3.5. Anul liturgic.
Tributari tradiţiei iudaice din care veneau, primii creştini au păstrat ca dată de început a anului ziua de 1 septembrie (începutul anului civil la evrei) care, conform tradiţiei este începutul creaţiei lumii, şi începutul activităţii publice a Mântuitorului («Duhul Domnului peste mine pentru că M-a pus să binevestesc … şi să vestesc anul milei Domnului» (Lc. 4,8-19).
Anul Bisericesc, aşa cum este structurat azi este compus din trei perioade liturgice a căror poziţie în cadrul anului civil este reglementată, aşa după cum am văzut de sărbătoarea Paştilor, misterul pascal fiind cel care dă greutate şi centrează întregul an liturgic.
Cele trei mari perioade ale anului liturgic, care şi-au luat numele de la cărţile de strană cele mai folosite în perioada respectivă (Triod, Penticostar, Octoih) sunt:
• a Triodului (10 săptămâni: începând cu Duminica Vameşului şi sfârşind cu Sâmbăta Mare);
• a Penticostarului (8 săptămâni: de la Duminica Învierii până la Duminica I după Rusalii);
• a Octoihului (26-40 săptămâni: din lunea de după duminica I după Rusalii până în sâmbăta dinaintea Duminicii Vameşului şi fariseului).
Fiecare din aceste perioade are ca centru de gravitaţie un eveniment important din viaţa Mântuitorului (Paştile şi Rusaliile; Crăciunul şi Boboteaza; Vinerea Mare) şi accentuează o latură a activităţii Sale (profetică, didactică, sacramentală).
Dostları ilə paylaş: |
