Informaţia cu privire la problemele demografice în republica moldova

II. Premisele actuale şi măsurile iniţiate în vederea asigurării dezvoltării umane

Schimbările de structură a populaţiei implică în mod inerent o abordare distinctă a constrîngerilor în aspectul politicilor sociale, iar amploarea declinului demografic impune restructurări în societate la nivelul: economic, de infrastructură, ocrotirii sănătăţii şi asistenţei sociale, de educaţie şi instruire continuă, gestionării şi previziunii forţei de muncă şi a migraţiei.

Caracteristicile situaţiei curente în domeniile de activitate socio-economice au fost determinate de interdependenţa dintre procesele sistemului economic în tranziţie şi comportamentul demografic al populaţiei. Efectele fenomenelor de dezechilibru demografic au fost resimţite în mai multe domenii şi au determinat reflectarea acestora în cadrul unor documente de program, prezentînd iniţiative de redresare, dar cu efecte deocamdată modeste.

1. Protecţia socială

Tendinţele demografice şi de migraţie indică creşterea riscurilor pentru durabilitatea financiară a sistemului de protecţie socială pe termen mediu şi lung, fapt ce impune urgentarea implementării integrale a reformei în domeniu, începute în anul 1998. Stabilitatea financiară a sistemului este subminată de neuniformitatea tarifelor contribuţiilor pentru diferite sectoare şi tipuri de angajare. Pentru eliminarea lor a fost elaborată Strategia de reformare a sistemului de pensionare în sectorul agrar, prin care se propune aplicarea cotei contribuţiei individuale a agricultorilor şi subsidării parţiale de la bugetul de stat, ceea ce presupune majorarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale şi soluţionarea problemelor stringente din ramură.

Concomitent, necesită accelerare implementarea evidenţei individuale a contribuabililor şi contribuţiilor de asigurări sociale ca instrument atît pentru îmbunătăţirea stabilităţii financiare, cît şi pentru asigurarea legăturii dintre contribuţii şi plăţi. Întîrzierea acestei activităţi şi amînarea termenului de implementare pentru începutul anului 2008 a frînat aplicarea principiului achitării plăţilor în dependenţă de mărimea contribuţiilor reale şi nu a salariului declarat.

Pentru estimarea costurilor economice şi sociale ale reformei sistemului de pensii, inclusiv cu modelul de lungă durată al acestuia, şi modelul de scurtă durată al echilibrului Fondului de pensii, precum şi modele specializate, este necesară elaborarea iniţială a modelului de prognozare pe termen scurt în domeniu (5-6 ani). Utilizarea unui astfel de instrument va permite analiza evoluţiei cheltuielilor sociale în diferite condiţii economice şi în cadrul diferitor scenarii de reforme, examinate şi prin prisma proceselor de schimbări demografice.

În ultimii ani costul programelor de asistenţă socială a fost în creştere. Compensaţiile nominative continuă a fi cel mai costisitor program social, reprezentînd 47% din cheltuielile pentru asistenţă socială ale bugetului de stat. Cu toate că sistemul de compensare bazat pe principiul categorial este recunoscut de o eficienţă scăzută, numărul de categorii de beneficiari nu s-a redus, ci, dimpotrivă, s-a extins de la 11 la 13 categorii.

În contextul reformării sistemului de asistenţă socială, a fost implementat mecanismul de testare virtuală a eligibilităţii beneficiarilor de compensaţii nominative şi evaluate rezultatele pilotării în 4 raioane, estimînd că din totalul beneficiarilor de compensaţii circa 50% revin pentru două categorii: invalizii de gr. II de muncă – 34,5% şi pensionari singuri – 13,9%. Din totalul pensionarilor singuri, femeile reprezintă 80%, iar variaţiile compensaţiei anuale pe categorie sînt cuprinse, în mediu, între 965 lei şi 690 lei. Totodată, în trimestrul III, 2007, au fost examinate de către Guvern Programul de eficientuzare a sistemului de asistenţă socială pe anii 2007-2008 şi Legea cu privire la ajutorul social, care actualmente se află în Parlamentul Republicii Moldova.

De asemenea, a fost iniţiată elaborarea unui mecanism de susţinere a femeilor pentru naşterea a 2 şi 3 copii şi examinarea posibilităţilor de majorare a pachetului de privilegii acordate familiilor cu mulţi copii, precum şi familiilor tinere. În acest sens, Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului, cu implicarea partenerilor sociali, preconizează elaborarea unui program naţional pentru soluţionarea problemelor menţionate şi propune în cadrul politicii sectoriale “Protecţia familiei şi copilului” în proiectul Planului strategic de cheltuieli pentru CCTM pe anii 2008-2010 următoarele măsuri:

• 
  majorarea indemnizaţiei unice la naşterea copilului, inclusiv pentru copilul adoptat: pînă la 1200 lei în 2008, 1400 lei – 2009, 1600 lei – 2010;
  
• 
  majorarea indemnizaţiei unice la naşterea celui de-al doilea şi următorului copil, inclusiv pentru copilul adoptat: 1500 lei în 2008; 1700 lei – 2009, 2000 lei - 2010;
  
• 
  majorarea indemnizaţiei pentru îngrijirea (creşterea) copilului pînă la 1,5/3 ani, pentru persoane asigurate va constitui:
  

25% din baza de calcul din venitul mediu lunar realizat, dar nu mai puţin de 200 lei - anul 2008;

30% din baza de calcul din venitul mediu lunar realizat, dar nu mai puţin de 300 lei - 2009;

35% din baza de calcul din venitul mediu lunar realizat, dar nu mai puţin de 400 lei - 2010;

pentru persoanele neasigurate, mărimea indemnizaţiei va constitui: 150 lei în 2008; 200 lei – 2009; 250 lei – 2010.

De asemenea, măsurile de protecţie socială a contingentelor defavorizate, în cadrul asigurării obligatorii de asistenţă medicală, începînd cu 2007, sînt extinse şi cuprind mamele cu 7 şi mai mulţi copii, persoanele care îngrijesc la domiciliu un copil invalid cu severitatea 1 sau invalid din copilărie de gradul I imobilizat la pat, cu vîrsta de pînă la 18 ani. Sînt înaintate propunerile de completare a contingentelor asigurate de Guvern, prin includerea mamelor cu patru şi mai mulţi copii.

Parteneriatele internaţionale de dezvoltare socială au fost prezente în cadrul Proiectului SIDA „Susţinerea în acordarea unor servicii de asistenţă socială eficiente şi durabile”, care are scopul de reducere a dimensiunilor sărăciei şi oferirea protecţiei grupurilor sociale vulnerabile prin îmbunătăţirea eficienţei şi eficacităţii sistemului de asistenţă socială.

În cadrul proiectului UNICEF-UE/TACIS „Dezvoltarea serviciilor sociale integrate pentru familiile vulnerabile şi copiii în situaţii de risc” s-a elaborat Proiectul final al Strategiei Naţionale şi al Planului de Acţiuni pentru Reforma Sistemului Rezidenţial de Îngrijire a Copilului.

1.2. Forţa de muncă, migraţia, egalitatea genurilor, violenţa

Măsurile pentru stimularea angajării forţei de muncă sînt aprobate în cadrul Strategiei Naţionale privind Politicile de Ocupare a Forţei de Muncă în Republica Moldova pe perioada 2007-2015, care defineşte cadrul naţional în domeniul ocupării depline şi eficiente a forţei de muncă şi stabileşte intervenţia activă pentru prevenirea şi redresarea riscurilor economice ale forţei de muncă.

Concomitent, a fost promovată politica de stimulare a agenţilor economici, inclusiv prin acordarea creditelor, la condiţii avantajoase, pentru crearea locurilor de muncă, dar efectele sînt încă modeste, fiind necesară o susţinere financiară mai consistentă.

Cadrul instituţional pentru asigurarea aplicării eficiente a legislaţiei în domeniul egalităţii genurilor, include Comisia Guvernamentală pentru problemele femeii, aprobată de Guvern, şi factorii ministeriali cu atribuţii în domeniu. Pentru promovarea egalităţii şi a drepturilor femeilor în corespunde cu exigenţele internaţionale au fost adoptate Legea cu privire la asigurarea de şanse egale între femei şi bărbaţi şi Planul naţional „Promovarea egalităţii genurilor umane în societate pentru perioada 2006-2009”.

În vederea prevenirii şi combaterii violenţei în familie, a intrat în vigoare Legea cu privire la violenţa în familie. Un şir de proiecte susţinute de donatorii externi contribuie la reducerea comerţului ilicit de persoane din ţară prin acordarea asistenţei instituţiilor naţionale de drept în implementarea acţiunilor de combatere a traficului de fiinţe umane. A fost acordată asistenţă pentru instruirea şi obţinerea deprinderilor de muncă, anunţate ofertele existente şi ofertele noi de angajare, create condiţii de obţinere a unor medii sigure de trai şi de instruire supervizată a victimelor.

Activităţile întreprinse de partenerii externi, îmbinate cu efortul comunităţilor interne prin consolidarea capacităţilor autorităţilor locale în administrarea traficului de fiinţe umane şi crearea sistemului de control instituţional pentru lupta contra traficului de fiinţe umane, au redus numărul victimelor şi au prevenit traficarea mai multor copii din grupul înalt de risc.

Cu referinţă la fenomenul migraţiei menţionăm, că pe primul plan sînt situate măsurile cu privire la combaterea migraţiunii ilegale, îmbunătăţirea bazei instituţionale pentru cooperarea în domeniul migraţiunii şi eficientizarea regimului de vize. Reconsiderarea regimului de control la frontieră este îmbinat cu eforturile concomitente de menţinere a unor bune relaţii reciproce pe multiple planuri cu ţările din vecinătate. La 8 noiembrie 2007 Parlamentul Republicii Moldova a ratificat Acordul dintre Moldova şi Comunităţile Europene privind facilitarea eliberării vizelor, iar la 13 noiembrie Parlamentul European a ratificat acordul dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova privind Vizele de scurt sejur între CE (Comunităţile Europene) şi Acordul de readmisie între CE şi Republica Moldova. Această măsură de colaborare în cadrul politicii europene de vecinătate a Comisiei de coordonare a activităţilor privind procesele migraţionale este destinată îmbunătăţirii regimului de vize Schengen şi combaterii migraţiei ilegale în Europa.

Migraţia externă este un element de importanţă majoră în mutaţiile structurale ale populaţiei, vizînd procesele sociale cu consecinţe profunde pe termen mediu şi lung.

Politici naţionale în domeniul demografiei, care ar putea anticipa şi reacţiona instituţional coerent şi la timp la implicaţiile economice şi sociale ale schimbărilor în structura populaţiei, trebuie să recomande clar folosirea oportunităţilor de reduce a pierderilor prin migraţie.

Programele naţionale în domeniul migraţiunii trebuie să se bazeze pe cercetări special finanţate privind analiza volumului şi structurii ocupării, atît la nivel naţional, cît şi în profil regional, axate pe obiective de restructurare a forţei de muncă, modernizate conform cerinţelor de dezvoltare economică, iar priorităţile trebuie orientate pe vîrste şi categorii profesionale ale resurselor umane.

1.3. Sarcinile asumate în domeniul protecţiei sociale, forţei de muncă şi migraţiei:

• 
  elaborarea strategiei de unificare a sistemelor de pensii;
  
• 
  modificarea legislaţiei pentru a permite achitarea pensiilor în baza contribuţiilor individuale de asigurări sociale;
  
• 
  implementarea strategiei de reformare a sistemului de pensionare în sectorul agrar;
  
• 
  implementarea practicii de prognoză pe termen mediu a veniturilor şi cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat;
  
• 
  efectuarea evidenţei individuale a persoanelor asigurate şi a contribuţiilor acestora;
  
• 
  susţinerea financiară a familiilor cu copii prin majorarea prestaţiilor de asigurări sociale;
  
• 
  elaborarea unui plan de acţiuni privind reforma asistenţei sociale în scopul direcţionării mai bune către cei săraci;
  
• 
  determinarea mecanismului nou de acordare a compensaţiilor nominative în baza principiului de evaluare a veniturilor beneficiarilor;
  
• 
  crearea unei baze unificate de date a beneficiarilor programelor de asistenţă socială prin transferuri băneşti;
  
• 
  crearea reţelei de asistenţi sociali prin instituirea unităţilor de asistenţi sociali la nivel local;
  
• 
  elaborarea standardelor minime de calitate pentru serviciile sociale de stat şi a ghidurilor metodologice de aplicare a acestora;
  
• 
  prevenirea riscurilor sociale şi reducerea abandonului, instituţionalizarea copiilor prin diversificarea mecanismelor de protecţie a familiei şi copilului;
  
• 
  promovarea politicilor de susţinere socială a familiilor cu copii prin majorarea volumului prestaţiilor sociale (îndemnizaţii, alocaţii);
  
• 
  dezvoltarea sistemului informaţional al pieţei forţei de muncă şi elaborarea strategiei de comunicare în serviciul de stat pentru ocuparea forţei de muncă;
  
• 
  perfecţionarea măsurilor pasive de protecţie socială a şomerilor;
  
• 
  modernizarea şi diversificarea măsurilor active de ocupare a forţei d muncă;
  
• 
  dezvoltarea formelor de analiză a prognozei în cadrul pieţei de muncă, implementarea cercetărilor de marketing a pieţei muncii;
  
• 
  ajustarea legislaţiei cu privire la migraţie şi azil la standardele internaţionale: elaborarea proiectelor Legii cu privire la migraţia de muncă, Legii privind regimul străinilor în Republica Moldova.
  

2. Ocrotirea sănătăţii

Realizarea Programului “Promovarea serviciilor perinatale de calitate” şi a Iniţiativei Globale „Graviditate fără Risc”, a condus la fortificarea sistemului regional de asistenţă medicală perinatală, la prestarea serviciilor de calitate, perfecţionarea cadrelor medicale, la dezvoltarea sistemului de supraveghere în asistenţa perinatală, elaborarea protocoalelor de tratament şi a materialelor instructiv-metodice.

În urma evaluării stării tehnico-materială a maternităţilor din ţară, factorii de resort, în comun cu administraţiile publice locale, au elaborat un plan de redresare a situaţiei constatate.

Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare au semnat un Memorandum de înţelegere privind modernizarea sistemului perinatal, prin care 26 centre de perinatologie de nivelul I vor fi dotate cu echipament medical modern pentru prestarea serviciilor de calitate gravidelor şi nou născuţilor. De asemenea, a fost elaborată şi aprobată ediţia a II a Ghidurilor Naţionale de Perinatologie şi Protocoalele clinice în obstetrică şi ginecologie.

Este în realizare Strategia Conduitei Integrate a Maladiilor la Copii, promovată de OMS, care are drept scop ameliorarea calităţii asistenţei medicale primare acordate copiilor sub 5 ani şi diminuarea mortalităţii infantile.

Prin eforturile comune ale instituţiilor medicale şi de învăţămînt, în anul 2006 a fost instituţionalizată reţeaua Centrelor Serviciile de Sănătate Prietenoase Tinerilor. Serviciile acordate în 12 Centre Prietenoase Tinerilor au fost incluse în Programul Unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

Dezvoltarea sistemului serviciilor de transfuzie a sîngelui, este iniţiată în r-l Cahul, unde sînt realizate lucrările de formare a centrului regional de transfuzie a sîngelui pentru Zona de Sud. A fost elaborat un nou Program „Securitatea transfuzională şi auto-asigurarea cu preparate sanguine pentru anii 2007-2011”, care este corelat cu normele internaţionale de exercitare a lucrărilor cu produse sanguine.

Grija faţă de resursele umane şi formare profesională s-a manifestat prin operarea modificărilor în Legea ocrotirii sănătăţii, conform cărora tinerii specialişti, plasaţi în cîmpul muncii în localităţile rurale, vor beneficia de anumite facilităţi materiale la debutul carierei medicale.

A fost elaborat proiectul „Regulamentului cu privire la plasarea în cîmpul muncii a medicilor şi farmaciştilor în sistemul sănătăţii”. Tinerii specialişti vor fi angajaţi conform repartizării pentru activitate timp de 3 ani, iar specialiştii cu stagiu vor fi angajaţi exclusiv prin concurs, în condiţii de maximă obiectivitate şi transparenţă, cu o implicare largă în procesul de luare a deciziilor a asociaţiilor profesionale şi studenţeşti.

A continuat perfecţionarea cadrului legislativ şi normativ în domeniul medicinii preventive cu armonizarea lui la cerinţele şi standardele Uniunii Europene.

Serviciile sanepidului semnalează deficienţele cauzate de asigurarea insuficientă a populaţiei cu apă potabilă şi consumul produselor alimentare necalitative. Aceşti factori menţin la cote înalte bolile diareice acute. În instituţiile preşcolare şi preuniversitare nu este soluţionată definitiv problema securităţii alimentaţiei copiilor din colectivele organizate. Este necesară elaborarea şi implementarea conceptului controlului microbiologic în bolile infecţioase, care va fi adaptat la noul sistem de supraveghere epidemiologică, de combatere a bioterorismului şi maladiilor infecţioase noi, fortificarea preconizată a monitoring-ului socio-igienic şi a modului de realizare a Programelor Naţionale de sănătate.

Direcţiile strategice în domeniul ocrotirii sănătăţii vor fi orientate spre îmbunătăţirea dirijării sistemului de sănătate în vederea asigurării condiţiilor necesare implementării obiectivelor propuse în cadrul Politicii Naţionale de Sănătate. În acest context va fi promovată pentru aprobare „Strategia de dezvoltare a sistemului de sănătate pe termen mediu”, care va include şi Planul de acţiuni pentru implementare.

În scopul asigurării unui echilibru în generarea resurselor sistemului de sănătate vor fi raţionalizate investiţiile în pregătirea şi distribuţia uniformă a cadrelor medicale. În acest scop va fi elaborată Strategia resurselor umane în sistemul de sănătate, care va include şi un mecanism raţional de motivare a angajaţilor din sistem.

2.1. Sarcini asumate:

• 
  implementarea mecanismului de cuprindere a populaţiei cu medici de familie şi asistenţi ai medicilor de familie, prin motivarea practicii lor în mediul rural;
  
• 
  realizarea integrală a Programelor naţionale în domeniul ocrotirii sănătăţii;
  
• 
  sporirea cuprinderii populaţiei, în special a persoanelor autoangajate, în asigurarea obligatorie de asistenţă medicală,
  
• 
  adoptarea procedurii pentru contractarea directă a centrelor de sănătate primară;
  
• 
  elaborarea strategiei de dezvoltare a sistemului sănătăţii pe termen mediu şi a planului general pentru restructurarea sectorului spitalicesc.
  

3. Educaţia

Un factor important, care contribuie la protecţia socială a copiilor, în special a celor din familii sărace, este alimentaţia copiilor. Măsurile întreprinse în acest sens au contribuit la creşterea numărului de copii, care au beneficiat de programul de alimentaţie (datele anului curent denotă că se alimentează gratuit 99,9% din numărul elevilor claselor primare şi 42% din numărul elevilor claselor V-XII).

Aprobarea şi implementarea proiectului de Lege care prevede obligativitatea părinţilor de a asigura copiilor frecventarea şcolii şi tragerea la răspundere în cazul neşcolarizării acestora va contribui la eficientizarea cuprinderii în sistemul de educaţie a tuturor copiilor.

Îmbunătăţirea accesului şi calităţii serviciilor educaţionale se realizează prin implementarea proiectelor „Educaţie pentru toţi – iniţiativa de acţiune rapidă” şi „O educaţie de calitate în medul rural din Moldova”. Programul educaţional „Salt” prevede crearea sistemului informaţional educaţional şi implementarea tehnologiilor informaţionale în educaţie, inclusiv din mediul rural.

Reducerea numărului de copii de vîrstă şcolară impune optimizarea reţelei instituţiilor, în care scop este iniţiată crearea „şcolilor de circumscripţie” şi organizarea acordării serviciilor de transportare a copiilor cu domiciliul mai îndepărtat de şcoală.

A fost perfecţionat sistemul de acordare a burselor, inclusiv a celor de merit, fiind aprobat Regulamentul-cadru cu privire la condiţiile şi modul de acordare a burselor, recent majorate.

Pentru atragerea tinerilor specialişti, Guvernul a decis alocarea indemnizaţiei unice, nerambursabile, în trei etape, pentru cei ce se angajează în instituţiile de învăţămînt din sectorul rural. În ultimii 2 ani de studii au beneficiat de indemnizaţii 815 persoane, din care 462 au beneficiat de I tranşă (cîte 7 mii lei) şi 353 de tranşa a II (cîte 10 mii lei).

3.1. Sarcini asumate:

• 
  realizarea integrală a Programului “Salt” şi implementarea soft-urilor educaţionale în predarea-învăţarea disciplinelor şcolare;
  
• 
  asigurarea gratuită cu dejun cald şi manuale a elevilor din clasele I-IV;
  
• 
  dezvoltarea reţelei de instituţii extraşcolare din mediul rural;
  
• 
  elaborarea demersurilor strategice privind reformarea sistemului rezidenţial şi dezvoltarea educaţiei, inclusiv a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale;
  
• 
  dotarea instituţiilor speciale de învăţămînt cu echipament pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale (echipament special didactic şi recuperatoriu);
  
• 
  asigurarea cu transport şcolar;
  
• 
  elaborarea strategiei pentru optimizarea reţelei de şcoli;
  
• 
  renovarea instituţiilor de învăţămînt preşcolar şi crearea centrelor de alternativă;
  
• 
  implementarea strategiei şi planului de acţiuni în domeniul tineretului la nivel naţional şi local.
  

4. Securitatea alimentară

Securitatea alimentaţiei este în funcţie de factorii stării mediului ambiant, a calităţii şi gradului de contaminare a materiilor prime, condiţiilor tehnice, tehnologice, sanitare, în care se obţin produsele alimentare. Este extrem de necesară menţinerea şi finanţarea lucrărilor de investigare în aspectul asigurării cu produse şi alimente inofensive, necesităţilor de suplimentare a lor cu ingrediente cu micro-şi macronutrimenţi. Realizarea acestei probleme necesită desfăşurarea investigaţiilor pe baza unor concepţii fundamentale despre alimentaţie, recunoscute pe plan internaţional.

În acest context, protejarea sănătăţii şi calităţii vieţii a consumatorilor prin alimentaţie echilibrată şi inofensivă a devenit un criteriu de bază, care apreciază pe viitor preocuparea specialiştilor şi organizaţiilor din diferite ramuri, responsabili de producerea industrială a alimentelor.

Studierea influenţei tratamentului tehnologic asupra inofensivităţii şi biodisponibilităţii nutriţionale ale produselor alimentare, elaborarea tehnologiilor de obţinere a alimentelor echilibrate prin fortificarea cu micro-şi macronutrimenţi (iod, fier, calciu, glucide), stabilizarea substanţelor biologic active, vor asigura direcţii noi în industria alimentară şi vor servi la soluţionarea problemelor complexe privind siguranţa alimentelor şi securitatea alimentară.

În rezultatul implementării Acordului de finanţare a Programului de securitate alimentară, semnat cu Comisia Europeană, ţara beneficiază de finanţare externă în sprijinirea realizării prevederilor Planului de Acţiuni RM-UE, inclusiv pentru susţinerea protecţiei sociale, finanţarea serviciilor alternative pentru îngrijirea copiilor, realizarea unui proiect-pilot de direcţionare a compensaţiilor nominative, aprovizionarea cu apă potabilă, controlul sănătăţii animaliere ş.a. În cadrul proiectului HACCP (Hazard Analysis Critical Control Points) în industria alimentară a Republicii Moldova a fost creat Fondul „Centrul de Calitate şi Securitate Alimentară din Moldova”.

4.1. Alimentarea cu apă şi canalizarea

Activitatea de armonizare a legislaţiei naţionale la directivele Uniunii Europene a inclus elaborarea normelor sanitare privind calitatea apei potabile, a proiectul Hotărîrii Guvernului „Cu privire la marcarea apelor minerale naturale, apelor potabile şi băuturilor non-alcoolice îmbuteliate”, elaborarea proiectului Strategiei de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor Republicii Moldova. A fost de asemenea efectuată inventarierea sondelor de apă şi bazinelor acvatice în vederea determinării stării şi modului de gestionare. Monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă se efectuează lunar, iar monitorizarea apelor subterane se efectuează pe tot teritoriul republicii.

Componentele dezvoltării rurale şi consolidarea infrastructurii respective au fost vizate în Programul de alimentaţie cu apă şi canalizare a localităţilor Republicii Moldova pînă în anul 2015.

În cadrul Programului de securitate alimentară menţionat că au fost investigate 120 surse de apă de profunzime şi 2000 fîntîni freatice. În 10 raioane s-a efectuat inventarierea tuturor surselor de apă cu întocmirea registrelor, s-au paşaportizat 2000 surse cercetate. Extrem de utilă a fost organizarea instruirii specialiştilor.

Au demarat lucrările proiectului „Susţinerea procesului de aliniere a standardelor de calitate a apei din Moldova la cele ale UE” implementat de către Secretariatul Grupului Special de Lucru pentru implementarea Programului de Acţiuni în domeniul Mediului în Europa Centrală şi de Est.

4.2. Sarcini asumate:

• 
  dezvoltarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în 53 de localităţi;
  
• 
  amenajarea şi restabilirea a 15 300 de fîntîni în zonele rurale;
  
• 
  realizarea proiectului-pilot pentru tratarea surselor de apă subterane, cu eliminarea hidrogenului sulfurat şi azotului amoniacal prin metoda biologică;
  
• 
  elaborarea strategiei pentru sectorul de apă şi canalizare, precum şi dezvoltarea strategiei naţionale pentru finanţarea acţiunilor ce ţin de alimentarea cu apă şi canalizare a localităţilor urbane şi rurale din ţară.
  

5. Locuinţe şi construcţii locative

Adoptarea în lectura a doua a proiectelor Legii cu privire la locuinţe, care conţine un capitol ce se referă la locuinţele sociale şi alte tipuri de locuinţe pentru categoriile de populaţie socialmente-vulnerabile (cum ar fi locuinţele de manevră, aziluri, etc.) şi Legii cu privire la modificarea şi completarea Legii condominiului în fondul locativ, va impulsiona dezvoltarea activităţilor de construcţie a spaţiilor locative, definind noţiunea de locuinţă socială, stabilind categoriile de populaţie beneficiare şi condiţiile de acordare a locuinţelor respective. La aceasta va contribui şi perfecţionarea cadrului normativ, care este în proces de ajustare la standardele europene.

Este iniţiată realizarea unui proiect de construcţie a locuinţelor sociale, finanţat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Au fost încheiate negocierile în privinţa construcţiei de locuinţe sociale în 6 localităţi ale ţării - mun. Chişinău, raioanele Taraclia, Nisporeni, Glodeni, Drochia şi Bălţi. Proiectul va fi implementat într-o perioadă de 2 ani.

Adoptarea legii cu privire la creditarea ipotecară, pe care a elaborat-o Ministerul Economiei şi Comerţului, cu asistenţa experţilor BERD şi a altor experţi locali şi străini, va permite atragerea mai multor credite pe termen lung de la băncile străine şi alte structuri, care s-au arătat disponibile să participe la rezolvarea problemei locative din ţară.

5.1. Sarcini asumate

• 
  construirea locuinţelor sociale în municipiile Chişinău, Bălţi şi oraşele Cahul, Glodeni, Donduşeni;
  
• 
  definitivarea cadrului legislativ şi regulatoriu cu privire la condominiu în fondul locativ şi formarea infrastructurii pentru creditarea ipotecară a construcţiilor;
  
• 
  elaborarea şi implementarea proiectelor pilot de modernizare a locuinţelor existente.
  

6. Protecţia mediului şi utilizarea durabilă a resurselor

Managementul eficient al deşeurilor a fost realizat prin activităţile de depozitare centralizată şi distrugere a pesticidelor inutilizabile şi interzise, inclusiv din clasa poluanţilor organici persistenţi. Astfel, au fost reambalate şi stocate în depozitele centrale din 22 de raioane cca. 2600 tone de pesticide.

Activitate de realizare a Planului general de acţiuni privind aproximarea legislaţiei naţionale cu normele internaţionale a cuprins elaborarea unor legi, precum şi a proiectului Strategiei de implementare a Protocolului privind Evaluarea Strategică de Mediu (ESM) al Convenţiei privind Evaluarea Impactului asupra Mediului înconjurător în context transfrontalier.

S-a efectuat inventarierea rampelor de depozitare a deşeurilor menajere solide. Depozitarea controlată şi colectarea separată a deşeurilor continuă să fie o problemă. Organele administraţiei publice locale, gospodăriile comunale şi alte instituţii trebuie să se implice mai activ în rezolvarea problemei de gestionare corectă a deşeurilor şi salubrizare a teritoriilor. Realizarea măsurilor prevăzute produce beneficii de ecologizare şi asanare a mediului, de protejare a sănătăţii populaţiei prin crearea condiţiilor mai bune de trai.

În vederea reducerii ritmurilor de degradare a solurilor au fost îndeplinite lucrări de extindere a suprafeţelor terenurilor acoperite cu vegetaţie forestieră pe terenuri degradate, pe o suprafaţă de 7,5 mii ha. Conform noii politici de gestionare a pădurilor, prioritate s-a acordat ajutorării regenerării lor naturale. În fondul ariilor naturale protejate de stat au fost incluse 94705 ha. cu zone umede de importanţă internaţională, in special, lacurile Prutului de Jos, Nistrul de Jos, din raioanele Căuşeni, Ştefan Vodă, Ocniţa, Donduşeni, Soroca.

Au fost organizată în mai multe raioane instruirea proprietarilor de pămînt şi a fermierilor în problemele de utilizare a solului, a îngrăşămintelor minerale şi a pesticidelor, desfăşurate cursuri de instruire şi reciclare a cca. 120 specialişti şi producători agricoli în domeniul producerii agroalimentare ecologice.

6.1. Sarcini asumate:

• 
  prevenirea poluării şi reducerea impactului substanţelor şi deşeurilor toxice asupra mediului;
  
• 
  protecţia resurselor acvatice prin monitorizarea permanentă a calităţii apelor şi elaborarea Cadastrului resurselor de ape subterane pentru exploatare;
  
• 
  regenerarea terenurilor fondului forestier şi extinderea terenurilor împădurite în scopul sporirii fertilităţii solurilor.
  

7. Tehnologii informaţionale şi telecomunicaţii

În scopul realizării sarcinilor ce ţin de politicile sectoriale de dezvoltare a tehnologiilor informaţionale a fost elaborat şi înaintat pentru aprobare proiectul Legii „Cu privire la protecţia datelor personale” şi proiectului Legii „Cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal”, expertizat de Consiliul Europei.

Implementarea proiectului-pilot pentru crearea punctelor de acces colectiv la informaţii în baza secţiilor poştale, şcolilor, bibliotecilor etc. a cuprins crearea a şase puncte de acces public la Internet. A fost aprobat Regulamentul privind mecanismul de implementare a Planului de acţiuni pentru realizarea Strategiei Naţionale – “Moldova electronică”, conform căruia proiectele şi programele în domeniul tehnologiilor informaţionale vor fi finanţate din diverse surse centralizate, locale şi internaţionale, accelerînd astfel lucrările de informatizare a teritoriilor din ţară.

7.1. Sarcini asumate:

• 
  eficientizarea interacţiunii dintre instituţiile de stat prin dezvoltarea Portalului Guvernamental;
  
• 
  elaborarea sistemului informaţional automatizat “Registrul resurselor şi sistemelor informaţionale de stat”;
  
• 
  extinderea accesului populaţiei din zonele defavorizate la serviciile de telefonie, Internet, fax, asigurarea accesului gratuit la serviciile de urgenţă.