Introducere : Slide 4 Globalizare

Punctul Naţional Focal

La data de 26 mai 1999, s-a încheiat la Bucureşti Acordul de Cooperare pentru Prevenirea şi Combaterea Infracţionalităţii Transfrontaliere, ratificat de ţara noastră prin Legea nr. 208/1999, fiind astfel create premisele înfiinţării Punctului Naţional Focal (P.N.F.), care asigura legătura între Centrul Regional al Iniţiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei (S.E.C.I.) şi organele române de aplicare a legii.

La data de 01.12.2000, a fost înfiinţat Punctul Naţional Focal, cu rang de direcţie în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă nr. 201/2000 privind crearea cadrului instituţional necesar în vederea funcţionării Centrului Regional al Iniţiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei pentru combaterea infracţionalităţii transfrontaliere, aprobată prin Legea nr. 357 din 2001, care precizează la art.1 lit.e: “Punctul naţional unic de contact iniţial, in sensul art. 8 paragraful 1 din Acordul SECI, este denumit Punctul naţional focal”.

Punctul Naţional Focal (format din Serviciul Operaţional, Unitatea Naţională EUROPOL, Serviciul SIRENE) este unitatea specializată a Ministerului Administraţiei şi Internelor care asigură legătura operativă dintre autorităţile competente române şi ataşaţii de afaceri interne/ofiţerii de legătură ai Ministerului Administraţiei şi Internelor acreditaţi în alte state sau la organizaţii internaţionale/ofiţerii de legătură străini acreditaţi în România şi gestionarea fluxului informaţional de interes operativ aferent cooperării internaţionale derulate de structurile specializate ale Ministerului Administraţiei şi Internelor pe acest canal, exercitând următoarele atribuţii principale :

1. 
   primirea, înregistrarea, analiza primară, stabilirea gradului de importanţă şi a priorităţii, traducerea, transmiterea / difuzarea şi urmărirea soluţionării cererilor de asistenţă internaţională adresate ataşaţilor de afaceri interne şi ofiţerilor de legătură ai M.A.I. acreditaţi în alte state sau organizaţii internaţionale de către autorităţile române.
   
2. 
   primirea, înregistrarea, analiza primară, stabilirea gradului de importanţă şi a priorităţii, transmiterea / difuzarea şi urmărirea soluţionării cererilor de asistenţă internaţională primite de la ataşaţii de afaceri interne şi ofiţerii de legătură ai M.A.I. acreditaţi în alte state sau la organizaţii internaţionale şi adresate autorităţilor române competente.
   
3. 
   la cerere, realizarea demersurilor necesare pentru reverificarea, corectarea sau ştergerea datelor primite/transmise, rectificarea nivelului de prioritate şi după caz, urgentarea soluţionării solicitărilor de asistenţă aflate în lucru.
   
4. 
   organizarea, întreţinerea şi actualizarea evidenţei proprii a solicitărilor de asistenţă procesate şi a rezultatelor obţinute.
   
5. 
   elaborarea şi punerea în aplicare a Planului propriu de securitate întocmit potrivit prevederilor legale pentru protejarea informaţiilor clasificate şi a datelor personale aferente fluxului informaţional gestionat.
   
6. 
   elaborarea de rapoarte destinate informării conducerii MAI şi a structurilor specializate beneficiare asupra stadiului soluţionării anumitor solicitări şi a eficienţei generale a activităţii de schimb de informaţii.
   

Punctul Naţional Focal desfăşoară activităţi de cooperare cu:

1. 
   Centrul Regional S.E.C.I.;
   
2. 
   Ofiţerii de legătură ai M.A.I. acreditaţi în alte state;
   
3. 
   Ofiţerii de legătură străini acreditaţi în România (la solicitarea acestora);
   
4. 
   Europol prin intermediul Unităţii Naţionale Europol;
   
5. 
   în viitor, cu ţările membre din spaţiul Schengen-prin intermediul Serviciului SIRENE .
   

Cooperarea cu Centrul Regional S.E.C.I.

La 15 aprilie 1998, la Geneva, Comitetul de Agendă al SECI a aprobat proiectul propus de delegaţia României, intitulat “Prevenirea şi Combaterea Criminalităţii Transfrontaliere” ca parte a Programului privind Facilităţile de Comerţ şi Transport. Propunerea a avut la bază creşterea alarmantă a infracţionalităţii transfrontaliere în sud-estul Europei ca urmare a tranziţiei şi liberalizării frontierelor în regiune. Negocierile dintre state au fost asistate de experţi din SUA, OIPC-Interpol, OMV şi au durat peste un an, finalizându-se cu încheierea unui acord - cadru intitulat “Acordul de Prevenire şi Combatere a Infracţionalităţii Transfrontaliere în Sud-Estul Europei”, care a intrat în vigoare la 1 februarie 2000. Art.8 alin.1 al acordului sus menţionat prevede că :”Punctul Naţional Focal este punctul de contact iniţial care va transmite şi primi cererile şi va difuza detaliile de contact prin Secretariatul Centrului SECI”.

România a ratificat acordul SECI prin Legea nr.208/1999, iar O.U.G. Nr. 201/2000 a creat cadrul instituţional necesar în vederea funcţionării Centrului Regional al Iniţiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei pentru combaterea infracţionalităţii transfrontaliere (M.Of. nr. 589/21.11.2000), fiind aprobată şi modificată prin Legea nr. 357/10.07.2001

Centrul Regional al Iniţiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei pentru combaterea infracţionalităţii transfrontaliere (Centrul Regional S.E.C.I.) este organizaţie internaţională, cu sediul la Bucureşti şi reuneşte reprezentanţii pe linie de poliţie şi vamă din următoarele state: Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Grecia, Macedonia, Moldova, România, Slovenia, Turcia, Ungaria, Serbia şi Muntenegru, precum şi cei ai statelor cu statut de observator: Austria, Azerbaidjan, Belgia, Canada, Franţa, Germania, Georgia, Italia, Marea Britanie, Olanda, Spania, Statele Unite ale Americii şi Ucraina.

Totodată, se poate preciza faptul că Acordul S.E.C.I. are drept scop întărirea capacităţii de acţiune împotriva infracţionalităţii transfrontaliere din Europa de sud-est, în conformitate cu standardele europene şi alte reglementări internaţionale relevante.

Prevenirea şi combaterea fenomenului de criminalitate transfrontalieră se realizează prin: acordarea asistenţei reciproce în desfăşurarea investigaţiilor penale şi vamale, schimb de informaţii operative, asistenţă tehnică şi schimburi de experienţă, acţiuni comune “task-force”,cooperare judiciară, accelerarea fluxului informaţional.

Activitatea statelor membre se bazează pe Planul de Acţiune Anual al Centrului SECI, aprobat de ţările şi organizaţiile participante, cu un important suport de pregătire şi logistic din partea statelor observatoare – în principal Germania;

Membrii acestora, care sunt reprezentanţi ai agenţiilor de aplicare a legii din domeniul vamal sau poliţienesc ai statelor membre, cooperează prin schimb de informaţii operative, în domeniul specific operaţiunii.

Principalele acţiuni de tip task-force sunt:

- în domeniul combaterii traficului de carne vie – coordonat de România – ţară iniţiatoare.

- în domeniul combaterii infracţiunilor de natură financiară şi cibernetică – coordonat de Macedonia şi sprijinit de U.S. Secret Service;

- în domeniul combaterii traficului de droguri– coordonat de Bulgaria;

- în domeniul combaterii traficului de autovehicule furate – coordonat de Ungaria;

- în domeniul combaterii contrabandei şi fraudelor vamale – coordonat de Albania şi Croaţia;

- în domeniul combaterii terorismului – coordonat de Albania, România şi Turcia.

Mesajele transmise prin intermediul Centrului Regional S.E.C.I. de către reprezentanţii pe linie de poliţie şi vamă din statele membre au valoare probatorie, putându-se trimite şi copii xerox după documentele ce fac obiectul cauzei, situaţie ce nu poate fi realizată de către reprezentanţii statelor cu statut de observator.

Cooperarea cu ofiţerii de legătură ai M.A.I. acreditaţi în alte state şi cu ofiţerii de legătură străini acreditaţi în România
Activitatea de reprezentare externă a Ministerului Administraţiei şi Internelor a fost reglementată prin Ordinul ministrului nr. 461/2003 care, la art.9 precizează că: „toate informaţiile de interes operativ se transmit prin intermediul Punctului Naţional Focal, care asigură clasificarea şi evidenţa acestora, difuzarea la serviciile de specialitate din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor sau la alte instituţii abilitate din România.”

Diversificarea tipurilor de infracţiuni, perfecţionarea modurilor de operare folosite de infractori au determinat o creştere a numărului de cereri de asistenţă primite spre soluţionare de către Punctul Naţional Focal; astfel, în vederea soluţionării operative a solicitărilor în domeniul criminalităţii transfrontaliere, în anul 2002, au fost create noi linii de muncă şi noi instituţii: cea a ofiţerilor de legătură români acreditaţi de Ministerul Administraţiei şi Internelor în străinătate şi a ofiţerilor de legătură străini acreditaţi în România. În prezent, se poate menţiona că ataşaţii de afaceri interne şi ofiţerii de legătură sunt în număr de 26, respectiv, ataşaţi de afaceri interne şi adjuncţi de ataşaţi de afaceri interne numiţi în: Bulgaria, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Spania, Italia, Olanda, Polonia, Austria (acoperind de asemenea Slovenia), Republica Cehă (acoperind de asemenea Slovacia), Marea Britanie, Turcia, Ucraina, Moldova.

În viitor, vor fi numiţi la post încă 16 ataşaţi de afaceri interne, după cum urmează:

- 2006: Elveţia, Norvegia, Suedia, Portugalia, Irlanda, Finlanda, Danemarca;

- 2007: Cipru, Letonia, Lituania, S.U.A., Georgia, Azerbaidjan, China, Armenia, Rusia.

Realizarea propriu-zisă a schimbului de informaţii de interes operativ, prin Punctul Naţional Focal, se efectuează prin cereri de asistenţă pe canalele Centrului Regional S.E.C.I şi cu ofiţerii de legătură ai M.A.I. acreditaţi în alte state şi ofiţerii de legătură străini acreditaţi în România.

Ataşaţii de afaceri interne sau ofiţerii de legătură, după primirea cererii din partea organelor de aplicare a legii din statul acreditar, vor asigura traducerea acesteia în limba română şi o vor înainta de urgenţă Punctului Naţional Focal.

În situaţia în care cererea nu conţine datele corespunzătoare, ataşatul de afaceri interne sau ofiţerul de legătură comunică acest aspect autorităţii de la care emană cererea de asistenţă, solicitând completarea acesteia.

După primirea rezultatului verificărilor de la Punctul Naţional Focal ataşaţii de afaceri interne sau ofiţerii de legătură îl vor înainta, în acelaşi regim de urgenţă, autorităţii solicitante.

Ataşaţii de afaceri interne/ofiţerii de legătură au obligaţia de a urmări finalitatea cauzei pe lângă autoritatea străină şi de a comunica Punctului Naţional Focal rezultatele concrete obţinute în vederea introducerii acesteia în bazele de date ale unităţilor competente în materie.

În situaţia în care la o cerere de asistenţă formulată de către partea română răspunsul primit de la autorităţile străine nu este complet, ataşatul de afaceri interne sau ofiţerul de legătură român va solicita respectivei autorităţi o motivaţie pertinentă, fundamentată pe prevederile legislaţiei statului respectiv şi va comunica acest aspect Punctului Naţional Focal.

Punctul Naţional Focal primeşte/transmite cereri de asistenţă care privesc:

• 
  informaţii de interes operativ pentru combaterea infracţionalităţii;
  
• 
  completarea probatoriului, în cazul grupărilor de infractori aflaţi în cercetări pentru comiterea unor infracţiuni cu caracter transfrontalier;
  
• 
  solicitări de sprijin, din partea organelor de aplicare a legii străine, prin intermediul ataşaţilor de afaceri interne sau ofiţerilor de legătură români şi a organelor de justiţie române, în declanşarea unor acţiuni comune sau colaborări pentru schimbul de date şi informaţii în cazuri cu implicaţii sau care necesită efectuarea de acte procedurale pe teritoriul mai multor state;
  
• 
  alte forme de cooperare care derivă din acte normative internaţionale de prevenire şi combatere a infracţiunilor.
  

Cererile de asistenţă adresate Punctului Naţional Focal se întocmesc, în scris, în limba română şi vor cuprinde obligatoriu următoarele informaţii:

• 
  autoritatea de la care emană cererea şi destinatarul cererii;
  
• 
  obiectul şi scopul cererii precum şi modul de utilizare a informaţiei;
  
• 
  datele persoanelor implicate, scrise in conformitate cu documentele lor de identitate naţională sau internaţională, dacă sunt cunoscute;
  
• 
  caracterul de urgenţă şi nivelul de clasificare;
  
• 
  o descriere sumară a faptelor şi a infracţiunilor comise şi încadrarea juridică a faptei conform legislaţiei statului solicitant;
  
• 
  data şi numărul de înregistrare al lucrării;
  
• 
  ofiţerul de caz şi coordonatele acestuia.
  

În situaţii urgente, pot fi formulate şi acceptate şi cereri verbale, dar ele vor fi confirmate în scris în maximum 24 de ore.

Cererile de asistenţă vor fi comunicate cu respectarea dispoziţiilor legale în materia informaţiilor clasificate, precum şi a protejării datelor cu caracter personal, astfel:

• 
  informaţiile cu caracter nesecret, prin telefon, fax sau poşta electronică;
  
• 
  informaţiile clasificate, prin poşta militară, curierul diplomatic sau mijloace de transmitere criptate adecvate comunicării acestor categorii de informaţii.
  

În situaţia în care cererea nu conţine datele corespunzătoare unei cereri de asistenţă, ataşatul de afaceri interne sau ofiţerul de legătură comunică acest aspect autorităţii de la care emană cererea solicitând completarea acesteia.

Obiectul cererilor de asistenţă îl constituie schimbul de date şi informaţii necesare investigării infracţionalităţii transfrontaliere:

• 
  Pe linia combaterii criminalităţii organizate şi de natură judiciară şi economică:
  

• 
  trafic de carne vie;
  
• 
  droguri;
  
• 
  armament;
  
• 
  spălarea banilor;
  
• 
  migraţie ilegală;
  
• 
  fraude fiscale;
  
• 
  violenţe;
  
• 
  orice alte date de interes operativ pentru combaterea infracţionalităţii transfrontaliere şi completarea probatoriului, în cazul grupărilor de infractori aflaţi în cercetări pentru comiterea unor infracţiuni de genul celor menţionate.
  

• 
  Pe linia combaterii fraudelor vamale:
  

• 
  contrabandă şi fraude financiare, fiscale şi vamale;
  
• 
  droguri, precursori, arme. muniţii, produse cu dublă utilizare şi strategice;
  
• 
  mărfuri cotrafăcute şi pirat;
  
• 
  introducere/scoatere de bunuri sau materiale interzise ori supuse licenţierii.
  

Trebuie menţionat faptul că, după primirea răspunsului la cererea transmisă prin Punctul Naţional Focal, structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor beneficiare au obligaţia de a înştiinţa această unitate despre finalitatea judiciară a cazului.

De asemenea, în cazul în care se constată că s-a început cooperarea pentru aceeaşi cauză prin intermediul unui alt canal de cooperare, Punctul Naţional Focal va returna cererea cu precizarea de a se urma prima cale de cooperare.

Cooperarea cu Europol prin intermediul Unităţii Naţionale Europol
Europol este organizaţia care se ocupă de aplicarea legii în cadrul Uniunii Europene şi care operează cu informaţiile referitoare la criminalitate. Obiectivul său este acela de a îmbunătăţi cooperarea autorităţilor competente din statele membre în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea formelor grave de crimă internaţională organizată şi de terorism. Europol-ul are misiunea de a-şi aduce o contribuţie semnificativă la acţiunea Uniunii Europene de aplicare a legii împotriva crimei organizate şi a terorismului, concentrându-şi eforturile asupra organizaţiilor criminale.

Dat fiind faptul că activităţile din sfera crimei organizate nu se opresc la graniţele naţionale, Europol şi-a îmbunătăţit modalităţile de cooperare privind aplicarea legii internaţionale prin negocierea de acorduri operative bilaterale sau strategice cu alte state şi organizaţii internaţionale, după cum urmează: Bulgaria, Columbia, Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană, inclusiv Oficiul European Anti-Fraudă (OLAF), Eurojust, Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri, Islanda, Interpol, Norvegia, Elveţia, Turcia, Statele Unite ale Americii, Biroul ONU privind Drogurile şi Criminalitatea, Organizaţia Mondială a Vămilor, România şi Rusia.

Europol oferă sprijin prin:

• facilitarea schimbului de informaţii, potrivit legii naţionale, dintre ofiţerii de legătură ai Europol-ului (OLE). Ofiţerii de legătură sunt detaşaţi pe lângă Europol de către statele membre ca reprezentanţi ai agenţiilor naţionale ce se ocupă de aplicarea legii din aceste state.

• elaborarea de analize operative în vederea sprijinirii operaţiunilor.

• elaborarea de rapoarte strategice (de ex. Evaluarea ameninţării) şi analiza activităţilor criminale pe baza informaţiilor şi datelor oferite de statele membre şi de terţi.

• oferirea de expertiză şi sprijin tehnic pentru anchetele şi operaţiunile realizate în cadrul UE, sub supravegherea şi cu răspunderea legală a statelor membre interesate. Europol-ul activează şi în domeniul promovării analizei criminalistice şi a armonizării tehnicilor de anchetă din cadrul statelor membre.

În convenţia cu Europol se stipulează că Unitatea Naţională Europol- România va înfiinţa şi păstra un sistem computerizat pentru a permite introducerea, accesul şi analizarea datelor. Convenţia prevede un cadru strict pentru a garanta protejarea drepturilor persoanelor şi a datelor, precum şi controlul, supravegherea şi siguranţa acestora din urmă.

Sistemul computerizat al Europol-ului (TECS) va avea trei componente principale:

• un sistem informaţional;

• un sistem de analiză;

• un sistem de index.

Sistemele de analiză şi de index sunt deja funcţionale. Până la sfârşitul anului 2005 se va elabora un nou sistem informaţional ce va uni toate statele membre.

În vederea intensificării activităţilor de colaborare cu statele din Uniunea Europeană, a fost semnat la data de 25 noiembrie 2003, acordul de cooperare dintre România şi Biroul European de Poliţie, ratificat prin Legea nr. 197/2004.

În cuprinsul acestei legi, au fost stabilite modalităţile şi procedurile de acţiune ce vor fi aplicate de Biroul Naţional Europol, fiind menţionat ca scop principal, alinierea capacităţii instituţionale şi operaţionale a Poliţiei Române la standardele Uniunii Europene şi implementarea celor mai bune practici în domeniile cooperării poliţieneşti şi luptei împotriva crimei organizate.

Potrivit aceleiaşi legi de ratificare a acordului privind cooperarea dintre România şi Oficiul European de Poliţie se poate preciza faptul că, în contextul acestui document sunt definite scopul, domeniile de cooperare, schimbul de informaţii şi furnizarea acestora de către România, furnizarea de date personale de către Europol, evaluarea surselor şi informaţiilor, proceduri de confidenţialitate a informaţiilor, modul în care sunt reprezentaţi ofiţerii de legătură, responsabilitatea asumată de România, precum şi modalităţile de soluţionare a disputelor.

În baza prevederilor acordului de cooperare dintre România şi Biroul European de Poliţie, la data de 15 februarie 2004, a fost desemnat Punctul Naţional Focal ca unitate specializată din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor care să acţioneze ca punct naţional de contact pentru EUROPOL, conform standardelor Uniunii Europene care va avea la bază cooperarea inter-agenţii la nivel naţional şi internaţional.

Implementarea Convenţiei de twinning a început la data de 01.07.2004, având ca partener principal - Olanda şi secundar - Austria.

În data de 02.09.2004, a avut loc prima şedinţă a Comitetului de Conducere a proiectului RO 2003/IB/INT-06, unde au fost analizate împreună cu experţii olandezi şi reprezentanţii autorităţilor competente din România, aspecte privind legislaţia română.

La data de 03.09.2004, a fost lansat oficial proiectul de înfrăţire instituţională RO 03/IB/JH-06 ,,Înfiinţarea Unităţii Naţionale Europol”, în prezenţa delegaţiei Comisiei Europene, a Centrului Olandez pentru Cooperare Poliţienească Internaţională şi Ministerul Federal de Interne din Austria, cu participarea conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor, Poliţiei Române şi a altor ministere, precum şi ambasadorii mai multor ţări în România şi ofiţerii de legătură străini din diverse state.

Activităţile legate de componenta de twinning, s-au desfăşurat conform planificării fiind aprofundate aspectele legate de cooperarea interinstituţională, juridic, resurse umane şi IT.

Conform O.M.A.I. S/I/0613/26.11.2004, Punctul Naţional Focal a fost reorganizat, din componenţa acesteia făcând parte ,,Unitatea Naţională Europol”, la nivel de serviciu.

La data de 22.06.2005, a avut loc conferinţa de închidere a Convenţiei de twinning, privind înfiinţarea Unităţii Naţionale EUROPOL, eveniment la care au participat reprezentanţi din partea partenerilor olandezi, invitaţi ai ţărilor beneficiare ale convenţiei, precum şi din partea conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor, ,,Unitatea Naţională Europol” devenind operaţională începând cu data de 01.07.2005.

Schimbul de informaţii prin Unitatea Naţională Europol, vizează infracţiuni financiare (cărţi de credit şi înşelăciune, fals de monedă, fraude), trafic de droguri, trafic de fiinţe umane, contrabandă, omoruri/răpiri, infracţiuni grave asupra proprietăţi, trafic de materiale nucleare şi radioactive, infracţiuni contra mediului, furturi şi terorism, cu accent pe grupările infracţionale implicate. Cererile de asistenţă către Unitatea Naţională Europol pot fi făcute doar în cazul în care există informaţii certe despre asocierea unei grupări criminale din România cu cea din ţara unde se solicită verificările.

În ceea ce priveşte activitatea operaţională, a fost realizat accesul direct la bazele de date disponibile prin reţeaua metropolitană (evidenţa populaţiei, paşapoarte, AFIS, intrări/ieşiri cetăţeni români, persoane urmărite, autoritatea pentru străini, permise de conducere şi certificate de înmatriculare).

Cooperarea interinstituţională - În cadrul activităţilor de evaluare, experţii olandezi şi austrieci desemnaţi în cadrul Convenţiei de Twinning au încercat să analizeze situaţia actuală a cooperării instituţionale în cadrul organismelor de aplicare a legii, atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional. În acest scop, au avut loc evaluări cu reprezentanţi ai Punctului Naţional Focal, Biroului Naţional Interpol, Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă, Direcţiei Generale de Integrare Europeană şi Relaţii Internaţionale, Serviciului Român de Informaţii, Agenţiei Naţionale Anti-Drog, IPJ Braşov, Autorităţii Naţionale a Vămilor, Jandarmeriei Române, Inspectoratului General al Poliţiei Române - Direcţiei Generale pentru Combaterea Crimei Organizate şi Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, rezultând interesul şi dorinţa comună de a coopera cu Unitatea Naţională Europol. Discuţiile cu reprezentanţii români au fost, de obicei, foarte edificatoare, iar majoritatea întrebărilor şi remarcilor preliminare au fost rezolvate în mod satisfăcător. Toţi partenerii români şi-au exprimat interesul şi dorinţa de a coopera cu Unitatea Naţională Europol.

Subcomponenta IT - Obiectivul acestei activităţi a fost constituit de evaluarea specificaţiilor tehnice ale echipamentul IT (ajungând la 150.000 EURO fonduri PHARE şi 50.000 EURO co-finanţare) pentru a fi achiziţionat în cadrul componentei de investiţii a proiectului PHARE/2003/005-551.04.13/D2 pentru dotarea Unităţii Naţionale EUROPOL