Introducere : Slide 4 Globalizare
Yüklə 335,89 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Validarea articolelor 95
- Propuneri pentru înfiinţarea Biroului SIRENE
- Selectare datelor ce vor fi transmise către SIS
- Tratarea articolelor de către biroul Sirene
- Standardizarea metodelor de lucru
- Desemnarea observatorilor pentru grupurile de lucru ale Uniunii Europene
- Examinarea semnalmentelor articolelor 95 prezente în baza de date SIS
- Definirea arhitecturii unui post de lucru SIRENE
- Constrângeri tehnice, operaţionale, de securitate, de resurse umane
- Constrângeri de coerenţă şi organizare a sistemului informatic
- Constrângeri de calendar
- Deflem, Mathieu , and Lindsay C. Maybin
- Discursul de inaugurare al Agenţiei Frontex
Funcţionalităţi Generale: schimb global de informaţii referitoare la criminalitate, între birourile Sirene ale Statelor Membre, în timp real, rapid, pentru toate tipurile de informaţii; legătura permanentă între Birourile Sirene şi staţiile naţionale care au fost definite, până la nivelul celor descentralizate ale utilizatorului final; furnizarea şi transmiterea de informaţii complementare în cel mai scurt timp de la emiterea cererii; nu în ultimul rând. biroul Sirene naţional se constituie într-un intermediar între cetăţenii unui stat, România în cazul de faţă, şi Spaţiul Schengen, prin existenţa posibilităţii directe a acestora de a face sesizări oficiale biroului Sirene cu privire la un semnalment ce implica un cetăţean român. Proceduri de lucru Procedurile de schimburi între birourile SIRENE sunt standardizate prin intermediul formularelor SIRENE, deja utilizate de birourile SIRENE existente. O procedură a utilizării lor trebuie efectuată în timp util. Aceste schimburi se vor face prin intermediul mesageriei electronice. O procedura de dublare prin fax va trebui să fie prevăzuta în cazul indisponibilităţii prelungite în aplicaţia SIRENE sau în reţeaua de comunicaţii (o astfel de procedura de back-up există între birourile SIRENE).
Misiunea cuprinde două căi: în sensul intrărilor şi în sensul ieşirilor. În sensul intrărilor, implică verificarea semnalmentelor primite corespondente criteriilor acceptabile cu privire la dreptul roman, şi în sens contrar realizarea unei adrese către SIRENE emiţăor a unui formular F de aplicare a unui Indicator de Validitate Permanent (numit flag sau IVP în jargon SIRENE). În sensul ieşirilor, implică verificarea semnalmentelor transmise de instituţiile române corespondente criteriilor Schengen, şi completarea, în acest caz, de către jurisdicţia emiţătoare; examinarea cererilor de aplicare a IVP venind de la alte birouri SIRENE în vederea căutării unei soluţii juridice la problema ridicată, împreuna cu jurisdicţia emitentă. Această activitate importantă (atât ca valoare juridică cât şi cantitativ) trebuie să fie efectuată de persoane specializate în domeniul juridic. Pot avea un statut de funcţionar al Ministerului de Justiţie sau să fie jurişti special recrutaţi pentru această funcţie. În anumite ţări misiunea este realizată de funcţionari de politie care posedă solide baze juridice (titulari ai unei diplome de studii superioare) lucrând prin delegare de la Justiţie si având instrucţiuni de consultare a serviciului competent din Ministerul de Justiţie pentru cazurile particulare delicate. Aceste persoane pot fi fizic prezente în biroul SIRENE, dar tehnologiile moderne permit eliminarea acestei constrângeri prin utilizarea unui sistem de mesagerie fiabil, care va permite in egala măsura păstrarea unei căi informatice a instrucţiunilor date prin sau pentru Justiţie (validare, cerere de IVP, cerere de date suplimentare, etc.). Decizia cadru cu privire la Mandatul de Arest European, daca limitează cazul de neexecutare, reduce şi perioadele de depunere si căile de susţinere, făcând chiar mai necesare aceste pre-examinări ale cererilor de arestare. Ţinând cont de practicile şi uzanţele române observate, soluţia constând în instalarea unei legături informatice între biroul SIRENE Internaţionale şi Departamentul pentru Drepturile Omului din Ministerul de Justiţie, care ar putea fi însărcinata cu aceasta sarcină, este preconizată.
Cea dintâi acţiune de pregătire a instalării Biroului SIRENE-BUCURESTI este crearea unui « grup de lucru SIRENE » (GTS), prin intermediul unui document oficial de forma unei decizii sau a unui act normativ, în conformitate cu normele româneşti în domeniu. Prin convocare generală, acest GTS va propune un proiect de act normativ pentru crearea oficială a Biroului SIRENE, desemnând serviciul responsabil de partea operaţionala a acestuia, enumerând instituţiile cu care se colaborează şi previzionând în detaliu modalităţile de colaborare dintre aceste structuri (prin intermediul încheierii unor protocoale). Constituire GTS: Sarcina prioritară a responsabilului Punctului Naţional Focal va fi constituirea echipei de conducere a Biroului SIRENE BUCUREŞTI. In acest scop, acesta va trebui să aloce biroului SIRENE, funcţionari proveniţi din principalele instituţii-utilizator ai SIRENE (şi nu ai SIS), după cum urmează :
Aceste persoane vor alcătui nucleul biroului SIRENE pe perioada de pregătire şi creare. Aceştia se vor reuni regulat (dacă este necesar, pot avea loc, de asemenea, şi întâlniri excepţionale) şi vor elabora proceduri şi reguli de funcţionare a biroului SIRENE. Buni cunoscători ai instituţiilor de provenienţă, aceştia vor fi capabili să participe în mod util la negocierile interne ce vor avea loc pe perioada derulării acestei etape şi care vor conduce la formalizarea relaţiilor dintre PNF /biroul SIRENE şi instituţiile partenere. La finalul fiecărei întâlniri a GTS, seful SIRENE şi adjunctul sau vor elabora un proces verbal adresat fiecărui participant şi adoptat spre validare la deschiderea următoarei întâlniri. Tot atunci, se vor menţiona punctele adoptate, urmând ca cele suspendate să fie analizate de câtre fiecare serviciu până la următoarea întâlnire. La finalul acestui ciclu de lucru, vor fi elaborate protocoale de lucru ce vor conţine în anexe documentele elaborate, reiterând ansamblul procedurilor şi al obligaţiilor ce revin fiecărui serviciu faţă de PNF. Aceste protocoale se vor semna de către conducerile acestor unităţi. Funcţionari responsabili, aceşti « precursori » vor trebui să aibă capacitatea de a negocia şi de a adopta în comun procedurile de lucru şi documentele necesare. Aceasta fază va permite reprezentanţilor acestor instituţii să evalueze cu exactitate necesitatea, echilibrul şi utilitatea participării lor la faza de exploatare a Biroului SIRENE. Participarea numerică a fiecăreiinstituţii sau administraţie în cadrul SIRENE, precum şi modalităţile în sine (afectare, periodicitate) vor fi consemnate în cadrul diferitelor protocoale de lucru. Constituirea bazelor de lucru Anumiţi funcţionari ai biroului, vor participa la stagii in cadrul birourilor SIRENE şi vor cunoaşte modul de funcţionare al acestora. Constituit astfel, GTS va analiza ansamblul activităţilor biroului SIRENE în raport cu experienţa lor profesională acumulată în instituţiile de origine, va cunoaşte prevederile Schengen (in special CAAS şi Manualul SIRENE), legislaţia naţională, profitând totodată şi de cunoştinţele acumulate în perioada stagiilor. Membrii GTS examinează ansamblul elementelor de informare solicitate de către instituţiile respective, în vederea îndeplinirii misiunilor. Ei trebuie să verifice dacă aceste elemente figurează în formularele dedicate fiecărei acţiuni. Funcţionarii GTS vor determina instituţiile destinatare ale informaţiilor transmise de câtre birourile străine SIRENE şi vor organiza transferuri de informaţii. Instituţiile romaneşti, pot formula o solicitare în atenţia instanţelor europene competente (grupul de lucru al Consiliului SIS/SIRENE), în scopul îmbunătăţirii formularului respectiv. (Ex. : dacă numele de faţă al mamei reprezintă un element determinant în stabilirea identităţii individului, solicitarea adăugării acestuia în formular, poate reprezenta o asemenea cerere). Selectare datelor ce vor fi transmise către SIS Recensământul datelor ce figurează în diferitele baze romaneşti, accesibile prin intermediul Sistemului Informatic Naţional (SIN), efectuat în cadrul înfrăţirii actuale, va servi drept baza de lucru pentru selectarea datelor ce vor fi integrate de câtre România în SIS. Inserarea datelor, operaţie funcţională, reiese din responsabilitatea Biroului SIRENE. Este deci, misiunea acestuia să selecţioneze şi să aleagă modalităţile de transmitere, - dacă această procedură este validată, SIRENE are drept de a vedea toate datele oricare ar fi proprietarul, - în caz contrar, în care proprietarul are responsabilitate totală în cadrul SCHENGEN asupra datelor sale, intervenţia manuală a operatorului SIRENE va fi realizată pentru ceea ce este obligatoriu adică pentru datele din articolele 95 şi 99.3 care trebuie să fie însoţite de un formular SIRENE complementar – cum ar fi cazul formularelor A si B respectiv. Este recomandabil să se definească procesul de selecţie şi verificare a calităţii datelor. Rezultatul acestei activităţi va trebui transmis deîndată posibil la Direcţia de Project Tehnic în vederea realizării acestei cereri. Procesul de selectare automată a datelor, în cazul în care se preferă această variantă, trebuie să fie suficient de performant pentru a permite integrarea de noi date, în concordanta cu evoluţia SIS II. Având impact direct asupra metodelor de lucru SIRENE, aceste evoluţii vor fi diseminate grupului de lucru GTS în funcţie de stadiile de avansare ale proiectului
Standardizarea metodelor de lucru Pentru fiecare formular SIRENE se va elabora un formular naţional, în strânsa colaborare cu serviciul indicat în scopul obţinerii informaţiilor necesare în formatul sau forma prevăzută de normele SIRENE. Între corespondenţii naţionali şi Biroul SIRENE Bucureşti va fi întocmit un acord unic asupra modalităţilor de transmitere. Fiecare serviciu va deţine o lista cu toţi corespondenţii naţionali care va cuprinde numele, funcţiile, numerele de telefon, de fax şi adresele de e-mail.
Implementarea politicii Schengen este precedată de o faza în care ţara respectivă asistă, în calitate de observator, la reuniunile grupurilor de lucru de la Bruxelles, ca ţara delegată, până la aderarea la UE. Desemnarea funcţionarilor ce vor îndeplini această misiune va avea în vedere criteriile reprezentativităţii şi ale competentei profesionale. Sub aspect funcţional, (grupul de lucru al Consiliului SIS/SIRENE), acest rol revine de fapt Directorului de Aplicaţii sau Directorului SIRENE şi/sau adjunctului său. Pe parte tehnică (grupul de lucru al Consiliului SIS-Tehnologie) reprezentarea se poate face de către Directorul Tehnic de Proiect (care trebuie sa însoţească Directorul de Aplicaţii).
Baza de date C.SIS cuprinde la ora actuală aproximativ 15.000 semnalmente ale art. 95. 12 noi State Membre vor fi conectate la SIS, până la intrarea României în UE şi Schengen. Numărul contribuţiei acestora la semnalmentele art. 95 nu poate fi evaluat cu precizie la această oră. O estimare globală permite evaluarea a 25.000 semnalmente supuse examinării, în vederea verificării compatibilităţii cu legea romana. Acest studiu se va realiza într-un timp relativ scurt (câteva luni), între momentul autorizării transferului de date, în urma deciziei Consiliului, şi operaţionalizarea SIS în România. Aceasta sarcină revine Ministerului Justiţiei, care va trebui să previzioneze resursele umane necesare, implicate în îndeplinirea acestui obiectiv. În lipsa unei validări prealabile, există riscul interpelării pe teritoriu român a unor indivizi căutaţi de câtre alte tari, dar al căror mandat de arest nu este executoriu în România, din motive specifice. Această persoană va fi astfel reţinută ilegal pe o perioada provizorie.
Toţi funcţionarii biroului SIRENE trebuie să poate exercita activitatea lor la un post de lucru potrivit. Acest post include în egală măsura:
Ansamblul acestei definiţii funcţionale va fi transmis Direcţiei Tehnice de Proiect de undata ce va fi posibil în vederea realizării materiale a acestei aplicaţii SIRENE. Mentenanţa informatica: Pentru a asigura funcţionarea constantă a echipamentelor informatice ale biroului SIRENE, o echipă tehnică de primă intervenţie va putea fi creata şi însărcinata cu asigurarea mentenanţei echipamentelor (deblocări ale aplicaţiilor birotici, probleme de pierderi sau uitări de parole, probleme de imprimare sau de acces la aplicaţii), cât şi a unui diagnostic pentru penele cele mai importante. Acest mod de organizare permite să nu se mai facă apel la tehnicieni de înalt nivel pentru incidente tehnice care pot fi rezolvate rapid cu cunoştinţe tehnice de baza. Echipa de primă intervenţie poate funcţiona pentru toate activităţile de competenţă ale PNF. Constrângeri: Constrângerile apar în jurul următoarelor aspecte:
Este evident ca la nivelul creării biroului SIRENE, ştiind celelalte componente ale Sistemului Informatic Naţional, vom regăsi diferitele tipuri de constrângeri tehnice, operative, de securitate, de resurse umane, de calendar, etc. Nu vor fi reluate aici toate aceste constrângeri comune, pentru ca ele se regăsesc în detaliu în raportul de analiză a diferenţelor pentru crearea SIN, şi de asemenea pentru ca ele sunt bine descrise în acest document în prezentarea organizării şi funcţionarii biroului SIRENE. Nu sunt deci amintite decât cele care ni se par pertinente în acest capitol :
Resursele umane ale biroului SIRENE :
Premergător creării biroului SIRENE, este necesară crearea unui nucleu dur, compus din specialişti care aparţin tuturor instituţiilor identificate în perimetrul de interes pentru SIN. Acest element precursor ar permite definirea componentei biroului SIRENE, funcţionarea sa, procedurile de schimburi de informaţii între instituţiile romane implicate prin activitatea lor cât şi schimburile cu alte birouri SIRENE.
Trebuie sa respecte anumite condiţii de calificare profesională, absolut indispensabile pentru derularea acestui tip de activitate. Experienţa operatorilor trebuie să acopere sistemul de politie şi activitatea operativă. Trebuie sa fie capabili să trateze cu eficienţă toate mesajele care vin şi ies către SIRENE străine.
O atenţie deosebită în acest sens trebuie acordată magistratului care este în regim de permanenţă la sediul biroului SIRENE sau în comunicare permanenta cu el în ceea ce priveşte abilitările profesionale dar şi din punct de vedere al disponibilităţii sale.
O schema globala de securitate pentru ansamblul platformei de cooperare internaţionala va trebui să ţină cont de constrângerile de securitate ale Biroului SIRENE, în configuraţia sa din componenta Sistemului Informatic Schengen.
Integrat într-un sistem informatic operativ 24 ore din 24 de ore, realizat pentru a asigura libera circulaţie a persoanelor şi a bunurilor în spaţiul comun european, Biroul SIRENE, odată cu instalarea SIN va trebui să respecte aceleaşi constrângeri de mentenanţă ale sistemului, de disponibilitate a datelor, accesibilitate a datelor şi securitatea lor.
Multiple şi variate, acestea sunt impuse de aplicarea Convenţiei de Aplicare a Acordului de la Schengen, de respectarea protecţiei datelor personale, de textele ce creează SIN şi biroul SIRENE, de respectarea legislaţiei referitoare la licitaţii, calificarea persoanelor care lucrează în proiect.
Interfeţele de comunicare cu celelalte sistemele informatice implicate trebuie să fie asigurate pentru o funcţionare operativă neîntrerupta începând cu realizarea biroului SIRENE.
Convenţia de înfrăţire este prevăzută pentru a se realiza într-o perioadă de 18 luni. 
1 În teoria weberiană, birocraţia dezvoltată de o instituţie este considerată ca fiind condiţie necesară creării autonomiei respectivei instituţii într-un stat. 2 Deflem Mathieu, International Police Cooperation - History of The Encyclopedia of Criminology, editată de Richard Wright şi J. Mitchell Miller, Routledge, New York, 2005. 3 idem 4 Metoda portretului vorbit - portrait parlé - de identificare criminalistică, adoptată prin protocol, este o tehnică dezvoltată de Alphonse Bertillon, ce are la bază măsurarea diferitor părţi ale corpului. 5 Deflem, Mathieu, and Lindsay C. Maybin, Interpol and the Policing of International Terrorism: Developments and Dynamics since September 11, pag. 175-191 în Terrorism: Research, Readings, & Realities, editată de Lynne L. Snowden şi Brad Whitsel, Upper Saddle River, NJ: Pearson Prentice Hall, 2005. 6 Deflem, Mathieu, Policing world society. Historical foundations of international police cooperation. Clarendon Studies in Criminology. Oxford – New York: Oxford University Press, 2002, pag 21. 7 Vasile Lascăr este cunoscut posterităţii şi ca părintele şi organizatorul Poliţiei din România. 8 Cârjan Lazăr, Istoria Poliţiei Române de la origini până în 1949, Ed. Vestala, Bucureşti, 2000, pag. 17. 9 Idem, pag.180. 10 Deflem Mathieu, Policing world society. Historical foundations of international police cooperation. Clarendon Studies in Criminology. Oxford – New York: Oxford University Press, 2002, pag. 143. 11 HISTORIC STAGES An area of freedom, security and justice EU “Information and communication" Unit, Directorate-General JUSTICE, FREEDOM AND SECURITY, B-1049 Brussels – November 2004. 12 Anne Weyembergh, Building A European Legal Area: What Has Been Achieved And What Has Still To Be Done?, disertaţie susţinută la seminarul organizat de Fundaţia Cicero "Justice and Home Affairs - How to Implement the Amsterdam Treaty?", PARIS, 13-14 Aprilie 2000. 13 Brigăzile Roşii din Italia şi Fracţiunea Armată Roşie din Germania 14 *** Living in an Area of Freedom, Security and Justice, Consiliul Uniunii Europene, Secretariatul General, Direcţia F – Comunicare, 1 ianuarie 2005, pag. 8. 15 *** Living in an Area of Freedom, Security and Justice, Consiliul Uniunii Europene, Secretariatul General, Direcţia F – Comunicare, 1 ianuarie 2005, pag. 9. 16 *** Living in an Area of Freedom, Security and Justice, Consiliul Uniunii Europene, Secretariatul General, Direcţia F – Comunicare, 1 ianuarie 2005, pag.5. 17 *** Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională - componentă modernă în lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere, material de prezentare, www.mai.gov.ro 18 *** Living in an Area of Freedom, Security and Justice, Consiliul Uniunii Europene, Secretariatul General, Direcţia F – Comunicare, 1 ianuarie 2005, pag. 13. 19 Anne Weyembergh, Building A European Legal Area: What Has Been Achieved And What Has Still To Be Done?, disertaţie susţinută la seminarul organizat de Fundaţia Cicero "Justice and Home Affairs - How to Implement the Amsterdam Treaty?", PARIS, 13-14 Aprilie 2000. 20 http://europa.eu.int/agencies_jha/frontex_en.htm, februarie 2006 21 Discurs/05/401, Vice-preşedintele Franco FRATTINI, Comisar European pentru Justiţie, Libertate şi Securitate, Discursul de inaugurare al Agenţiei Frontex, A doua întâlnire a Consiliului Director al Agenţiei Europene pentru Managementul Cooperării Operaţionale la graniţele externe ale Statelor Membre, Warsaw, 30 iunie 2005. Yüklə 335,89 Kb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||