Corpul uman este afectat de acţiunea alcoolului etilic în 2 moduri:
Intră în contact cu gura, esofagul, stomacul şi intestinele, având o acţiune iritantă şi anesteziantă (cauzând lipsa senzaţiei de durere cu sau fără pierderea conştiinţei);
Doar 20% din cantitatea de alcool etilic ingerată este absorbită in stomac, restul de 80% fiind absorbită prin pereţii intestinali direct în sânge, ajungând în fiecare celulă a corpului.
Fiecare raţie de alcool etilic produce o intoxicare, alcoolul încetinind funcţionarea celulelor şi a organelor până când ajung să îşi desfăşoare activitatea cu mult mai puţină eficienţă. El afectează creierul, intervenind în activitatea centrilor care coordonează echilibrul, percepţia, vorbirea şi gândirea. Astfel, alcoolul etilic produce dificultăţi de vorbire şi erori în procesul de gândire, fiind afectaţi centrii coordinării şi apărând simptomele clasice: mersul împleticit şi căzăturile.
În mod paradoxal, deşi încetineşte funcţiile organismului, alcoolul etilic duce la dispariţia inhibiţiilor. De aceea, emoţiile sunt exprimate mult mai uşor, deoarece acea parte a creierului care ne ajută să ne controlăm comportamentul este scoasă din funcţie sau se relaxează excesiv astfel încât emoţiile devin exagerate. Dacă se consumă îndeajuns de mult alcool etilic, persoana va adormi sau, în cazuri extreme, va intra în comă.
În mod paradoxal, deşi încetineşte funcţiile organismului, alcoolul etilic duce la dispariţia inhibiţiilor. De aceea, emoţiile sunt exprimate mult mai uşor, deoarece acea parte a creierului care ne ajută să ne controlăm comportamentul este scoasă din funcţie sau se relaxează excesiv astfel încât emoţiile devin exagerate. Dacă se consumă îndeajuns de mult alcool etilic, persoana va adormi sau, în cazuri extreme, va intra în comă.
Consumarea alcoolului etilic în cantităţi mari măreşte riscul apariţiei cancerului gurii, limbii, faringelui, laringelui, esofagului şi stomacului, probabil datorită acţiunii sale iritante. De asemenea, bolile ficatului cauzate de excesul de alcool etilic include inflamarea acestuia, hepatita, ciroza şi cancerul. Lipsa acută de anevrină (vitamina B1) poate cauza atacuri de cord combinate cu edeme pulmonare (colectarea de lichid în ţesuturi).
Alcoolul etilic măreşte riscul apariţiei bolilor de inimă (infarcturi şi tensiune arterială ridicată) şi cauzează apariţia următoarelor afecţiuni: gastrită, pancreatită, neurită (afecţiuni nervoase) şi ulcerul digestiv. De asemenea, persoanele care consumă alcool etilic in cantităţi mari au şanse ridicate să sufere de anxietate, paranoia sau depresie, şansele apariţiei demenţei fiind mult crescute. Pe termen scurt, organismul uman se poate adapta pentru a contracara efectele negative produse de alcoolul etilic, dar după o perioadă de timp el devine incapabil să-şi mai menţină echilibrul normal, apărând efecte dezastruoase. Menţinerea stării de echilibru funcţional a corpului uman este tot ceea ce poate face ficatul, neutralizând toxinele din organism.
Alcoolul etilic măreşte riscul apariţiei bolilor de inimă (infarcturi şi tensiune arterială ridicată) şi cauzează apariţia următoarelor afecţiuni: gastrită, pancreatită, neurită (afecţiuni nervoase) şi ulcerul digestiv. De asemenea, persoanele care consumă alcool etilic in cantităţi mari au şanse ridicate să sufere de anxietate, paranoia sau depresie, şansele apariţiei demenţei fiind mult crescute. Pe termen scurt, organismul uman se poate adapta pentru a contracara efectele negative produse de alcoolul etilic, dar după o perioadă de timp el devine incapabil să-şi mai menţină echilibrul normal, apărând efecte dezastruoase. Menţinerea stării de echilibru funcţional a corpului uman este tot ceea ce poate face ficatul, neutralizând toxinele din organism.
Dacă după o oarecare perioadă se renunţă la consumul de alcool etilic, efectele negative apărute pot să dispară, dar dacă perioada de exces se prelungeşte prea mult pot să apară transformări ireversibile.
Dacă după o oarecare perioadă se renunţă la consumul de alcool etilic, efectele negative apărute pot să dispară, dar dacă perioada de exces se prelungeşte prea mult pot să apară transformări ireversibile.
Alcoolul etilic poate produce sterilitate şi determină încetinirea dezvoltării fătului, a funcţiilor celulelor şi dezvoltarea organelor. De asemenea, acesta poate determina disfuncţionalităţi structurale şi funcţionale care pot ajunge pănă la retardare. Aceste disfuncţionalităţi (cunoscute sub numele de “sindromul alcoolului etilic la făt”) conduc la dezvoltarea incompletă a membrelor, diformităţi faciale şi dezvoltarea anormală a creierului, ceea ce dă naştere la dificultăţi de ordin intelectual şi motor. Experienţa a demonstrate că riscul avortului spontan este mult mai mare la femeile care consumă alcool etilic în exces ca şi cel al naşterii unor copii subdezvoltaţi sau cu dereglări comportamentale. Aceşti copii se dezvoltă mult mai încet decât cei ai mamelor care practică abstinenţa.
Acţiunea alcoolului etilic asupra creierului uman
Alcoolul etilic este o otravă care acţionează asupra întregului organism uman şi, în primul rând, asupra sistemului nervos central. Această acţiune se manifestă chiar şi la doze foarte mici de alcool etilic (de exemplu 20-30 g) şi priveşte în primul rând segmental superior al sistemului nervos (scoarţa cerebrală), de care este legat psihicul uman. Ulterior, acţiunea paralizantă a alcoolului etilic se propagă şi la segmentele inferioare ale creierului, în acest stadiu de intoxicaţie alcoolică tulburându-se toate funcţiile organismului pe care creierul le controlează şi le dirijează.
