Horia sima

12. MISTERIOASELE DOSARE DISPARUTE. NULITATEA TRIBUNALULUI

Când Corneliu Codreanu, cu avocatii lui, au început sa cerceteze dosarele ce le-au fost puse la dispozitie, pentru a-si pregati apararea, au constatat cu surprindere ca din cele 20 de dosare, mentionate atât în rechizitoriul definitiv al procurorului-militar, Gheorghe Atanasiu, cât si ordonanta definitiva a judecatorului-instructor, maior Dan Pascu, lipsesc o parte din ele, în speta dosarele Nr. 12, 14, 15, 16, 17 si 18. Consternare. Atât în rechizitoriul definitiv cât si în ordonanta definitiva i se fac imputatii de crima lui Corneliu Codreanu, pe baza de acte în original cuprinse în dosarele-lipsa. Se fac trimiteri la aceste dosare-lipsa. Se fac trimiteri la aceste dosare, la paginile respective, dosare însa pe care apararea nu le-a vazut. Prima întrebare pusa de Corneliu Codreanu avocatilor sai, când a început împreuna cu ei studiul dosarelor, a fost: „Aratati-mi, va rog, originalele”, dar originalele nu existau, fiind cuprinse în dosarele-lipsa.

Ceea ce era mai grav în aceasta frauda, era faptul ca nici Camera de Punere sub Acuzare, acea instanta care hotarâse în final trimiterea în judecata a lui Corneliu Codreanu, nu primise dosarul complet, adica cele 20 de dosare, asa cum cere legea.

Ce contineau dosarele Nr. 12, 14, 15, 16, 17 si 18, cu „piese originale”, care au disparut fara urma în drumul de la Ministerul Public spre Camera de Punere sub Acuzare? Avocatul Ranetescu s-a ocupat de aceasta chestiune, în ziarul Buna Vestire, din 6 Noiembrie 1940.

”Nici pâna astazi nu-mi pot explica de ce tribunalul militar nu a pus la dispozitia apararii câteva dosare ale procesului.

Conform procedurii Codului Justitiei Militare, trebuia sa se trimita Camerei de Punere sub Acuzare întregul dosar (format din 20 de dosare), odata cu ordonanta de urmarire.

Au lipsit însa, în tot cursul procesului, dosarele Nr. 12, 14, 15, 16, 17 si 18 cu „piese originale”. Aceste dosare n-au fost trimise nici Camerei de Punere sub Acuzare, cum cerea legea, si nici n-au fost depuse pe masa tribunalului.

S-a ridicat incident de amânare pe aceasta chestiune, dar a fost respins „pentru motivele ce se vor vedea”.

Procurorul a raspuns ca piesele-lipsa sunt în cópii la Dosarul Nr. 1. De ce în cópii?

La ora 6 jumatate seara, am formulat printr-o petitie, depusa la grefa, protestul nostru ca nici pâna la acea ora nu ni s-au pus la dispozitie dosarele de mai sus.

Protest zadarnic!”.

Pe chestiunea lipsei acestor dosare din dosarul general al cauzei, în numele apararii, avocata Lizeta Gheorghiu a indicat un incident, cerând amânarea procesului, pentru ca Tribunalul Militar n-a fost sesizat legal. Iata textul acestei magistrale interventii în prima zi a dezbaterilor: „Subsemnatii avocati, aparatori ai D-lui Corneliu Zelea Codreanu, în virtutea prevederilor art. 294 si 336 al J.M., avem onoarea de a ridica urmatorul incident de viciata sesizare a tribunalului de judecata si nesocotire a dreptului de aparare. În fapt;

1. 
   Potrivit rechizitoriului definitiv al D-lui procuror militar Gheorghe Atanasiu, cu Nr. 20 din 6 Mai, precum si potrivit ordonantei definitive Nr. 38547- 938, 17 Mai, a D-lui jude instructor maior Dan Pascu, trimiterea în judecata a D-lui Corneliu Zelea Codreanu s-a facut pentru imputatii bazate pe acte cuprinse, asa cum arata rechizitoriul si ordonanta definitiva, într-un numar de 20 de dosare, la care se trimite în mod expres. Ori, atât potrivit adresei Nr. 213 din 16 Mai cab. V instructie catre parchetul tribunalului militar, pag.195 Dosar Nr. 2785-938, cât si adresei Nr. 17150, din 17 Mai 1938, a parchetului militar catre Camera de Punere sub Acuzare, reiese ca onor. Camere de Punere sub Acuzare nu i-au fost trimise toate dosarele, adica toate volumele cauzei, lipsind dosarele Nr. 12, 14, 15, 16, 17 si 18.
   

În drept:

II. În conf. cu prev. art. 200, al. ultim C.J.M., în caz de crima, ministerul public va înainta dosarul Camerei de Punere sub Acuzare în trei zile de la primirea lui.

Ori, necontestat, în speta, toate cele 20 de volume formau „dosarul cauzei” si toate trebuiau puse la dispozitia Camerei de Punere sub Acuzare, pentru ca aceasta sa se pronunte în deplina cunostinta de cauza.

Art. 276 din proc. pen. de asemenea arata ca se face convocarea Camerei de Acuzare numai dupa ce e în posesia tuturor actelor si pieselor care constituie dosarul cauzei.

Îndeosebi, în speta, prin faptul ca piesele aflate în volumele care au constituit dosarul, constituie indiciile de nevinovatie pentru judecatorul de instructie si procurorul militar, acestea nu puteau lipsi din deliberarea Camerei de Acuzare decât prin nesocotirea flagranta a legii, care duce la nulitatea deciziei Nr. 17, din 17 Mai 1938 a Camerei de Acuzare, de pe lânga Corpul II Armata.

Nulitatea acestei decizii atrage viciata sesizare a tribunalului de judecata si solicitam trimiterea dosarelor la camera de acuzare, pentru a proceda în conformitate cu prevederile legii”.

Horia Cosmovici a completat incidentul ridicat de Lizeta Gheorghiu în numele întregii apararii, explicând de ce Tribunalul Militar nu e sesizat legal si în consecinta nu poate sa-i judece pe Corneliu Codreanu.

”Potrivit legii D-voastra organice, codul de justitie militara, în afacerile criminale, ordonanta definitiva urmeaza sa fie comunicata Camerei de Punere în Acuzare, iar Camera de Punere sub Acuzare este aceea care va sesizeaza pe D-voastra”.

(…)

Ori, ce constatam noi? Constatam ca Onorata Camera de Punere sub Acuzare a D-voastra, a Corpului II Armata, a suferit din cauza aceleiasi lipse de care am suferit noi, apararea, pâna astazi, adica dosarele cauzei – sunt 20, care, în întelesul legii, formeaza un singur dosar – nu i-au fost trimise.

Ca urmare, argumenteaza Cosmovici, cum a putut Camera de Punere sub Acuzare sa statueze asupra infractiunilor savârsite de inculpat fara studierea dosarelor? Unde sunt actele de instructie, daca nu se gasesc în dosare?

Si atunci, spunem noi, de vreme ce Camera de Punere sub Acuzare, ca si noi pâna astazi, n-am putut cunoaste toate dosarele, Camera de Punere sub Acuzare, potrivit art. 221, 227 din cod. penal, n-a putut sa pronunte o decizie valabila, ci a pronuntat o decizie nula, potrivit legii. Pe cale de consecinta, D-voastra nu sunteti sesizati, fiindca ceea ce e nul, nu exista. Nu aveti sesizare”.

Argumentatia lui Horia Cosmovici nu mai lasa loc nici unei îndoieli. Tribunalul Militar nu avea calitatea sa-l judece pe Corneliu Codreanu, pentru ca n-a fost sesizat în conformitate cu prevederile legii. Decizia Camerei de Punere sub Acuzare este lovita de nulitate, pentru ca n-a avut la dispozitie toate actele de la instructie ca sa le cerceteze. În consecinta, si sesizarea Tribunalului Militar de catre Camera de Punere sub Acuzare este ilegal facuta. Cum poti sa trimiti pe un om în judecata, când n-ai cunoscut piesele incriminate?

Acelasi raspuns stereotip si implacabil al Tribunalului dupa suspendarea sedintei, pentru a proceda la deliberare:

”Pentru motivele care se vor vedea, Tribunalul respinge incidentul”.

Reproducem în final si memorabila interventie a avocatului Sebastian Radovici, care reia tema, explicând înca odata de ce nu se poate judeca un proces atât de important, lipsind piesele acuzatoare:

”Cred ca nimeni nu are interes ca un proces în care se aduc cele mai grave acuzatii unui om, un proces care intereseaza atât de viu opinia publica a acestei tari, sa se judece altfel decât cu o instructie completa. Si – tin sa subliniez – cu o aparare completa. Ori este incontestabil ca din dosarele care trebuiau sa mi se puna la dispozitie, lipsesc câteva, piesele acuzatoare, care se gasesc în special în dosarul Nr. 14, în care exista piesele acuzatoare care se pretind a fi cele mai grave, pentru ca pe baza lor inculpatul Corneliu Zelea Codreanu este trimis în judecata D-lor voastre pentru crima de tradare. Ori, atunci, onorat Tribunal, va întreb cum este posibil ca noi sa raspundem la aceasta acuzatie, fara sa cunoastem piesele acuzatoare? S-a spus de catre D-l Prim Procuror ca aceste piese ar exista în copie în dosarul instructiunii. Ei bine, refuz sa iau cunostinta de aceste cópii, atunci când este vorba de piese care constituie însasi corpul delict, când se pretinde ca ele constituie însasi crima savârsita. În asemenea împrejurari, acestea nu au nici o valoare daca nu sunt puse la dispozitie în original.

De altfel, credem ca si pentru valoarea juridica si etica a sentintei ce trebuie sa pronuntati cererea noastra trebuie sa fie admisa si ca atare va rugam sa binevoiti a o admite”.

Rezultatul a fost acelasi: ’Tribunalul respinge incidentul pentru motivele care se vor vedea”.