Ioan lăCĂTUŞU
Varianta A - Regiunea Centru, formată din judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu
Yüklə 1,86 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Români
1. Varianta A - Regiunea Centru, formată din judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu.
2. Varianta B - O propunere de regiune formată din judeţele Braşov, Covasna, Harghita şi Mureş
Sursa: date calculate după: “Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor. Principalii indicatori pe judeţe şi categorii de localităţi. Rezultate preliminare”, Institutul Naţional de Statistică, Bucureşti 2002 În perspectiva preconizatei reforme administrativ teritoriale a României, clasa politică românească are de gestionat o problemă deosebită, de rezolvarea căreia va depinde liniştea din această zonă din mijlocul României, pentru o perioadă îndelungată. O decizie înţeleptă, adoptată la finalul dezbaterilor privind regionalizarea, va facilita normalizarea relaţiilor cu “minoritatea majoritară” maghiară şi va înlesni susţinerea unor proiecte care să conducă la eliminarea prejudecăţilor maghiarilor faţă de români, a suspiciunilor şi a obsesiilor reciproce, şi nu în ultimul rând la diminuarea şi apoi înlăturarea efectelor perverse ce apar din inversarea raportului majoritate-minoritate, existent în prezent în judeţele Covasna şi Harghita. 9. Sprijinirea presei de limbă română; modalităţi de finanţare de la bugetul de stat, dar şi de control din partea reprezentanţilor comunităţilor româneşti Cotidienele “Adevărul Harghitei” şi “Cuvântul Nou” s-au înregistrat ca persoane juridice, în conformitate cu prevederile Decretului nr. 102/1990 pentru înfiinţarea administraţiilor locale pentru presă. Împreună cu publicaţiile de limbă maghiară “Harghita Nepe” şi “Haromszek” au folosit şi folosesc sediile preluate pe baza Decretului-Lege 30/1990 privind trecerea în patrimoniul statului a patrimoniului fostului P.C.R. În perioada 1990-1992, cele două publicaţii au avut statut de unităţi subvenţionate de Ministerul Culturii. Prin H.G. nr. 697/1993, ziarele menţionate au fost cuprinse în Lista publicaţiilor care se realizează pe bază de comenzi de stat. În 1997, conducerea CDR a Ministerului Culturii a apreciat că cele două ziare, axate pe informaţie generală şi pe prezentarea situaţiei etnice din judeţele Covasna şi Harghita nu pot fi incluse în categoria publicaţiilor culturale elitiste apte de finanţare. În aceste condiţii, în urma intervenţiilor societăţii civile româneşti din cele două judeţe, sprijinul financiar a fost asigurat prin Departamentul pentru Comunicare al Guvernului, ca urmare a amendamentelor Comisiei de cultură, artă şi mass-media a Camerei Deputaţilor la legile bugetului de stat. De menţionat faptul că, din subvenţiile primite, au fost achitate doar cheltuielile tipografice şi cele cu achiziţionarea hârtiei. În anul 2001, sprijinul financiar a fost asigurat prin Ministerul Informaţiilor Publice, iar pentru 2002 cele două publicaţii sunt cuprinse în H.G. 160/20 februarie 2002 pentru aprobarea modului de repartizare şi de utilizare a sumelor prevăzute în Anexa 3/33/07 la Legea Bugetului de stat pe 2002 nr. 743/2001- care prevede “sprijinirea editării ziarelor “Adevărul Harghitei”, judeţul Harghita, şi “Cuvântul Nou”, judeţul Covasna, prin acordarea de sume în tranşe lunare”. De menţionat faptul că cele două publicaţii nu au un statut juridic clar, nu sunt nici societăţi comerciale, nici instituţii publice, nici ONG-uri (deşi pe lângă cele două redacţii au fost înfiinţate două fundaţii, care au ca obiectiv sprijinirea redactării şi editării ziarelor respective), şi în consecinţă, nu au Regulamente de organizare şi funcţionare (nefiind statuate normele de ocupare a posturilor de conducere şi a celor redacţionale). Publicaţia “Adevărul Harghitei” este singura din judeţul Harghita care asigură comunicarea sistematică şi permanentă dintre administraţia publică locală, instituţiile descentralizate şi vorbitorii limbii oficiale din judeţ, singura care oferă posibilităţi de expresie instituţiilor care concură la menţinerea spiritului şi valorilor naţionale şi care nu are pusee de ostilitate faţă de politica statului român - dimpotrivă, a susţinut-o constat şi temeinic în toţi cei 12 ani post-revoluţionari. În pofida eforturilor majore depuse pentru asigurarea unui conţinut adecvat, lipsa mijloacelor financiare necesare modernizării îi conferă un deficit de prestigiu în contextul puternicei prese de expresie maghiară care domină zona. Cu foarte mici excepţii, în toţi aceşti ani “Cuvântul Nou” a fost singura publicaţie în limba română din judeţul Covasna (au mai apărut, scurte perioade, publicaţiile “Bună Ziua Covasna” şi “Monitorul de Covasna”, “Transilvania Jurnal”- ediţia Mureş, Covasna, Harghita - iar în prezent mai apare “Obiectiv”- cotidian pentru judeţele Braşov, Covasna şi Harghita şi “Observatorul de Covasna”- săptămânal de atitudine şi investigaţie), străduindu-se să promoveze limba şi cultura română, şi să răspundă abordărilor etnocentriste ale publicaţiilor de expresie maghiară (Fondul Asociaţii civice, CEDMNC, 2002). Din perspectivă istorică, în cele două judeţe a existat presă în limba română, doar în perioada 1920-1940 (când au apărut mai multe săptămânale, unele cu o existenţă efemeră, dar, majoritatea, cu susţinere financiară din partea Statului Român) şi între anii 1968-2002, după înfiinţarea celor două judeţe. Cu toate neajunsurile din activitatea lor, cele două publicaţii “Adevărul Harghitei” şi “Cuvântul Nou”, au cea mai mare perioadă de apariţie neîntreruptă (peste 35 de ani), ziarele intrând în conştiinţa publică drept instituţii de exprimare a românităţii din zonă. În această perioadă, cu sprijinul guvernului, este o acută nevoie să se analizeze problema asigurării accesului populaţiei româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, la presa scrisă în limba română, cu finanţare din fonduri bugetare şi extrabugetare, eventual prin intermediul unei (unor) fundaţii constituite în acest scop. Aceeaşi analiză trebuie făcută şi pe tema posturilor locale de radio şi televiziune, care emit aproape exclusiv în limba maghiară. Este nevoie de sprijinirea unor programe şi proiecte care să ofere locuitorilor din judeţele Covasna şi Harghita o alternativă la abordările UDMR-ului. În acest sens se impune înfiinţarea unor posturi locale de radio şi televiziune de stat. Considerăm că a devenit de actualitate problema înfiinţării în zonă a unui post de radio în limbile română şi maghiară pentru echilibarea discursurilor cu tentă etnocentristă prezente în media de expresie maghiară şi asigurarea reccepţionării programului TVR 2 pe raza judeţelor Covasna şi Harghita. 10. Perfecţionarea vieţii comunitare; finalizarea constituirii Forumului Societăţii Civile Româneşti din judeţele Covasna şi Harghita. Înfiinţarea asociaţiilor comunitare; capacitatea acestora de a iniţia şi implementa proiecte; finanţarea de la bugetul central al acestora. În climatul de libertate şi democraţie de după 1989 şi în judeţele Covasna şi Harghita s-au înfiinţat şi au activat mai multe asociaţii culturale şi civice româneşti, detaşându-se printr-o prezenţă activă în spaţiul public Liga cultural-creştină “Andrei Şaguna”, Fundaţia “Miron Cristea”, Fundaţia “Mihai Vitezul”, Asociaţia “Justian Teculescu”, Despărţământul ASTRA Covasna–Harghita ş.a. În faţa noilor provocări, aceste asociaţii sunt conştiente de necesitatea redefinirii strategiei, priorităţilor şi modalităţilor de acţiune care să le permită realizarea obiectivului: prezervarea şi afirmarea identităţii lingvistice, culturale şi confesionale, într-un areal multietnic şi pluriconfesional. (Buletinul Ligii Cultural-Creştine “Andrei Şaguna” nr.2/2002) Preocupaţi de găsirea unei soluţii viabile la această provocare, reprezentanţii unor formaţiuni politice neparlamentare şi ai societăţii civile locale, în ultimii ani, au propus înfiinţarea unei alianţe politice sau electorale denumită Uniunea Democrată a Românilor Minoritari (UDRM) - formulă care în final nu a fost agreată. Pentru a reuşi să se exprime coerent şi a oferi un cadru de dialog cu reprezentanţii autorităţilor publice locale şi ai populaţiei maghiare, cele peste 20 de asociaţii, fundaţii şi ligi din judeţele Covasna şi Harghita, au convenit să-şi unească forţele şi să creeze Forumul Civic al românilor din Covasna şi Harghita - iniţiativă aflată în curs de constituire. Scopul acestui forum, conform proiectului său de statut, este acela de a asigura coordonarea şi unitatea de acţiune a societăţii civile româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, în vederea îndeplinirii unor obiective precum: prezervarea drepturilor, libertăţilor şi a identităţii comunitare a românilor din judeţele Covasna şi Harghita, în condiţiile statutului special conferit în această zonă de ponderea lor numeric scăzută; sprijinirea accesului comunităţilor româneşti la resursele financiare derulate prin programele regionale de dezvoltare promovate şi finanţate de organizaţiile europene; sprijinirea constituirii şi funcţionării unor asociaţii comunitare locale, ca forme legale de organizare a comunităţilor româneşti numeric diminuate; reprezentarea intereselor comunităţilor româneşti din cele două judeţe, în raport cu autorităţile administraţiei publice locale şi centrale; iniţierea, promovarea şi susţinerea unui dialog coerent cu societatea civilă a comunităţilor maghiare din cele două judeţe; sprijinirea principalelor instituţii identitare: biserica, şcolile, instituţiile de cultură şi mass-media în limba română. (Fondul Asociaţii civice, CEDMNC, 2002). Constituirea forumului a fost îngreunată de opoziţia unor lideri politici locali, faţă de o aşa numită ingerinţă a societăţii civile în spaţiul rezervat partidelor politice. În proiectul iniţial, exista o prevedere conform căreia, conducerea Forumului urma să desemneze persoanele reprezentative pentru societatea civilă românească din cele două judeţe, propuse să candideze, în condiţiile legii, la alegerile locale şi parlamentare, sau pentru alte funcţii şi demnităţi publice. (Observatorul de Covasna nr.8/30.04.2003) Unul din obiectivele prioritare ale noului Forum este sprijinirea constituirii şi funcţionării unor asociaţii comunitare locale, ca forme legale de organizare a comunităţilor româneşti numeric diminuate. O asemenea asociaţie s-a înfiinţat la Odorheiu Secuiesc. Potrivit statutului, scopul Asociaţiei este păstrarea şi dezvoltarea identităţii naţionale a românilor din localitatea Odorheiu-Secuiesc şi din judeţul Harghita, precum şi dezvoltarea comunităţii româneşti din această localitate, din punct de vedere spiritual, cultural, educaţional şi economic. În vederea realizării scopului prevăzut în statut, Asociaţia îşi propune următoarele obiective prioritare: promovarea şi apărarea prin toate mijloacele legale a identităţii şi drepturilor cetăţenilor români şi în special cetăţenilor români de etnie română din localitatea Odorheiu Secuiesc; reprezintă interesele comunităţii româneşti în raporturile cu Consiliul Local şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice; desfăşurarea de activităţi cu caracter spiritual, cultural, educativ, economic şi de mass-media care au ca scop păstrarea şi dezvoltarea identităţii naţionale a românilor din localitate; înfiinţarea de unităţi economice şi acordarea de asistenţă în vederea dezvoltării de proiecte în cooperare cu Uniunea Europeană precum şi cu alte instituţii din ţară şi străinătate, având ca scop prosperitatea economică a românilor din municipiu; înfiinţarea unor edituri, publicaţii, posturi de radio şi televiziune comunitare sau semnarea de parteneriate cu posturi deja existente; acordarea de asistenţă şi suport logistic şi moral grădiniţelor, şcolilor şi claselor cu predare în limba română din localitate; acordarea de asistenţă şi suport logistic şi moral cultelor care oficiază în limba română; acordarea de premii, diplome şi alte însemne de merit; promovarea cunoaşterii şi cinstirii memoriei istorice şi culturale a comunităţii româneşti; dezvoltarea unor parteneriate active cu românii de pretutindeni şi cu organizaţii ale acestora din ţară şi din străinătate; militarea pentru crearea unui climat de armonie interetnică şi împotriva oricărei discriminări pe motiv de rasă, etnie sau credinţă religioasă; acordarea de asistenţă şi suport logistic şi moral orfelinatelor, sanatoriilor şi tuturor instituţiilor cu caracter filantropic; organizarea de activităţi filantropice şi de asistenţă socială; monitorizarea şi elaborarea de rapoarte către instituţiile naţionale şi internaţionale privind respectarea drepturilor cetăţenilor români de etnie română, numeric inferiori, în Odorhei şi judeţul Harghita; asocierea cu alte asociaţii sau organizaţii care au scopuri şi obiective similare ş.a. (Fondul Asociaţii civice, CEDMNC, 2002). O problemă deosebit de importantă, ce nu şi-a găsit încă rezolvarea, o reprezintă finanţarea proiectelor asociaţiilor culturale româneşti din cele două judeţe. În anii ce au urmat evenimentelor din decembrie 1989, multe proiecte culturale promovate de asociaţiile culturale româneşti din localităţile celor două judeţe nu au putut fi finalizate deoarece nu au fost aprobate de consiliile locale, respectiv Consiliile judeţene Harghita şi Covasna. În aceste condiţii, s-a considerat necesar ca proiectele promovate de asociaţiile culturale, ştiinţifice şi civice, din cele două judeţe să beneficieze de un suport financiar prevăzut într-o filă cuprinsă distinct în bugetul central de stat. În acest fel, s-ar asigura o minimă egalitate de tratament cu asociaţiile culturale, ştiinţifice şi civice maghiare din zonă, care sunt susţinute financiar din bugetele locale, pe baza votului etnic, din bugetul central al României, în calitate de minoritate naţională şi din bugetul Ungariei, destinat maghiarilor de peste graniţă, cu prioritate celor care au dobândit “legitimaţia de maghiar”.
Yüklə 1,86 Mb. Dostları ilə paylaş:
|