economiile. Acesta susţine acţiuni în cadrul obiectivului „Convergenţă” şi se află sub incidenţa aceloraşi reguli de programare, de gestionare şi de control ca în cazul FSE şi FEDR.
Fondul de Coeziune ajută statele membre cu un produs naţional brut (PNB) pe cap de locuitor de mai puţin de 90% din media comunitară să-şi reducă diferenţele dintre nivelurile de dezvoltare economică şi socială şi să-şi stabilizeze economiile. Acesta susţine acţiuni în cadrul obiectivului „Convergenţă” şi se află sub incidenţa aceloraşi reguli de programare, de gestionare şi de control ca în cazul FSE şi FEDR.
Pentru perioada 2007-2013, Fondul de Coeziune se adresează următoarelor ţări: Bulgaria, Cipru, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. Spania este eligibilă, pe bază tranzitorie, deoarece PNB-ul său pe cap de locuitor este inferior mediei înregistrate pentru Uniunea Europeană cu 15 state membre.
Scopul acestui Fond este acela al intensificarii coeziunii economice si sociale in cadrul Comunitatii, in perspectiva promovarii unei dezvoltari durabile.
Fondul intervine pentru actiuni din domeniile enumerate in continuare, respectand un echilibru corect si tinand seama de necesitatile de investitie si de infrastructura specifice fiecarui stat membru beneficiar:
Retelele transeuropene de transport, in special proiectele prioritare de interes comun enumerate in Decizia nr. 1692/96/CE;
Mediul face parte din prioritatile politicii comunitare de protectie a mediului, astfel cum au fost definite in programul de politica si de actiune din domeniul mediului. in acest context, Fondul poate sa intervina, de asemenea, in domenii legate de dezvoltarea durabila care prezinta avantaje clare pentru mediu, precum eficacitatea energetica si energiile regenerabile, iar in ceea ce priveste transportul care nu are legatura cu retelele transeuropene, transportul feroviar, transportul pe caile navigabile interne, transportul maritim, sistemele de transport intermodal si interoperabilitatea lor, gestiunea traficului rutier, maritim si aerian, transporturile urbane specifice si transporturile publice;
Echilibrul corect al asistentei se defineste p rin parteneriat intre statele membre si Comisie.
Eligibilitatea cheltuielilor
Eligibilitatea cheltuielilor
Urmatoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o interventie din cadrul Fondului: (a) Dobanzile debitoare; (b) Achizitionarea unor terenuri la o suma mai mare cu 10% din totalul cheltuielilor eligibile pentru actiunea in cauza; (c) Locuinta; (d) Daramarea centralelor nucleare; si (e) Taxa pe valoarea adaugata recuperabila.
Fondul Social European (FSE)
Fondul Social European (FSE) este destinat să îmbunătăţească calitatea locurilor de muncă şi posibilităţile de ocupare a forţei de muncă în Uniunea Europeană.
Acesta intervine în cadrul obiectivelor „Convergenţă” şi „Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă”.
FSE sprijină acţiunile statelor în următoarele domenii:
adaptarea lucrătorilor şi a întreprinderilor; sisteme de învăţare pe toată durata vieţii, conceperea şi diseminarea unor forme inovatoare de organizare a muncii;
îmbunătăţirea accesului la un loc de muncă al persoanelor în căutarea unui loc de muncă, a persoanelor inactive, a femeilor şi a emigranţilor;
integrarea socială a persoanelor defavorizate şi combaterea tuturor formelor de discriminare pe piaţa muncii;
consolidarea capitalului uman prin aplicarea unor reforme ale sistemelor de învăţământ şi prin activităţile de conectare în reţea a unităţilor de învăţământ.
Fondul Social European (FSE)
Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a dispozitiilor generale privind Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de coeziune1 introduce cadrul in care se inscrie actiunea Fondurilor structurale si a Fondului de coeziune si stabileste in principal obiectivele, principiile si normele de parteneriat, de programare, de evaluare si de gestiune. in consecinta, este oportun sa se defineasca misiunea Fondului Social European (FSE) in raport cu atributiile care ii sunt consacrate in conformitate cu articolul 146 din Tratat si in cadrul actiunii statelor membre si a Comunitatii care are ca obiectiv elaborarea unei strategii coordonate pentru ocuparea fortei de munca in conformitate cu articolul 125 din Tratat.
FSE contribuie la prioritatile Comunitatii in ceea ce priveste intensificarea coeziunii economice si sociale prin imbunatatirea ocuparii fortei de munca si a posibilitatilor de angajare, prin incurajarea unui nivel ridicat de ocupare a fortei de munca si o imbunatatire cantitativa si calitativa a ocuparii fortei de munca. in acest scop, FSE sprijina politicile statelor membre al caror scop este de a realiza ocuparea intregii forte de munca, precum si calitatea si productivitatea muncii, de a promova asimilarea sociala, in special accesul persoanelor defavorizate la angajare si de a reduce disparitatile nationale, regionale si locale in domeniul ocuparii fortei de munca.
Fondul Social European (FSE)
In special, FSE sustine actiunile conforme cu masurile pe care statele membre le adopta pe baza liniilor directoare din cadrul strategiei europene pentru ocuparea fortei de munca, astfel cum au fost incorporate in liniile directoare integrate pentru ocuparea si cresterea gradului de ocupare a fortei de munca, precum si al recomandarilor care le insotesc.
Pentru indeplinirea misiunii FSE sustine prioritatile Comunitatii in ceea ce priveste necesitatea consolidarii coeziunii sociale, a cresterii productivitatii si competitivitatii si incurajarii cresterii economice si a dezvoltarii durabile. in acest proces, FSE tine seama de prioritatile si obiectivele pertinente ale Comunitatii din domeniul educatiei si formarii profesionale, al cresterii participarii persoanelor inactive din punct de vedere economic la piata muncii, al combaterii excluderii sociale - in special aceea a categoriilor defavorizate, precum persoanele handicapate, al promovarii egalitatii intre barbati si femei si al nediscriminarii.
In cadrul obiectivelor "convergenta" si "competitivitate regionala si ocupare a fortei de munca", FSE sprijina actiunile statelor membre in sensul prioritatilor enumerate in continuare:
Fondul Social European (FSE)
Cresterea capacitatii de adaptare a lucratorilor, a intreprinderilor si sefilor de intreprinderi, in scopul de a imbunatati anticiparea si gestiunea pozitiva a schimburilor economice, incurajand in special: a) Educatia si formarea profesionala pe parcursul vietii si cresterea investitiilor in resursele umane de catre intreprinderi, in special IMM, si lucratori, prin elaborarea si punerea in aplicare a sistemelor si strategiilor, inclusiv invatamantul, care asigura un acces imbunatatit la formarea profesionala, in special a lucratorilor slab calificati si a lucratorilor in varsta, prin dezvoltarea calificarilor si a competentelor, prin diseminarea tehnologiilor informatiei si comunicarii, a invatamantului on-line, a tehnologiilor care respecta mediul si a aptitudinilor in domeniul gestionarii, prin promovarea spiritului de intreprindere, a inovatiei si a intreprinderilor tinere; b) Conceperea si diseminarea unor forme inovatoare si mai productive de organizare a muncii, in special a imbunatatirilor din domeniul sanatatii si al sigurantei la locul de munca, identificarea necesitatilor viitoare in materie de cerinte profesionale si de competente si dezvoltarea serviciilor specifice de angajare, de formare si de sprijin, inclusiv reorientarea, destinate lucratorilor in contextul restructurarilor sectoriale si de intreprindere;
Fondul Social European (FSE)
Imbunatatirea accesului la un loc de munca si insertia durabila pe piata muncii a persoanelor in cautarea unui loc de munca si a persoanelor inactive, prevenirea somajului, in special somajul de lunga durata si somajul in randul tinerilor, incurajarea imbatranirii active si prelungirea vietii active si cresterea participarii pe piata muncii, incurajand in special:
a) Modernizarea si consolidarea institutiilor de pe piata muncii, in special a serviciilor pentru angajare si a altor initiative pertinente din cadrul strategiilor Uniunii Europene si a
statelor membre in favoarea ocuparii intregii forte de munca; b) Punerea in aplicare a unor masuri active si preventive care sa permita identificarea precoce a necesitatilor cu ajutorul planurilor individuale de actiune si a unui sprijin personalizat, de exemplu formarea continua, cautarea locului de munca, reorientarea si mobilitatea, munca independenta si crearea de intreprinderi, in special intreprinderile cooperative, masurile de stimulare menite sa incurajeze participarea pe piata muncii, masuri flexibile destinate sa mentina lucratorii in varsta mai mult timp pe piata muncii si masurile care au ca scop concilierea vietii profesionale si a vietii private, in special prin facilitarea accesului la serviciile de ingrijire a copiilor si de ajutor pentru persoanele dependente; c) Integrarea si actiuni specifice pentru imbunatatirea accesului la un loc de munca si cresterea participarii durabile si cresterea numarului de femei la angajare, pentru reducerea segregarii bazate pe sex pe piata muncii, in special prin abordarea cauzelor directe si indirecte care stau la baza diferentelor de remunerare intre barbati si femei; d) Actiuni specifice pentru cresterea participarii emigrantilor la angajare si intensificarea integrarii lor sociale in aceasta maniera, facilitarea mobilitatii geografice si sectoriale a lucratorilor si integrarea transfrontaliera a pietei muncii, in special prin consiliere, formare lingvistica si validarea competentelor si a calificarilor dobandite;
1. Conceptul de regiuni/regionalism este strans legat de conceptul de descentralizare si de conceptul de deconcentrare.
Conceptul de deconcentrare
1.1. Deconcentrarea
Statele membre ale UE au cunoscut procesul de regionalizare de sus in jos, respectiv procesul de deconcentrare, avand ca principal obiectiv inatrirea puterilor locale si regionale in elaborarea si implementarea politicilor publice.
Ce factori au contribuit la realizarea acestui proces?
Motivul acestui proces de deconcentrare este atat politic - nevoia pentru mai multa democratie, cat si din motive economice - nevoia de o mai mare eficienta a politicilor publice.
Aceasta tendinta se datoreaza si procesului de globalizare, care, pe de o parte, a impiedicat statele sa utilizeze politicile traditionale de planificare teritoriala ca mijloc de dezvoltare echilibrata a teritoriului, iar pe de alta parte a condus la dezvoltarea unor politici proprii de dezvoltare, bazate pe exploatarea resurselor teritoriale: forta de munca calificata,resursele naturale etc.Aceasta noua forma de management al polticilor publice nu reprezinta un semn de slabiciune al statelor, ci mai degraba o noua forma de implementare a politicilor publice, in care o guvernare mai putin centralizata o guvernare mai buna.
1.2. Descentralizarea
1.2. Descentralizarea
Motivul descentralizarii (al guvernarii de jos in sus): in primul rand dorinta regiunilor de avea un rol in poltica Uniunii Europene si in plan international.
Rezultatul acestui proces dual de deconcentare si descentralizare a fost cresterea rolului regiunilor in politica nationala, dar si in implementarea politicilor europene in plan national. Aceasta inseamna ca, in ceea ce priveste formularea, initierea, implementarea si monitorizarea politicilor care se implementeaza pe teritoriul regiunii, regiunile au o influenta din ce in ce mai mare.
2. Diferite forme de Regionalism
Regionalismul legitimat prin Constitutie
Principiul de legitimare: Integrarea nationala
Modele de actiune: Dualismul legislativ/Federalismul
Apartenenta si identificare: identitate nationala complementara cu identitatea regionala
Regionalismul politic
Principiul de legitimare: identitatea culturala
Modele de actiune: Partizan, autonomie sau solicitare de separare
Apartenenta si identificare: preponderenta identitatii regionale
Regionalismul functional
Principiu de legitimare: eficienta politicilor publice
Modele de actiune: colaborarea mai multor nivele de guvernare a politicilor publice
Apartenenta si identificare: preponderenta identitatii nationale
Neo-regionalismul
Principiu de legitimare: internationalizarea fluxurilor economice
Apartenenta si identificare: o combinatie a identitatilor regionale, nationale si transnationale
Diferite forme de guverne regionale
Este practic imposibil sa gasim o forma comuna Europeana de guvern regional, datorita diversitatii politice, legislative si administrative care caracterizeaza statele din Uniunea Europeana.
Cele 10 state noi membre ale UE,(cu exceptia Poloniei, care a realizat o reforma a regiunilor, in paralel cu procesul de tranzitie), restul celor 10 state membre se caracterizeaza prin:
- procesul de descentralizare, de transfer de putere catre autoritatile locale si regionale alese democratic;
- procesul de regionalizare statistica si administrativa, coordonat de organizatii neguvername.
Aceasta evolutie demonstreaza ca este dificila orice generalizare in privinta atributiilor de politica publica delegate regiunilor. Acestea au puteri in procesul de planificare si programare a politicilor publice in domeniul dezvoltarii economice, invatamantului profesional si tehnic,protectiei mediului, promovarii culturii.
Aceasta evolutie demonstreaza ca este dificila orice generalizare in privinta atributiilor de politica publica delegate regiunilor. Acestea au puteri in procesul de planificare si programare a politicilor publice in domeniul dezvoltarii economice, invatamantului profesional si tehnic,protectiei mediului, promovarii culturii.
Puterile regiunilor difera de la o tara la alta, depinzand in primul rand de sistemele nationale stabilite in fiecare stat membru.
3. Politica de dezvoltare regionala in Romania
Cadrul institutional in perioada 1998-2006:
Pregatirea implementarii in Romania a politicii de coeziune a UE
Pregatirea utilizarii fondurilor structurale, ca suport al politicii de coeziune
Procesul de democratizare a societatii romanesti si de descentralizare
Cadrul Institutional si principalele prevederi legislative:
- Legea privind dezvoltarea regionala in Romania - Legea 151/1998: constituirea Regiunilor de Dezvoltare, a Consiliilor pentru Dezvoltare Regionala si a Agentiilor pentru Dezvoltare Regionala
- Memorandumurile de finantare incheiate intre Guvernul Romaniei si UE privind implementarea Programului Phare- Componenta de Coeziune Economica si Sociala
