Introducere : Slide 4 Globalizare
Yüklə 335,89 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Pregătirea personalului
- Cooperarea cu ţările membre din spaţiul Schengen prin intermediul Serviciului S.I.R.E.N.E.
- Biroul SIRENE Biroul SIRENE < S
- Situaţie şi organizare generală
- Funcţionarea SIRENE Bucureşti
- Profilul şefilor de ture şi al adjuncţilor
- Echipamente de arhivare electronică documentelor comun numite GED
- Mijloace de comunicare, telefon
- Instituţii implicate in activitate Biroului SIRENE Inspectoratul General al Politiei Romane
- Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF)
- Autoritatea pentru Străini (ApS)
- Comandamentul Naţional al Jandarmeriei
- Oficiul Naţional pentru Refugiaţi (ONR)
Resurse umane – conform evaluării efectuate de către experţii olandezi şi austrieci numărul personalului alocat pentru Unitatea Naţională Europol trebuie să fie suficient pentru a putea îndeplini cât mai bine atribuţiile şi responsabilităţile menţionate în Convenţia Europol. Pregătirea personalului – au fost organizate seminarii în vederea conştientizării autorităţilor de aplicare a legii române cu privire la existenţa şi eficienţa utilizării canalului de cooperare Europol şi totodată pentru a prezenta obiectul de activitate şi modul de funcţionare al acestui canal de cooperare, informaţii legate de Dosarele de Analiză, bazele de date Europol, unităţile din componenţa Europol, la aceste seminarii participând ofiţeri din cadrul PNF, BNI, IGPR, IGPF, DGIPI, IGJR, SRI, ANV şi Ministerul Public. În cadrul activităţilor de pregătire a fost organizat şi un seminar de pregătire pentru ofiţerii de contact din judeţe. De asemenea, au fost organizate cursuri de analiză a informaţiilor adresate atât ofiţerilor cât şi managerilor, în cadrul acestora fiind pregătiţi şi 8 formatori, aceştia provenind de la IGPR-2, IGPF-1, Academia de Poliţie - 2, Centrul de Studii Postuniversitare - 2. A fost iniţiată încheierea de protocoale cu autorităţile competente menţionate în Legea 197/2004 de ratificare a acordului privind cooperarea dintre România şi Oficiul European de Poliţie, pentru punerea în practică a Acordului de cooperare dintre România şi Europol, în acest moment fiind deja finalizate protocoalele cu IGPR, IGPF, DGIPI, IGJR, SRI. În urma protocoalelor încheiate, începând cu data de 01.10.2005, îşi desfăşoară activitatea în cadrul Unităţii Naţionale Europol câte un reprezentant al IGPR, şi IGPF, urmând că până la sfârşitul anului, să fie detaşat şi cel al SRI.
În continuare, împreună cu S.R.I. se caută o soluţie şi pentru rezolvarea contradicţiilor pe problema prelucrării şi transferului datelor cu caracter personal efectuate în cadrul activităţilor din domeniul siguranţei naţionale (art. 2 alin.7 - Legea nr. 677/2001), în sensul adoptării următoarelor prevederi: ,, prelucrarea şi transferul datelor cu caracter personal efectuate în domeniul siguranţei naţionale, în cadrul activităţilor de colaborare cu EUROPOL/alte organizaţii similare nu constituie excepţii de la prevederile prezentei legi”. Cooperarea cu ţările membre din spaţiul Schengen prin intermediul Serviciului S.I.R.E.N.E. În cadrul structurii Punctului Naţional Focal funcţionează Serviciul SIRENE (Informaţii Suplimentare Necesare la Intrările Naţionale), având ca scop gestionarea conexiunilor cu statele membre Schengen, conform proiectului de înfrăţire instituţională PHARE RO 02/IB/JH-03 ,,Asistenţă tehnică şi juridică pentru implementarea acquis-ului Schengen în România’’, prin furnizarea de date care fac parte din Sistemul Informatic Schengen (art. 95-100), potrivit Convenţiei de Aplicare a Acordului Schengen (CAAS). Proiectul de înfrăţire instituţională PHARE RO 02/IB/JH-03, care s-a derulat pe perioada a 18 luni, s-a încheiat la data de 29.07.2005, dată la care a avut loc şi ultimul Comitet Director. Obiectivele Convenţiei de Înfrăţire instituţională PHARE RO 02/IB/JH-03 „Asistenţă tehnică şi juridică pentru implementarea acquis-ului Schengen în România” au fost atinse în perioada de referinţă, prin definitivarea scenariului ales pentru dezvoltarea Sistemului Informatic Schengen Naţional, redactându-se în egală măsură un Concept General al Sistemului, însoţit de un plan de modernizare, în care se regăsesc: situaţia actuală din punct de vedere legislativ, autorităţile competente în actualizarea şi consultarea SIN, cerinţe operaţionale şi funcţionale ale sistemului, arhitectura generală a sistemului informatic modernizat, proceduri de lucru, dar şi estimări bugetare. Biroul SIRENE a beneficiat de propria estimare bugetară, în ceea ce priveşte cheltuielile avute în vedere pentru aplicaţia aferentă acestuia, cât şi pentru tehnica de calcul şi comunicaţii. Sub aspectul activităţilor curente, poate fi menţionată actualizarea Planului de Acţiune Schengen pentru anul 2005, activitate încheiată în luna iulie a anului 2005. Astfel, a fost revizuit acquis-ul Schegen aferent problematicii SIS/SIRENE, fiind introduse şi noi măsuri referitoare la stabilizarea cadrului legal al Sistemului Informatic Naţional de Semnalări. Acesta a fost definitivat prin publicarea OUG nr. 128/2005 în Monitorul Oficial al României nr. 866/26.09.2005. În ceea ce priveşte structură organizatorică avută în vedere, pentru operaţionalizarea Serviciului SIRENE, a fost redactată o analiză a tuturor activităţilor generate de crearea şi operaţionalizarea Serviciului SIRENE (organizare din punct de vedere administrativ, tehnic, din punctul de vedere al relaţiilor funcţionale cu parteneri implicaţi, module de formare, etc.), prin prisma măsurilor ce trebuie întreprinse de către autorităţile române pe termen scurt, mediu şi lung. Au fost identificate principalele misiuni ale Serviciului SIRENE naţional, astfel precum urmează:
Activităţile previzionate pentru operaţionalizarea Serviciului SIRENE, identificate cu aceeaşi ocazie, se pot rezuma în patru etape, pentru care nu au fost stabilite încă termene de desfăşurare:
În scopul demarării cu celeritate a măsurilor practice regăsite mai sus, funcţionarii Biroului SIRENE au redactat un proiect de fişă Phare, în contextul exerciţiului de programare Phare 2006, urmând ca Delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti să se pronunţe cu privire la fezabilitatea măsurilor şi acţiunilor propuse, în perioada următoare. Sunt vizate, după momentul aderării la UE, şi eventuale finanţări prin intermediul facilităţii Schengen, în măsura în care acestea vor fi disponibile României pentru perioada 2007-2013. Până la aderarea României la Convenţia de Aplicare Schengen – S.I.N.S. permite accesul automat la semnalări privind persoane şi bunuri, asigurate de I.G.P.R., I.G.P.F., I.G.J., A.P.S., Biroul S.I.R.E.N.E – în momentul operaţionalizării sale, O.N.R., I.N.E.P., D.G.P., A.N.V., M.A.E., M.J., după cum urmează:
- care fac obiectul unor proceduri de extrădare sau de predare în baza unui mandat european de arestare; - străini - nepermiterea intrării, expulzare, returnare sau măsură de îndepărtare de pe teritoriul României; - străini - măsura nepermiterii ieşirii; - dispărute, plasate în mod provizoriu într-un loc sigur,citate în faţa autorităţilor judiciare.
- vehicule cu motor peste 50 cmc furate, tăinuite, pierdute; - documente, plăci de înmatriculare, furate, tăinute, pierdute; - remorci şi rulote cu o greutate mai mare de 750 kg furate, tăinuite, pierdute; - arme letale, înscrisuri oficiale necompletate, documente de identitate, paşapoarte, permise de conducere, furate, tăinuite, pierdute; - bancnote sau titluri de valoare, obiecte furate, tăinuite, pierdute; - alte obiecte care poartă elemente de identificare care au fost furate, tăinuite, pierdute. În ceea ce priveşte modulul de pregătire profesională a ofiţerilor SIRENE, aceştia au beneficiat de participări constante în cadrul grupurilor de lucru SIRIS şi acquis Schengen din cadrul Consiliului Europei - Bruxelles, în calitate de observatori, rezultatul fiind o mai bună înţelegere a problematicii aduse în discuţie de statele membre Schengen în contextul dificultăţilor pe care acestea le întâmpină în procesul definitivării SIS II şi a cerinţelor pe care România, ca viitor partener Schengen, va trebui să le îndeplinească în anii ce urmează. În cadrul aceluiaşi modul de trainning, putem menţiona vizitele efectuate la Birourile SIRENE din Madrid şi Atena, a căror experienţă în domeniul cooperării Schengen va fi de un real folos în configurarea propriului sistem de schimb de informaţii prin intermediul Biroului SIRENE naţional. Referitor la noua structură organizatorică a viitorului Serviciu S.I.R.E.N.E. (Informaţii Suplimentare Solicitate la Intrările Naţionale), urmează să fie fundamentat un grup de lucru (GTS), constituit din funcţionari proveniţi din principalele servicii-utilizator ai S.I.R.E.N.E., ce vor alcătui un nucleu, după cum urmează: şeful Serviciului S.I.R.E.N.E - din partea I.G.P.R., adjunctul şefului S.I.R.E.N.E - de la Poliţia de Frontieră, alături de reprezentanţi ai Autorităţii pentru Străini, Ministerul Justiţiei, Jandarmeriei, Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, Autoritatea Vamală, Ministerul Afacerilor Externe (2006-2007). Ofiţerii din cadrul Serviciului SIRENE au participat la activităţi de pregătire - cursuri, vizite documentare, seminarii - în Belgia, Franţa, Italia, Grecia. Până în anul 2009, va fi finalizat şi procesul de încadrare cu personal specializat a Serviciului SIRENE, prin detaşarea unor ofiţeri de la I.G.P.F.(2), I.G.P.R.(2), A.P.S.(1).
Ca singur interlocutor român pentru birourile SIRENE din străinătate, biroul SIRENE prezintă o interfaţă unică interlocutorilor săi externi. Este clar, deci, că, în ceea ce priveşte tratarea art. 95 şi 98 din CAAS, pentru autorităţile judiciare române, acest birou va reprezenta singurul punct de legătură cu autorităţile judiciare ale ţărilor membre Schengen, reprezentate prin birourile SIRENE naţionale. Necesitatea înfiinţării Biroului SIRENE rezidă în caracterul obligatoriu de a precede schimburile de informaţii între toate Statele Membre din Spaţiul Schengen pentru a putea respecta principiile de funcţionare ale SCHENGEN. Schimbul de informaţii ca avea un caracter operativ şi rapid adică că aduce un adevărat suport pentru utilizatorul final. Vor fi de asemenea beneficiarii unei informaţii imediate, accesibile pentru toate instituţiile care trebuie sa aplice legea, prin intermediul unui singur punct de acces. Situaţia ţintă Demersul activităţilor prezente îl reprezintă modalitatea de definire a parametrilor pentru crearea şi funcţionarea unui Birou SIRENE naţional, capabil să efectueze un schimb de informaţii eficient, după modelul celor deja funcţionale în Statele Membre, dar adaptat contextului naţional. Trebuie menţionat faptul că funcţionarea biroului Sirene nu se poate afla în afara cadrului creării unui Sistem Informatic Naţional, care să răspundă cerinţelor SIS II. Punerea în funcţiune a unui astfel de birou, presupune răspunderi, constrângeri, eforturi şi investiţii pe mai multe planuri pentru a putea asigura realizarea misiunii sale.
Personalul SIRENE va fi recrutat din instituţiile care au sau vor avea o relaţie funcţională cu SIRENE. Aceste persoane, venind in majoritate de la Inspectoratul de Politie Romana sau de la Politia de Frontiera, trebuie sa fie in măsura sa îndeplinească toate sarcinile funcţionale ale unui operator adică: sa fie in măsura sa trateze mesajele care sosesc la SIRENE provenind atât de la SIRENE parteneri cat si de la instituţiile naţionale, oricare ar fi tipul de căutare. Pentru cazurile particulare (cu o dificultate juridica speciala, sau cele pentru care sunt necesare cunoştinţe speciale), va contribui personalul provenind din direcţii sau instituţii specializate, Ministerul de Justiţie, Autoritatea pentru Străini, etc..
Biroul SIRENE, pentru motive de bună administrare şi mutualizare a experienţei deja achiziţionate în domeniul relaţiilor cu poliţiştii străini, va fi creat în cadrul unui serviciu care exercita deja responsabilităţi şi competente în domeniul cooperării internaţionale la care România participă deja în prezent. Punctul Naţional Focal răspunde acestor exigente. În plus, pentru o mai buna coordonare a acţiunilor de poliţie la nivel european, pentru a profita de sinergiile induse în conformitate cu catalogul Schengen al bunelor practici, experţii europeni recomandă o apropriere intre entitatea SIRENE, BCN-INTERPOL si UNE–EUROPOL, în sensul creării unei platforme eficiente de cooperare, aşa cum se întâlneşte în majoritatea ţărilor membre. Biroul SIRENE propriu-zis va fi condus, sub autoritatea Directorului Punctului Naţional Focal, de un funcţionar cu grad profesional de Comisar sau Comisar Şef, din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, ceea ce va reafirma caracterul poliţienesc al SIS, si care se justifica prin faptul că aceasta Direcţie va fi principalul destinatar al fluxului de informaţii. Adjunctul său, cu grad profesional de Comisar sau Comandant de Politie, va proveni din Politia de Frontiera, al doilea utilizator potenţial al N.SIS. Aceştia vor fi asistaţi de un secretariat. Funcţionarii care provin din direcţiile specializate, alocaţi pentru SIRENE, vor fi plasaţi într-o poziţie de delegaţi pe lângă Punctul Naţional Focal, şi supuşi autoritarii ierarhice a Sefului de serviciu. Această alocare va fi pentru o perioadă de minim 3 ani cu posibilitatea de reînnoire o singură dată. Nu va fi admisă înlocuirea tuturor funcţionarilor dintr-o direcţie în acelaşi timp. Piramida ierarhică va fi constituită în cadrul biroului SIRENE prin selecţionarea funcţionarilor recrutaţi în funcţie de gradele corespunzătoare. Fiecare post va face obiectul unei « fişe de post » precise care este realizată în cadrul « grupului de lucru SIRENE ». Dacă cei doi conducători trebuie să fie cu un grad de Comisar şef şi de Comisar sau un echivalent, cei patru funcţionari şefi de tură şi adjuncţii vor fi de categorie intermediara (Ofiţeri sau echivalenţi) si operatorii, într-un număr suficient pentru asigurarea funcţionării permanente a turelor şi a permanenţei de noapte. Funcţionarea SIRENE Bucureşti Conform prevederilor Manualului SIRENE, fiecare Stat Membru are libertatea de a-şi alege propriul mod de funcţionare, cazurile în care consideră că implicarea sa este oportună, procedurile de urmat şi principiile generale de organizare a Biroului Sirene, dar cu respectarea condiţiei ca regulile stabilite să fie omogene şi comune tutor părţilor contractante. Biroul SIRENE va avea o funcţionare cu caracter permanent. Un dispecerat va asigura continuitatea fluxului de informaţii la standarde echivalente birourilor naţionale corespondente. Astfel, Biroul SIRENE va cuprinde două ture în timpul zilei şi o permanenţă de noapte. Turele de zi (una dimineaţa, una după amiază): orarul de lucru va fi fixat în conformitate cu legislaţia română în materie. Fiecare tură va fi condusă de un şef de tură asistat de un adjunct a cărui misiune este de a coordona activitatea operatorilor SIRENE, repartizând mesajele ce sosesc pentru a fi tratate, să controleze conţinutul mesajelor ce pleacă, si sa asigure o buna coordonare şi urmărire a activităţilor între cele doua ture şi permanenţă de noapte. Se va asigura prezenţa permanentă a cel puţin 5 funcţionari reprezentând cel puţin Inspectoratul General al Politiei Romane (2 persoane), Politia de Frontiera (2 persoane), şi Autoritatea pentru Străini (1 persoană). Permanenta de noapte: va putea fi asigurata de un grup de funcţionari care va trata cererile urgente ce sosesc la Punctul Naţional Focal prin diferitele canale de cooperare operativă. Şeful de permanenţă asigură aceleaşi responsabilităţi ca şi şeful de tură din timpul zilei. Numărul efectiv de funcţionari din corpul de aplicaţie va fi fixat în funcţie de dispoziţiile reglementare romane in perspectiva asigurării prezentei efective a celor 5 funcţionari pe tura si 3 funcţionari pentru permanenţă de noapte. Profilul şefilor de ture şi al adjuncţilor Funcţionarii vor trebui să posede o experienţa profesională de cel puţin cinci ani de serviciu la locul de munca de origine. Vor avea în egala măsura cunoştinţe suficiente in limba engleza şi o alta limba a Uniunii Europene. Profilul operatorilor Funcţionarii vor trebui să posede o experienţă profesională de cel puţin trei ani de serviciu la locul de muncă de origine. Vor avea în egala măsura cunoştinţe suficiente în limba engleza şi o altă limbă a Uniunii Europene. Echipament tehnic Un operator al biroului SIRENE, pentru a realiza misiunea sa, va trebui să dispună de mijloace tehnice birotice, informatice şi telecomunicaţii după cum urmează: Un post de lucru, pe care operatorul va utiliza funcţiile de consultare, creare, actualizare, etc., putând constitui în întregime o aplicaţie specifică numită "SIRENE", cu arhivarea sistematică a tuturor formularelor SIRENE primite şi transmise, permiţând accesul la datele C.SIS (fie copie naţională, fie sistem central), cât şi la registrele naţionale (in funcţie de drepturile de acces) şi în toate cazurile la registrele care transmit date la C.SIS. Aplicaţia SIRENE permite tratarea semnalmentelor SIS care trebuie să facă obiectul unui tratament manual sau al unei intervenţii a unui operator SIRENE (de exemplu articolul 95 trebuie să facă obiectul transmiterii simultane a unui formular A, articolul 99.3 trebuie sa facă obiectul unui formular B, într-o manieră generală, minim, toate intervenţiile prevăzute de manualul SIRENE). Trebuie prevăzută şi o funcţie statistică (numărul semnalmentelor descoperite, pe categorii, pe serviciu, etc.) Aplicaţia SIRENE permite în egală măsura accesul direct la semnalmentele SIS pentru suprimare, corectare şi adăugare.
Un echipament dedicat conectat sistemului SIRPIT (SIRene PIcture Transfer). Acest sistem în curs de dezvoltare în birourile SIRENE permite transmiterea, sub formă numerizată, fotografii şi amprente digitale ale persoanelor semnalate în SIS pentru identificare formala în cazul unei cautări. În egală măsura ar trebui să fie utilizat pentru transmiterea unui Mandat de Arest European în forma sa numită originală. Documentaţie O documentaţie exhaustivă şi la zi trebuie să fie pusă la dispoziţia operatorilor SIRENE, fie sub format hârtie, fie prin acces informatizat la bazele de date naţionale sau internaţionale. Aceasta va cuprinde ansamblul textelor legislative şi reglementari cu privire la activitatea şi funcţionarea SIRENE (Cod penal si Cod de procedura penala, toate textele cu privire la sejurul străinilor, detenţia armelor, înmatricularea vehiculelor, vapoare si aeronave, autorizările de ieşire din teritoriul naţional şi teritoriul Schengen pentru minori, livrarea documentelor de identitate sau de călătorie, etc.). Va cuprinde de asemenea ansamblul textelor europene cu privire la acest domeniu (Convenţia de Aplicaţie a Acordului de la Schengen, Manual SIRENE, Catalogul Schengen al bunelor practici, etc.)
Accesând din interiorul ţăii datele SIS, prin intermediul aplicaţiilor naţionale, funcţionarii serviciului vor avea acces, în mod logic, la majoritatea semnalizărilor înregistrate pe teritoriul roman. IGPR trebuie considerat drept un interlocutor privilegiat, ceea ce justifica înalta sa poziţionare in structura SIRENE.
În privinţa optimizării controalelor fizice asupra persoanelor şi a bunurilor, Politia de Frontiera trebuie să aibă acces la datele ce figurează în cadrul SIS. Nu considerăm că Poliţia de Frontieră poate fi considerat ca un mare furnizor de date SIS. Însă, în calitate de mare interogator al sistemelor informatice, aceasta va trebui sp fie generatorul a numeroase semnalmente, precum şi interlocutorul secundar al biroului SIRENE Bucureşti, sub aspectul volumului de munca.
De asemenea, Ministerul de Justiţie stabileşte listele persoanelor căutate de către instituţiile sale, pe motive corespunzătoare art.98 din CAAS (martori, persoane citate de către autorităţile judiciare prin procedura penală, persoane care fac obiectul unei notificări de judecare represivă sau al unei cereri de prezentare în scopul supunerii unei pedepse privative de libertate...) ; aceste persoane sunt introduse, la solicitarea Ministerului, în fişierul persoanelor căutate de către IGPR şi trebuie inserate şi în baza de date SIS. Ministrul Justiţiei va acorda IGPR-ului instrucţiuni care sa permită cedarea datelor corespunzătoare art. 95 si 98 , în scopul transferării acestora în SIS. Descoperirea acestor semnalmente de către instituţiile străine, va face obiectul transmiterii formularelor G, numite de “descoperire”. Biroul SIRENE împreună cu Justiţia, vor stabili formularele interne în scopul retransmiterii informaţiilor culese către magistrat sau juridisctiei aferente.
Teoretic, in primii ani de la începerea cooperării Schengen, acest serviciu va fi cel mai mult solicitat, cererile diminuându-se progresiv cu timpul. De fapt, cu ocazia reînnoirilor de titluri de sejur pentru străini instalaţi în România, aceste instituţii vor descoperii indivizi obiecte ale unor semnalmente. Aceste descoperiri deschid o procedură de schimb în virtutea articolului 25 din CAAS care se concretizează prin schimbul de formulare SIRENE N şi O. Aceste formulare, odată traduse în română vor putea fi transmise serviciului competent de către biroul SIRENE după un acord prealabil între instituţii. Dacă acest serviciu este considerat ca un serviciu de poliţie în întregul său, autorităţile romane vor putea să analizeze posibilitatea de a le oferi acces total la baze de date SIS. Totuşi finalitatea datelor corespunzătoare fiecăruia din articolele din CAAS va trebui sa fie respectată. Comandamentul Naţional al Jandarmeriei: Responsabilă de menţinerea ordinii publice, CNJ nu este, din punct de vedere funcţional, un generator de semnalmente în cadrul SIS, însă misiunea sa de verificare aidentităţii permite accesul la consultarea bazei de date a SIS. Având în vedere faptul că CNJ işi limitează rolul la acţiuni de control şi la predarea listelor de persoane căutate către instituţiile de politie, funcţionarii CNJ nu au decât în mod excepţional contacte cu biroul SIRENE. Astfel, CNJ trebuie să aibă acces la datele vizând persoanele căutate, vehiculele şi documentele de identitate în alb sau eliberate. Aplicaţia informatică trebuie să afişeze şi conduita de urmat conform competenţelor legale de urmat, şi să avertizeze Biroul SIRENE. În ceea ce priveşte alte categorii de obiecte : bancnote, arme de foc, vase, containere şi mijloace de plată, este necesar a se urma procedura legală conform competenţelor stabilite de lege. Oficiul Naţional pentru Refugiaţi (ONR): Examinarea unei cereri de azil presupune o activitate de natură administrativă. Aceasta misiune denotă faptul ca ONR nu are congruenţe cu ansamblul de date SIS, în scopul exercitării funcţiei sale principale, conform CAAS (cf. art. 102.4. – datele nu pot fi utilizate în scopuri administrative). Eliberarea unui titlul de sejur sau chiar de refugiat unui străin, ar intra sub incidenta art. 101.2, care autorizează accesul la datele relevante pentru art. 96 - " către autorităţile cu competente în eliberarea cărţilor de sejur " Pe de alta parte, acest serviciu prezintă calificativele unui structuri poliţieneşti, ceea ce denotă faptul că funcţionarii săi trebuie să aibă abilitaţi în verificarea identităţii, ceea ce generează congruenţe cu art. 101.2 b: „alte controale vamale şi poliţieneşti efectuate pe teritoriul patriei”. În îndeplinirea acestei misiuni, ONR ar putea avea acces la datele referitoare la persoane, precum şi la cele legate de documente de identitate în alb sau eliberate. Funcţionarea acestui serviciu care încredinţează persoanele căutate structurii responsabile, indică faptul că nu este necesar, ca şi în cazul Jandarmeriei, să fie un interlocutor regulat al Biroului Sirene. Aplicaţia informatică trebuie să afişeze procedura de urmat conform competenţelor legale. Yüklə 335,89 Kb. Dostları ilə paylaş:
|