Hotărârea Consiliului Local nr. 112/26. 05. 2016



Yüklə 1,4 Mb.
səhifə2/20
tarix15.01.2019
ölçüsü1,4 Mb.
#96725
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   20


  1. Metodologie de lucru

Documentul strategic propus este rezultatul final al unui proces ce a durat cinci luni şi care a îmbinat două mari componente:



  • Realizarea a patru workshop-uri cu reprezentații organizaţiilor nonguvernamentale şi instituțiilor membre ale Grupului de lucru intersectorial pentru prevenirea și combaterea excluziunii sociale. Temele abordate în cadrul workshop-urilor au fost nevoile sociale ale grupurilor vulnerabile, aspecte privind excluziunea socială a grupurilor vulnerabile, modalităţi de reintegrare socială a grupurilor vulnerabile, accesul la informaţii privind oferta de servicii sociale, cererea vis-a-vis de serviciile sociale, principalele obstacole identificate în dezvoltarea serviciilor sociale, modul de finanţare a serviciilor sociale, decalajele în ceea ce priveşte cererea şi oferta de servicii sociale şi priorităţile privind dezvoltarea serviciilor sociale la nivel local şi modul de finanţare a acestor servicii.

  • Cercetare socială cu tema „Evaluarea serviciilor sociale, prioritizarea nevoilor de servicii, utilizarea eficientă a resurselor pe plan local”. Obiectivele specifice ale cercetării sociale sunt: obţinerea de informaţii referitoare la oferta de servicii sociale din municipiul Satu Mare, identificarea domeniilor de activitate ale serviciilor sociale, identificarea principalelor obstacole întâmpinate de furnizorii de servicii sociale, identificarea caracteristicilor privind finanţarea serviciilor sociale, identificarea principalelor decalaje în ceea ce priveşte cererea şi oferta de servicii sociale, identificarea modalităţilor de corelare a cererii şi ofertei de servicii sociale, identificarea dificultăţilor pe care le întâmpină reprezentanţii grupurilor vulnerabile în accesarea serviciilor sociale.

Acest document de planificare strategică identifică priorităţile privind dezvoltarea serviciilor sociale, analizează modalităţile de corelare a nevoii de servicii sociale cu resursele financiare necesare, formulează obiectivele strategice, măsurile de dezvoltare, prioritățile strategice și planul de acțiune privind dezvoltarea serviciilor sociale la nivelul municipiului Satu Mare până în anul 2020.


Elaborarea strategiei a fost un proces facilitat de specialiştii companiei Agenda Setting cu valorificarea expertizei profesionale a membrilor Grupului de lucru intersectorial pentru prevenirea și combaterea excluziunii sociale.
Agenda Setting a fost responsabilă de:

  • Elaborarea metodologiei de cercetare cu rol de fundamentare a strategiei de dezvoltare pe domeniul social

  • Elaborarea instrumentelor de cercetare

  • Aplicarea instrumentelor de cercetare

  • Coordonarea procesului de realizare a cercetării

  • Culegerea datelor

  • Analiză și interpretare a datelor cercetării

  • Facilitarea a patru workshop-uri cu participarea reprezentaților ONG-urilor și a instituțiilor membre ale Grupului de lucru inter-sectorial pentru prevenirea și combaterea excluziunii sociale – GIPEX” și a altor factori interesaţi din domeniul social

  • Prelucrarea și analiza datelor obținute

  • Elaborarea documentului strategic „Propunere de plan strategic de dezvoltare pe domeniul social în municipiul Satu Mare până în 2020”.

Rolul membrilor Grupului de lucru intersectorial pentru prevenirea și combaterea excluziunii sociale a fost:



  • Aportul la finalizarea instrumentelor de cercetare

  • Desemnarea câte unui reprezentant al instituţiei / ONG-ului care să fie implicat în procesul de culegere a datelor. Participarea reprezentantului desemnat la un interviu de aproximativ 1 ½ – 2 ore şi furnizarea unor informaţii, a unor puncte de vedere oficiale cu privire la problematica socială din municipiul Satu Mare respectiv a unei viziuni de dezvoltare a serviciilor sociale pentru următoarea perioadă

  • Implicare activă în cadrul celor patru workshop-uri.

Tipul de cercetare propus a fost cercetarea calitativă, având rol de fundamentare a strategiei de dezvoltare pe domeniul social. Aceasta urmărește evaluarea situației, a utilizării și a necesarului de servicii sociale și de bază la nivelul municipiului Satu Mare. În cadrul cercetării au fost realizate interviuri semi-structurate pe baza unui ghid de interviu ce a operaţionalizat conceptele de interes din perspectiva elaborării strategiei serviciilor sociale. Eşantionul a cuprins 21 de organizaţii şi instituţii care activează în domeniul social în municipiul reşedinţă de judeţ şi care au fost implicate şi în procesul de planificare strategică.




  1. Comunitatea sătmăreană – descriereamunicipiului Satu Mare


Populaţia
Satu Mare, oraşul milenar aşezat pe malul Someşului, a trecut prin istorie cu nu mai puţin de 34 denume, dintre care cele mai cunoscute au fost Sătmar,Szatmár, Zotmar sau Salzmarkt (târg de sare). O trăsătură distinctă a oraşului este dată de toleranţa apărută din convieţuirea şi împletirea mai multor culturi şi etnii. Satu Mare este reşedinţa judeţului cu acelaşi nume aflat în nord-vestul României, în zona de graniţă cu Ungaria şi Ucraina, care i-au influenţat puternic evoluţia.
În anul 1992, municipiul Satu Mare avea 133.066 locuitori (indicator: populaţia după domiciliu la 1 ianuarie1), cu o superioritate numerică a populaţiei de sex feminin (68.384 persoane) raportat la populaţia de sex masculin (64.682 persoane). Această superioritate se menţine până în prezent chiar dacă populaţia sătmăreană înregistrează un declin constant începând cu anul 2000, ajungând în prezent la 123.378 locuitori cu domiciliul în localitate, dintre care 58.473 bărbaţi şi 64.905 femei. Evoluţia acestui indicator al mărimii populaţiei este surprinsă în graficul de mai jos:
Graficul nr. 1. Evoluţia populaţiei masculine şi feminine a municipiului Satu Mare în perioada 1992-2015
Sursă: INSSE -Indicator: Populaţia după domiciliu la 1 ianuarie pe grupe de vârstă, sexe, judeţe şi localităţi
Diferenţele înregistrate în structura populaţiei sunt cauzate de mişcările naturale şi de fenomenul migraţiei, tendinţele pentru perioada 2008-2014 fiind prezentate în tabelul următor:
Tabelul nr. 1. Evoluţia principalilor indicatori demografici ai municipiului Satu Mare, 2008-2014




2008

2010

2012

2014

Născuţii vii

1.277

1.041

997

964

Decedaţi

1.240

1.227

1.146

1.206

din care decedaţi sub 1 an

18

11

7

6

Sold natural

-37

-186

-149

-242

Stabiliri de domiciliu în localitate

1.070

1.483

1.085

*

Plecări cu domiciliul din localitate

1.858

2.226

1.958

*

Stabiliri de reşedinţă în localitate

550

792

573

732

Plecări cu reşedinţă din localitate

1.411

1.476

1.108

964

Număr persoane stabilite în municipiu

1.620

2.275

1.658

*

Număr persoane plecate din municipiu

3.269

3.702

3.066

*

Sold migratoriu

-1.649

-1.427

-1.408

*

  • Date incomplete, statistici indisponibile pentru anul de referinţă

Sursă: INSSE – Mişcarea naturală a populaţiei, Mişcarea migratorie a populaţiei 2008-2014
Numărul nou născuţilor din municipiul Satu Mare este inferior numărului de decedaţi pentru fiecare an de analiză, diferenţele accentuându-se tot mai mult odată cu trecerea timpului : dacă în anul 2008 soldul natural era de -37 (persoane), acesta ajunge la -242 (persoane) în anul 2014, pe fondul scăderii numărului de naşteri înregistrate în municipiu. Un aspect pozitiv de remarcat este scăderea numărului deceselor sub 1 an, indicator care a avut valori de peste 25 la începutul anilor 90 şi care a ajuns să se stabilizeze în ultimii ani la valori de sub 10.
Rata mortalităţii infantile2 este un indicator care măsoară mortalitatea în rândul copiilor în vârstă de sub 1 an, şi se calculează prin raportarea decedaţilor în vârstă de sub 1 an la 1.000 născuţi-vii. Rata mortalităţii infantile este, alături de speranţa de viaţă la naştere (durata medie a vieţii) cel mai bun indicator al dezvoltării sociale și economice. Într-o mare măsură, șansele de a supraviețui a nou-născutului în primul an de viață determină speranța de viață la naștere a unei populații.Indicator esențial al sănătății copilului și a mamei, rata mortalităţii infantile are un nivel și o evoluție cu determinism social, economic și cultural complex, șansele de supraviețuire ale copilului în primul an de viață fiind influențate și de calitatea serviciilor de îngrijire ale gravidei și copilului, precum și de accesul la aceste servicii sau de factori istorici.
În ceea ce priveşte rata de mortalitate infantilă,datele comparative între municipiile reşedinţă de judeţ pentru anul 2014 poziţionează municipiul Satu Mare (cu 6 decese sub 1 an, ce determină o rată a mortalităţii infantile de 6,2 la 1.000 de născuţi-vii) pe locul 23între cele 41 municipii reşedinţă de judeţ (inclusiv capitala); topul este condus de municipiul Târgu Jiu cu o rată a mortalităţii infantile de 2,7 la 1.000 născuţi-vii, pe ultimul loc fiind municipiul Călăraşi, cu o rată a mortalităţii infantile de 20,6 la 1.000 născuţi-vii.
Judeţul Satu Mare s-a situat în anul 2014 pe locul 12 la nivel naţional în ceea ce priveşte rata de mortalitate (definită ca fiind numărul decedaţilor dintr-un an calendaristic ce revin la 1.000 de locuitori). În acelaşi an, municipiul Satu Mare se află pe locul 31 între cele 41 municipii reşedinţă de judeţ (inclusiv capitala) în ceea ce priveşte rata de mortalitate (9,7 la 1.000 locuitori), într-un top condus demunicipiul Vaslui, cu 5,5 la mia de locuitori şi care situează pe ultimul loc municipiul Brăila cu 11,23 la mia de locuitori.
Statistic vorbind şi observând datele în evoluţie, în municipiul Satu Mare sunt mai numeroase cazurile de stabilire de reşedinţă (migranţi temporari)faţă de cazurile de stabilirecu domiciliul(migranţi definitivi):în perioada 1990-2012 în municipiul Satu Mare au fost înregistrate 29.267 stabiliri de domiciliu faţă de 32.189 stabiliri de reşedinţă. Similar, numărul celor plecaţi cu domiciliul din localitate (34.001 persoane)este mai mic decât numărul celor plecaţi cu reşedinţa (34.213 persoane). În perioada 2008-2014, soldul migratoriu în municipiul Satu Mare este unul negativ, dar în scădere (-1.649 persoane în 2008, respectiv -1.408 persoane în 2012).În anul 2013 (ultimul an pentru care există date disponibile pe pagina web a Institutului Naţional de Statistică), în municipiul Satu Mare au fost înregistraţi 146 emigranţi definitivi şi doar 31 imigranţi definitivi3.
Datele obţinute la Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 2011 indică faptul că populaţia stabilă4a municipiului Satu Mareeste cu aproximativ 20.000 de locuitori sub valoareaobţinută pentru indicatorul „Populaţia după domiciliul la data de 1 ianuarie”: din cei 102.411 locuitori din municipiu, 101.029 sunt stabili în Satu Mare şi 1.382 sunt stabili în Sătmărel. La data recensământului, distribuţia pe sexe a populaţiei stabile a municipiului Satu Mare indică o pondere mai însemnată a sexului feminin raportat la ponderea sexului masculin în totalul populaţiei: cei 48.182 bărbaţi înregistraţi reprezentau 47,05% din totalul populaţiei stabile, în vreme ce cele 54.229 femei înregistrate reprezentau 52,95% din totalul populaţiei stabile. Diferenţele sunt în favoarea populaţiei masculine la grupele de vârstă de până la 24 de ani, după care populaţia feminină devine superioară ca număr celei masculine pentru fiecare categorie de vârstă.
Recensământul din 2011 evidenţiază următoarea structură pe categorii de vârstă: ponderea populaţiei tinere (0-14 ani) este de 14,43%, în timp ce populaţia cu vârsta peste 65 ani are o pondere mai redusă, de 12,58%; peste două treimi (73,00%) din populaţie sunt date de populaţia activă (15-64 ani). La nivel teoretic se consideră că dacă ponderea persoanelor de 65 de ani şi peste este mai mică de 7%, avem de a face cu o populaţie tânără din punct de vedere demografic; dacă respectiva proporţie este cuprinsă între 7% - 12%, populaţia din care face parte se află în proces de îmbătrânire demografică; dacă depăşeşte 12%, populaţia totală este deja îmbătrânită demografic. Pe de altă parte, o structură pe categorii de vârstă în care ponderea tinerilor este superioară ponderii vârstnicilor arată o situaţie favorabilă a populaţiei.
Raportul de dependenţă demografică5 este de 37 la 100 de locuitori, cu alte cuvinte aproximativ 37 locuitori din 100 aparţin grupelor de vârstă dependentă. Valoarea acestui indicator pentru municipiul Satu Mare este inferior valorii înregistrate la nivel de judeţ (44,39 persoane de vârstă dependentă la 100 de locuitori). Coeficientul de dependenţă al persoanelor vârstnice6 este de 0,17 în timp ce coeficientul de dependenţă al persoanelor tinere7 este de 0,20.
În analiza structurii populaţiei pe vârste şi-a dovedit utilitatea un grafic special conceput, cunoscut sub denumirea de piramida vârstelor. De fapt, piramida vârstelor rezultă din combinarea a două serii de date, fiecare reprezentând efectivul populaţiei de sex feminin, respectiv masculin, pe grupe cincinale de vârstă. Piramida vârstelor generată de această distribuţie asociată pe grupe de vârstă şi sexe este reprezentată în graficul următor:
Graficul nr. 2. Piramida vârstelor în municipiul Satu Mare, la data recensământului din anul 2011
Sursă: INSSE, Recensământul populaţiei şi al locuinţelor, 2011

Economia locală
În anul 2014, în municipiul Satu Mare erau înregistrate2.543 firme, cele mai multe (2.102) fiind micro-întreprinderi (cu 1-10 angajaţi), acestea oferind în total 6.759 locuri de muncă; 354 firme aveau între 11-50 angajaţi şi ofereau în total 8.100 locuri de muncă; 47 firme cu 51-100 angajaţi aveau 3.372 salariaţi iar33 de firme cu 101-500 angajaţi aveau 5.696 salariaţi; cele 7 firme cu peste 500 de angajaţi ofereau cele mai multe locuri de muncă, incluzând 10.362 salariaţi. Cea mai mare cifră de afaceri totală este obţinută de firmele cu peste 500 salariaţi, după care urmează firmele cu 11-50 angajaţi şi firmele cu 1-10 angajaţi. Cea mai mare parte a profitului total se datorează firmelor cu 1-10 angajaţi, acestea fiind urmate în acest clasament de firmele cu peste 500 de angajaţi şi de firmele cu 11-50 angajaţi. În tabelul de mai jos mai pot fi citite informaţiile cu privire la cifra de afaceri medie şi la profitul mediu rezultat în funcţie de tipul de firme pe baza numărului de angajaţi.
Tabelul nr. 2. Date financiare firme cu sediul în municipiul Satu Mare, în funcţie de numărul de angajaţi.

Număr salariaţi

Număr firme

Cifra de afaceri totală (mii lei)

Cifra de afaceri medie (mii lei)

Profit total (mii lei)

Profit mediu (mii lei)

1-10

2.102

1.008.318,619

479,695

68.405,531

61,295

11-50

354

1.140.363,403

3.221,366

41.455,812

150,202

51-100

47

604.727,994

12.866,553

19.805,475

460,592

101-500

33

746.418,307

22.618,737

34.540,544

1.151,351

› 501

7

2.036.636,948

290.948,135

51.039,481

10.207,896

Sursă: Lista firmelor din România, prelucrare proprie
Numărul total de salariaţi al firmelor cu sediul în Satu Mare a fost în anul 2013 de 34.289 persoane, acestea provenind atât din municipiul Satu Mare cât şi din alte localităţi din întregul judeţ sau chiar din alte judeţe (în cazul firmelor cu puncte de lucru deschise în alte judeţe); pe de altă parte sunt mulţi sătmăreni (nu există statistici disponibile în acest sens) care lucrează în firme care nu îşi au sediul în Satu Mare, un exemplu în acest sens fiind firmele ce funcţionează în apropiere de Satu Mare (de exemplu o parte însemnată a angajaţilor firmelor din cadrul parcului industrial din Vetiş sau a personalului de la unul dintre cei mai mari angajatori din judeţ).Cei mai mulţi salariaţi sunt înregistraţi la firme care au următoarele domenii de activitate:
Tabelul nr. 3. Domeniile principale de activitate pentru top 10 angajatori care îşi au sediul în municipiul Satu Mare, 2013

Cod CAEN

Număr total salariaţi / domeniu

2931

Fabricarea de echipamente electrice şi electronice pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule

5.271

3109

Fabricarea de mobilă n.c.a.

2.649

1413

Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte(exclusiv lenjeria de corp)

2.514

4120

Lucrări de construcţie a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale

995

4531

Comerţ cu ridicata de piese şi accesorii pentru autovehicule

981

4941

Transporturi rutiere de mărfuri

942

2790

Fabricarea altor echipamente electrice

929

4711

Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun

892

2751

Fabricarea de aparate electrocasnice

885

2511

Fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice

847

Yüklə 1,4 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   20




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin