Joint operational programme

2.5Harta ariei programului

Figura : Aria eligibilă principală și centrele majore implicate în Programul ENI CBC HUSKROUA 2014-2020



Figura 2: Aria eligibilă a Programului ENI CBC HUSKROUA 2014-2020, cu delimitarea unităților teritoriale în funcție de natura acestora (principale sau limitrofe)

2.6Intenția de a utiliza prevederile Articolului 10(5) al Regulamentului (UE) Nr 232/2014

Programul nu intenționează să utilizeze prevederile Articolului 10(5) al Regulamentului (UE) nr 232/2014 în condițiile prevăzute în documentul de programare, deoarece acestea nu sunt relevante pentru Program.

3Analiza ariei programului

Analiza ariei programului a fost realizată în domeniile care au fost definite în baza rezultatelor, concluziilor și punctelor de vedere ale actorilor participanți la procesul de planificare (analize statistice, analiza documentelor, concluziile evaluării ROM, interviuri individuale și de grup cu actorii principali, chestionare pentru definirea unei orientări inițiale și pentru preselecția Obiectivelor Tematice și a Priorităților Programului de Cooperare Transfrontalieră ENI dintre Ungaria, Slovacia, România și Ucraina 2014-2020).

Într-o primă fază, după centralizarea aspectelor generate de diferitele surse de informații, au fost recomandate spre discutare 4 versiuni ale posibilei structuri a obiectivelor tematice. Decizia Comitetului Comun de Programare referitoare la Obiectivele Tematice și la conținutul acestora va fi detaliată în cadrul Capitolelor 4.3 și 4.4.

3.1Introducerea generală a regiunii

Programul acoperă un teritoriu de aproape 83,000 Km2 (o suprafață aproape egală cu întreaga suprafață a Ungariei), având în total mai mult de 8 milioane de locuitori, distribuiți în 10 județe/regiuni (HU: 2 județe, SK: 2 regiuni, RO: 3 județe, UA: 3 regiuni). Populația reprezintă 9,7% din totalul populației țărilor participante. Cele mai mari 3 regiuni în ceea ce privește numărul de locuitori sunt cele 3 regiuni ucrainiene, care au în total 3,5 milioane locuitori. Cea mai populată regiune este Ivano-Frankivska în Ucraina cu 1,5 milioane de locuitori, reprezentând 17,5% din populația regiunii transfrontaliere. Județul cu cea mai mică populație este Satu-Mare în România, locuit de 361,000 de persoane, reprezentând 4,5% din populația regiunii transfrontaliere. Regiunile ucrainiene reprezintă aproape jumătate din teritoriul ariei eligibile a programului (41,9%), cu 44,6% din populație, Statele Membre având o distribuție echilibrată a teritoriului (între 15,9% și 23,2%) și populației (între 15,5% și 20,1%), raportat la totalul programului.

În general, populația prezintă caracteristici eterogene. La nivel de regiune eligibilă, proporția populației având între 0-14 ani este de 19,4%, a persoanelor cu vârsta cuprinsă între 15-64 este de 65%, iar a persoanelor de peste 65 de ani este de 15,6%. Pornind de la grupele de vârstă, proporția cea mai scăzută a populației active se regăsește în regiunile Zakrpatska și Cernăuți (în jur de 53%, valoare care se situează sub media regiunii eligibile), în timp ce în toate celelalte regiuni și județe această pondere este în jur de 69%. Îmbătrânirea populației (indicele de îmbătrânire) este cea mai scăzută în regiunile din Slovacia (60,8%), toate celelalte regiuni și județe având valori mult mai mari, între 80 și 90%. Rata de dependență este cea mai mare în regiunile ucrainiene, cu valorile cele mai ridicate în regiunea Cernăuți (37,2%), în timp ce în regiunile Košický, Prešovský, precum și în județul Satu-Mare situația este mult mai favorabilă (în jur de 17%). Regiunile slovace sunt într-o situație mult mai bună în ceea ce privește îmbătrânirea societății și gradul de dependență al persoanelor în vârstă ; celelalte regiuni ale ariei eligibile se confruntă cu probleme serioase în aceste domenii. În regiunea de frontieră eligibilă densitatea populației este mai scăzută decât cea a țărilor din care fac parte; regiunea Košický reprezintă singura excepție și în acest domeniu.

Cu excepția județelor din Ungaria și a două dintre județele din România (Maramureș și Satu Mare), dinamica naturală a populației prezintă valori pozitive, ceea ce înseamnă că numărul nașterilor este mai mare decât numărul deceselor. Drept urmare, populația regiunii eligibile este în creștere, pe de altă parte însă, cu excepția regiunii Košický, domeniul migrației este caracterizat de emigrație.

Comunitățile de minorități roma sunt elemente relevante în toate cele patru țări potrivit Strategiilor pentru comunitățile Roma, însă statutul social al comunităților roma nu a căpătat relevanță transfrontalieră; situația acestora nu poate fi gestionată în cadrul programului de cooperare transfrontalieră.

Raportat la Produsul Intern Brut (PIB), regiunea transfrontalieră poate fi caracterizată drept una cu performanțe economice relativ scăzute. Valorile prezintă disparități inter-regionale semnificative: Košický produce cea mai mare parte din totalul PIB al regiunii eligibile (24.4%); performanța economică a regiunilor din România și Ucraina este mult sub media ariei programului. Doar câteva regiuni au reușit să atingă nivelurile de dinainte de criză. În zona transfrontalieră, valorile PIB/cap de locuitor ale regiunilor sunt mult sub mediile naționale

Numărul companiilor și a întreprinderilor individuale în regiunea transfrontalieră este de peste 150 de mii, însă distribuția acestor afaceri este asimetrică. Densitatea afacerilor este mult sub mediile naționale, iar valorile arată un anumit nivel de disparitate interregională. În regiunile de frontieră angajatorii sunt reprezentați în special de afacerile mici.

Cu excepția județelor din România, rata de activitate/participare în regiunea eligibilă arată o tendință de creștere, e drept, foarte redusă. Această tendință poate fi impulsionată și accelerată prin intermediul activităților programului.

Rata persoanelor angajate în regiunea transfrontalieră variază în 2012 între 48% și 62,5%, și prezintă tendințe de creștere ușoară în toate zonele cu excepția județului Suceava. Deși tendințele sunt pozitive, valorile sunt în continuare foarte scăzute. Rata șomajului este caracterizată de valori foarte diferite, între 4,1% (județul Maramureș) și 19.7% (regiunea Košický), însă aceste valori nu reflectă situația reală datorită metodologiilor diferite de calcul. Indiferent de metodologiile de calcul, potrivit rezultatelor interviurilor și a workshopurilor, șomajul are un impact important asupra pieței muncii. Resursele umane neutilizate ar putea fi abordate prin activitățile programului, care ar putea motiva oamenii să participe la economia locală; noile forme de cooperare pot crește ele însele posibilitățile de participare la piața muncii.

Pentru detalii referitoare la introducerea generală a regiunii eligibile, vă rugăm consultați Capitolul 11.1.1.