C. Consideraţii asupra câtorva oportunităţi existente în zonă.
Normalizarea climatului de convieţuire interetnică din judeţele Covasna şi Harghita şi asigurarea existenţei comunităţilor româneşti sunt posibile prin valorificarea unor oportunităţi precum: situarea celor două judeţe în centrul ţării; apropierea de Braşov, unul din cele mai mari oraşe ale ţării; existenţa legăturile tradiţionale cu Moldova şi Muntenia şi a unei economii complementare; prezenţa celor două areale cu populaţie de etnie română - depresiunile Întorsurii Buzăului (judeţul Covasna) şi a Topliţei (judeţul Harghita); valorificarea bogatelor resurse turistice şi balneare, inclusiv a celor din domeniul agro-turismului ş.a.
Conceperea dialogului interetnic pe problemele de fond ale convieţuirii cu punerea în evidenţă a interferenţelor stabilite în cursul istoriei şi elaborarea unui program de recâştigare a încrederii ţării, pentru eliminarea definitivă a conceptului de zonă fierbinte cu ridicat potenţial de disensiuni interetnice (zonă cu “deficit de stabilitate”), într-una cu o absorţie geopolitică în care caracterul multietnic şi pluriconfesional va asigura atenuarea asperităţilor de orice fel.
Se solicită din partea tuturor partidelor politice, atât atunci când se află în opoziţie, cât şi atunci când se află la putere, ca problema normalizării climatului de convieţuire interetnică din Covasna şi Harghita, să constituie o prioritate naţională “una şi aceeaşi pentru orice cârmuire din fruntea ţării”.
S-ar putea astfel corobora avantajele ce decurg din poziţia geografică, economia complementară şi tradiţia relaţiilor economice şi umane a zonei Covasna-Harghita cu provinciile istorice Moldova şi Muntenia, cu cele ce izvorăsc din realităţile istorice, demografice, lingvistice culturale şi confesionale pe care populaţia din zonă le are cu Ungaria.
Pentru a putea să păstreze şi să afirme identitatea românească, românii numeric minoritari din localităţile etnic mixte din Covasna şi Harghita, au nevoie de un cadrul legislativ, instituţional şi logistic adecvat, de o viaţă comunitară proprie şi de un sprijin constant şi eficient din partea instituţiilor guvernamentale şi asociaţiilor nonguvernamentale. Astfel se impune profilarea unui model special de gestiune a problemelor ce caracterizează comunitatea românească din Covasna şi Harghita, şi, în acelaşi timp, trecerea de la constatarea cotidiană şi teoretizarea ştiinţifică a acestor probleme la operarea lucidă şi pragmatică a unor soluţii concrete care să se încadreze într-o agendă perenă de management şi gestiune a problematicii Harghita-Covasna, indiferent de efemeritatea unui regim politic sau a altuia. Dacă aceste oportunităţi nu vor fi valorificate, în viitorul apropiat, un număr însemnat de comunităţi româneşti reduse numeric, vor fi în întregime asimilate, iar în celelalte localităţi etnic mixte din zonă, cetăţenii de etnie română vor continua să fie marginalizaţi, supuşi la numeroase discriminări instituţuionale şi de facto.
Evitarea unei asemenea evoluţii nedorite şi instaurea normalităţii în convieţuirea interetnică în sud-estul Transilvaniei, după intrarea României în NATO şi în perspectiva integrării ei în Uniunea Europenă, necesită înfiinţarea unei structuri distincte în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Strategii Guvernamentale care să monitorizeze, să evalueze, să elaboreze şi să implementeze strategiile şi programele destinate problematicii specifice judeţelor Covasna şi Harghita, cu luarea în considerare, în activitatea de iniţiere şi adoptare a actelor normative, a impactului specific pe care acestea îl pot avea în localităţile din cele două judeţe.
Dostları ilə paylaş: |