Horia sima

6. DECORAREA MARTIRILOR

Eu nu fusesem de fata la lucrarile de deshumare de la Jilava. Am socotit ca nu e locul meu aici, deoarece asista Comisia de Ancheta, în frunte cu consilierul Eugen Banescu, presedintele ei. Comisia trebuia sa dispuna de toata libertatea pentru a-si pune concluziile ei, fara nici un amestec din partea guvernului. În al doilea rând, Miscarea era reprezentata de Comandantii Bunei Vestiri, Ilie Gârneata, Radu Mironovici si Mile Lefter, mult mai indicati decât mine se prezideze actul deshumarii, fiind camarazii Capitanului din primele ceasuri ale întemeierii Legiunii. În sfârsit, avea întâietate familia Capitanului, în frunte cu profesorul Codreanu si doamna Elena Codreanu, sotia Capitanului.

Aveam de gând sa merg totusi la Jilava a doua zi, Miercuri, dupa încheierea lucrarilor de deshumare, pentru a vedea mormântul în care au zacut trupurile martirilor si sicriele lor, înainte de a fi închise si duse la biserica. N-am putut sa merg nici atunci deoarece am fost absorbit de evenimentele ce-au urmat. În noaptea premergatoare, au fost împuscati asasinii închisi la Jilava, iar Miercuri, toata ziua, am fost legat de Consiliul de Ministri, care a început de dimineata si a tinut pâna seara târziu. Dupa sfârsitul lui, în goana am plecat spre Ploiesti, în speranta ca voi da de urmele lui Iorga si Madgearu si îi voi putea salva. Noaptea de Miercuri spre Joi, 27/28 Noiembrie, am petrecut-o pe Valea Prahovei. M-am întors în capitala abia Joi pe la amiaza si atunci a trebuit sa ma ocup în graba de fixarea ordinii de participare si a itinerarului ce trebuia sa-l strabata cortegiul funebru de la Biserica Sf. Ilie Gorgani pâna la Casa Verde.

În dupa masa zilei de Joi, 28 Noiembrie, vine la Presedintie Fanica Anastasescu si-mi propune sa decorez post-mortem martirii neamului. Am dat din cap îndoielnic. Nu-mi cadea bine propunerea lui. Eu eram prea mic ca sa-l decorez pe Capitan si chiar pe Nicadori si Decemviri. Apoi, Nicadorii si Decemvirii, dupa câte stiam eu, fusesera decorati de Capitan cu Crucea Alba. Cum sa adaug acum o decoratie de aceeasi valoare? Fanica Anastasescu nu s-a dat batut si mi-a raspuns:

– Actul decorarii are acum o alta semnificatie, fiind savârsit în alte împrejurari. Dumneavoastra sunteti seful Legiunii si vicepresedintele Consiliului de Ministri. E o recunoastere a martiriului si a gloriei lor din partea Statului National Legionar, pentru a carui împlinire s-au sacrificat ei.

– Bine, sub acest aspect, actul ar avea o justificare, dar pe Capitan în nici un caz nu pot sa-l decorez eu. Trebuie sa însarcinam un senator al Legiunii sau un comandant al Bunei Vestiri.

Ne-am fixat atunci asupra profesorului Ion Gavanescul, primul senator al Legiunii. Atât prin vârsta, cât si prin vechimea lui, era cel mai indicat sa prinda decoratia pe pieptul Capitanului.

– Dar eu nu am Crucea Alba, si nu stiu cine sa aiba numarul necesar, caci si decoratiile au fost confiscate de politie si distruse.

– Am eu o colectie întreaga, mi-a spus Fanica Anastasescu. N-au fost gasite în cursul prigoanei.

Vineri dimineata, 29 Noiembrie, la orele 8,40, însotit de profesorul Gavanescul si de Fanica Anastasescu, am intrat în Biserica Sf. Ilie Gorgani, care fusese mai înainte închisa publicului. Dupa un scurt moment de reculegere, sicriele au fost deschise si pe lintoliul care învaluia trupurile lor, am pus decoratiile. La urma, profesorul Gavanescul a prins decoratia pe pieptul Capitanului. A fost ultima data când sicriele au fost descoperite.

O tacere mormântala. Toata lumea lacrima împietrita. Ne închinam cu evlavie în fata sicrielor si parasim biserica. Pelerinajul si slujbele religioase si-au reluat cursul.

În noaptea de Vineri spre Sâmbata am facut si eu de garda la capatâiul Capitanului, cu o echipa de schimb.

7. PREGATIRI PENTRU REÎNHUMARE

Pregatirile pentru reînhumare au început cu o saptamâna înainte. Duminica, 24 Noiembrie, sefii de regiuni si judete au fost convocati la Casa Studenteasca din Bucuresti, pentru a fi consultati asupra ceremoniei funebre si pentru a primi ultimele dispozitii. La sfârsitul acestei sedinte, tinuta sub conducerea mea, s-a dat un comunicat din partea secretariatului general al Miscarii, pe care l-am transcris în capitolul 3, „Lucrarile de deshumare”.

Acest comunicat a suferit o modificare mai târziu, în sensul ca ziua de post negru a fost stramutata pentru Vineri, 29 Noiembrie, în loc de Sâmbata 30 Noiembrie, cum era fixata la început. Aceasta s-a petrecut în urma unei observatii ca profesorului Codreanu si a unor preoti legionari.

Sefii de regiuni si de judete, dupa întoarcerea lor acasa, au luat masuri necesare ca sa se îndeplineasca dispozitiile date prin comunicat.

Paralel, comandantul Fratiilor de Cruce a dat ordin ca tinerii din aceasta organizatie sa se pregateasca sa ia parte la ceremonia reînhumarii.

Directia Generala a Teatrelor, Operelor si Spectacolelor a publicat un comunicat, prin care aducea la cunostinta ca în ziua de 30 Noiembrie 1940 – ziua reînhumarii sfintelor oseminte ale Capitanului – toate spectacolele de orice fel, din întreaga tara, sunt suspendate”.

De asemenea, Ministerul de Educatie Nationala a anuntat ca sunt suspendate în aceasta zi cursurile la toate scolile din tara, de orice grad.

Abia întors de pe Valea Prahovei, Joi, la amiaza, a trebuit sa întocmesc în graba programul funeraliilor Capitanului, ordinea de participare a oficialitatilor si a unitatilor legionare. Dupa ce m-am consultat cu mai multe capetenii legionare, am ajuns la urmatorul dispozitiv, pe care-l reproduc dupa ziarele timpului:

Cum va decurge ceremonia reînhumarii

1. 
   La ora 8 dimineata, unitatile se gasesc concentrate pe Cheiul Dâmbovitei.
   
2. 
   La ora 8,45, familiile, reprezentantii M.S. regelui, conducatorul statului, seful Miscarii Legionare, corpul diplomatic, guvernul, reprezentantii autoritatilor, Forul Legionar, cavalerii Ordinului Mihai Viteazul si generalii se vor afla în biserica, al locurile indicate.
   
3. 
   La ora 9 începe slujba religioasa. La aceasta ora se trag clopotele în întreaga tara.
   
4. 
   La ora 10,30-11, formarea cortegiului si plecarea spre Casa Verde, unde se va face reînhumarea.
   

Traseul

Bulevardul Elisabeta, Bulevardul Bratianu, Piata Victoriei, Bulevardul Basarab, Calea Grivitei, Casa Verde.

Dispozitiv

Deschid cortegiul Fratiile de Cruce, formând o troita vie.

Crucile purtate de comandantii plini si ajutoare.

Colivele.

Praporii.

Coroanele si corurile.

Preotii.

Capitanul purtat de 24 de comandanti: comandantii Bunei Vestiri si comandantii legionari.

Ceilalti martiri, purtati de 156 de legionari, grade si functii.

Familiile.

Reprezentantul M.S. Regelui.

Conducatorul statului si comandantul Miscarii Legionare.

Ministrii straini. Guvernul român.

Corpul diplomatic si delegatiile straine venite în formatie.

Cavalerii Ordinului Mihai Viteazul si generalii.

Trupa militara.

Cetatuile.

C.S.L.

C.M.L.

Razletii.

Regiunile de la 1-10.

O chestiune care n-a putu fi solutionata satisfacator a fost aceea a transportului sicrielor de la Biserica Sf. Ilie Gorgani la Casa Verde. Orientându-ne dupa înmormântarea lui Mota si Marin, ar fi trebuit sa folosim si noi carul învesmântat în cetina de brad si tras de legionari. Dar din cauza timpului scurt si a tulburarilor din acea vreme, n-am putu face aceste pregatiri. De alta parte, nea-m gândit ca nu cadreaza cu maiestatea momentului sa recurgem la carele funebre, obisnuite la înmormântari, si nici la autocarele cu care au fost aduse sicriele de la Jilava. Asa se face ca am ales atunci ca trupurile martirilor sa fie purtate pe umeri de legionari pe toata lungimea traseului. Defilarea celor cazuti, pe strazile capitalei, a avut un efect zguduitor asupra publicului, dar organizarea schimburilor a fost defectuoasa. Adeseori a trebuit sa ies eu din cortegiu pentru a trimite echipe de legionari care sa ia locul acelora care dadeau vadite semne de oboseala.