Judetul gorj
Indicatorul captarea apei
Yüklə 3,21 Mb.
|
Indicatorul captarea apei Prelevarea apelor de suprafata, respectiv subteran este urmarita de Administratia Nationala “Apele Romane” prin unitatile sale teritoriale. Situatia captarilor de suprafata si subterana, in anul 2006, pe teritoriul judetului Harghita, este prezentata tabelar in celece urmeaza:
In tabelul 3 se prezinta evolutia volumelor de apa captate in intervalul 2002 -2006.
In general, localitatile rurale se caracterizeaza printr-un grad redus de echipare cu retele de alimentare cu apa in sistem centralizat. Majoritatea retelelor existente de distributie sunt subdezvoltate atat ca lungime cat si numar de locuitori racordati. In judetul Harghita, numai 92 de localiati dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apa potabila. Lungimea totala a retelelor de aductiune si distributie a apei este aproximativ 1450 km (din care peste 400 km in orasele judetului deservind un numar de cca. 113000 locuitori). In ceea ce priveste populatia din zonele urbane, peste 75 % din populatie beneficiaza sistemele centralizatate de alimentare cu apa. INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA. Subindictorii utilizarii apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul 4
*n.e.d.-nu exista date
Indicatori HIDROGRAFICI descriptivi Cursuri de apa Teritoriul judetului Mures dispune de o retea de ape curgatoare, lacuri, iazuri, helestee si bazine de retentie artificiale deosebit de bogata, dar de un volum de ape subterane, freatice si de adancime mai redus. Lungimea totala a cursurilor de apa codificate (214 la numar) insumeaza 2727 km, ce corespunde unei densitati de 0,40 km/km² (peste media de 0,39 km/km² a bazinului). Sub aspect hidrografic, judetul Mures este favorizat de prezenta cununii carpatice din care rezulta un aport insemnat de apa, precum si de cantitatile destul de insemnate de precipitatii ce cad, aceasta situatie contribuind la prezenta unei retele hidrografice dense. Intreaga retea hidrografica a judetului este tributara Muresului, principalul colector de apa in intreg bazinul Transilvaniei, care strabate teritoriul judetului pe o lungime de 212 km, de la Ciobotari, unde patrunde in judet si pana la Chetani, unde il paraseste. Alte cursuri de apa mai importante care strabat judetul sunt: Tarnava Mica (al doilea ca lungime din judet –128km), raul Tarnava Mare (33 km), Niraj (78 km), Gurghiu (53km). Principalele cursuri de apa - Mures: 212 km in judetul Mures; - Gurghiu: 53 km; - Niraj: 82 km; - Lechinta: 66 km; - Pr. de Campie: 59 km; - Tarnava Mare: 33 km in judetul Mures; - Tarnava Mica: 128 km in judetul Mures TOTAL: 633 km
In cadrul judetului Mures exista:
In cadrul complexului lacustru de la Sovata, Lacul Ursu este cel mai mare si mai important lac sarat din Transilvania. Are o suprafata de 5 ha si o adancime de 18 m, prezentand fenomenul de heliotermie, adica, paralel cu cresterea concentratiei sarurilor de la suprafata spre adancime, pana la un anumit nivel (3-3,5 m) se produce o stratificare termica, diferentiata dupa straturile de apa. Apele subterane Apele subterane freatice sunt slab reprezentate cu debite cuprinse intre 0,1-16 l/s in zonele de lunca ale raurilor. Apele subterane de medie si mare adancime au o mineralizare foarte puternica cu continut ridicat de Ca2+, Mg2+, Na+, SO2-4 , Cl-, Br-, I-. Mineralizarea este caracteristica zonelor cu domuri gazifere. Ele constituie principala sursa de alimentare cu apa potabila din judetul Mures. Judetul Mures este situat integral in bazinul hidrografic al raului Mures, pe teritoriul lui fiind 214 cursuri de ape codificate, avand o lungime totala de 2727 km, ceea ce corespunde unei densitati de 0,40 km/km² (peste media de 0,39 km/km² a bazinului).
In judetul Mures resursele de apa teoretice au valoarea de 1168,224 milioane m3/an, din care tehnic utilizabile sunt 186,944 milioane m3/an. Repartitia pe surse este prezentata in tabelul 1.
* stocul mediu multianual in sectiunea Ludus ** volumul anual corespunzator debitului cu asigurarea de 95 %. Indicatorul captarea apei Apele de suprafata sunt utilizate pentru asigurarea necesarului de apa potabila si industriala in proportie de cca. 97 %, in timp ce apele freatice asigura cca. 3 % din necesarul de apa a folosintelor. Apele subterane sunt captate in gospodariile individuale. Exista 2 surse subterane utilizate pentru alimentarea centralizata a localitatilor:
In judetul Mures resursele de apa teoretice au valoarea de 1168,224 milioane m3/an, din care tehnic utilizabile sunt 186,944 milioane m3/an. Disponibilul actual al surselor ce contribuie (sau pot contribui) la alimentarea cu apa, inclusiv a zonei rurale, a fost estimat la 550 mil. m3 din care 545 mil. m3 provin din surse de suprafata si 3 mil. m3 din surse subterane. Capacitatea disponibila a surselor utilizate nu este repartizata uniform la nivelul judetului. Din debitul total captat, ponderea principala ii revine vaii Muresului, dupa care urmeaza valea Tarnavei Mari. Sursele subterane de apa nu joaca un rol important din cauza debitului foarte redus si a calitatii precare a apelor freatice. Existenta unor surse de apa disponibile poate asigura realizarea unor lucrari de alimentare cu apa pentru sate. Acestea sunt:
Lungimea totala a aductiunilor este de 103,7 km, cea mai mare parte revenind sistemelor Targu Mures si Reghin. Starea retelei de transport nu este corespunzatoare, generand pierderi pe traseu, de pana la 30 - 35%. Reteaua de distributie din mediul urban are o lungime totala de: 558 km iar cea din mediul rural are o lungime de 294 km. Din lungimea totala a retelei de distributie (882 km) au o vechime intre 10 - 20 ani 30% din retea, intre 20 - 30 ani 40%, intre 30 - 40 ani 12%, peste 40 ani 8%. Relativ noi (pana la 10 ani) sunt numai 10% din totalitatea retelelor de alimentare cu apa. Vechimea destul de mare a retelei de transport si gestiunea nejudicioasa a dus la deteriorari importante cu implicatii in cantitatea si calitatea apei distribuite. Pierderile se estimeaza a fi de 1800 m3/zi. Capacitatea totala de inmagazinare a apei a fost estimata la 65900 m3. Pentru sistemul de distributie din zona rurala, o pondere insemnata o au retelele improvizate.Starea acestora nu este corespunzatoare, pierderile de apa pe retea fiind importante, iar siguranta in exploatare este redusa. Din retelele de distributie existente se alimenteaza cu apa 26 localitati, incluse in 16 comune din subzona. La nivelul judetului Mures se asigura prin sistem centralizat, alimentarea cu apa potabila a unui numar de 283.347 de persoane din totalul de 580.851 de locuitori. Din cei 283.759 de locuitori din mediul urban cca. 257.681 sunt racordati la alimentarea centralizata cu apa potabila iar din cei 297.092 de locuitori din mediul rural doar 22.247 sunt deserviti centralizat. In mediul rural, din totalul de 90 de comune in 27 exista alimentare cu apa potabila in sistem centralizat. Volumele de apa captate in anul 2006 - pe ramuri economice
INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA. Subindictorii utilizarii apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul 3
*n.e.d.-nu exista date
Indicatori HIDROGRAFICI descriptivi Cursuri de apa Reteaua hidrografica a teritoriului judetului Sibiu este formata, in principal, de raul Olt si sectorul median al raului Tarnava Mare. Cel mai mare afluent local al raului Olt este raul Cibin. Lacurile naturale sunt de tip glaciar, fiind amplasate in Muntii Fagaras si Cindrel. Ca suprafata, 5432,5 km², ceea ce reprezinta 2,3% din teritoriul tarii, judetul Sibiu se incadreaza intre judetele de marime mijlocie. Cea mai importanta resursa regenerabila o constituie apa de suprafata si subterana, utilizata in scop potabil, tehnologic, pentru producerea energiei electrice, in zootehnie, pentru irigatii si piscicultura. Cantitativ, resursele de apa de suprafata din judet insumeaza 3.140.985 mii mc scurgere in bazinul hidrografic Olt, la limita aval a judetului si 361.087 mii mc scurgere in bazinul hidrografic Tarnava Mare, de asemenea la limita aval a judetului. Mentionam ca in aceste volume sunt cuprinse si volumele de apa scurse pe raurile Olt si pe Tarnava Mare, ca debit de tranzit prin judetul Sibiu. Indicatori structurali Indicatorul resurse de apa Judetul Sibiu dispune de o bogata retea de ape care asigura necesitatile de alimentare cu apa potabila si industriala. Reteaua hidrografica este alcatuita din doua bazine principale, cu urmatoarele caracteristici pentru anul 2006:
Raportat la numarul de locuitori si an, resursa pentru intregul judet este de aproximativ 10 890,73 m3/locuitor. Resursele de apa subterana existente sunt constituite din depozitele de apa existente in straturi acvifere, cu debite variind intre 0,2-8 l/sec. Daca se considera separat resursa de suprafata si cea din subteran, situatia este urmatoarea:
Indicatorul captarea apei In tabelul 3 se prezinta comparativ cantitatile totale anuale prelevate din resursele de suprafata si din cele de apa subterana, pentru ultimii patru ani.
Indicatorul intensitatea captarii apei Consumul total anual de apa in sectorul public in relatie cu populatia totala se prezinta sub forma indicatorului „intensitatea consumului de apa” si se calculeaza ca raport intre consumul de apa si populatia totala (tabelul 4)
In anul 2006 prelevarile totale de apa bruta au fost de 61,273 mil. mc, din care 53,347 mil. mc pe BH Olt si 7,926 mil. mc pe BH Mures, repartizate conform tabelului 5
*n.e.d.-nu exista date INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA. Nu exista date pentru calculul acestor indicatori.
Indicatori hidrografici descriptivi Cursurile de apa Municipiul Bucuresti este situat numai in bazinul hidrografic Arges, din punct de vedere hidrografic. Cursurile de apa care strabat acest teritoriu sunt Dambovita si Colentina. Teritoriul administrat de A.N. APELE ROMANE - D.A.A.V. - S.G.A. ILFOV-BUCURESTI se afla in Campia Romana, ocupind partea de sud-est a tarii, pe teritoriile Municipiului Bucuresti si a judetului Ilfov, precum si o parte a judetului Dambovita. Din punct de vedere hidrografic S.G.A. ILFOV - BUCURESTI e cuprins in cadrul bazinelor hidrografice ale raurilor Arges si Ialomita, si are in administrare teritoriul cuprins la sud intre raul Arges - mal stang, la vest derivatia de ape mari Brezoaiele si derivatia Bilciuresti – Ghimpati, pana la raul Ialomita si Balta Neagra in partea de nord, suprafata sa fiind de 865 kmp. Spatiul hidrografic ce revine S.G.A. ILFOV - BUCURESTI, este strabatut de raurile: Sabar, Ciorogarla, Dambovita, Colentina, Pasarea , afluenti ai raului Arges. Elemente caracteristice ale principalelor cursuri de apa care strabat teritoriul administrat de catre SGA ILFOV-BUCURESTI sunt urmatoarele: Raul Dambovita: - Lungimea totala a raului……….286 km (din care 72 km in spatiul SGA Ilfov-Bucuresti) Raul Colentina : - Lungimea totala a raului……… 350 km (din care 80 km in spatiul SGA Ilfov-Bucuresti) Raul Dambovita strabate municipiul Bucuresti pe o lungime de 16,2 km, avand o directie generala de scurgere NV – SE, parasind orasul in amonte de confluenta cu raul Colentina care este principalul afluent. Regimul natural al raului Dambovita este sensibil modificat prin derivatia de ape mari in Ciorogarla de la Brezoaiele (judetul Dambovita), prin influenta urbana a Bucurestiului si a lacurilor de pe raul Colentina. In regimul actual de scurgere, debitul mediu multianual al raului Dambovita variaza intre cca. 2,0 m3/s la intrare si 17,0 m3/s la iesirea din judeul Ilfov.
Pe raul Dambovita a fost realizat in cadrul amenajarii complexe, Lacul Morii (cu un volum de 19,4 mil.mc), precum si 11 noduri hidrotehnice care creeaza 11 biefuri cu volumul total de 1,5 mil.mc. Pe raul Colentina au fost amenajate, din amonte spre aval in sistem de “salba”, intre Buftea si Cernica 15 lacuri, din care 10 lacuri (Staulesti, Grivita, Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei, Plumbuita, Fundeni, Pantelimon I si Pantelimon II) sunt pe teritoriul administrativ al municipiului Bucuresti, scopul acestora fiind de a asigura apa pentru folosinte multiple - apa industriala, irigatii, piscicultura, agrement.
Importanta ce se acorda apelor subterane deriva din cauza ponderii mari pe care o au folosintele de apa din spatiul hidrografic Bucuresti-Ilfov ce se alimenteaza din aceste surse (exceptie facand doar alimentarea Capitalei, cel mai mare consumator de apa din Romania, din surse de apa de suprafata). In cadrul acestei regiuni hidrogeologice se disting trei zone cunoscute sub numele de "strate de Fratesti", cea mai importanta formatiune acvifera a tarii. Sunt constituite din pietrisuri si nisipuri cu intercalatii de argile din cuaternarul inferior, asezate peste formatiuni argiloase. In zona Bucurestiului cele trei strate de Fratesti A, B si C sunt situate la adancimile de 60-160 m in partea de sud a orasului si intre 200 - 360 m in partea de nord. Au frecvent grosimi de 25 - 30 m si sunt despartite de doua intercalatii de argile si argile nisipoase de cca 20 m. Nisipurile de Mostistea (Cuaternar - Pleistocen superior), cu o grosime totala cuprinsa in general intre 15 si 20 metri. Granulometria este reprezentata prin nisipuri si nisipuri cu elemente de pietris. Uneori adancimea acestor nisipuri coboara si pina la 15 -100 m. Pietrisurile de Colentina (Cuaternar - Pleistocen superior) se dezvolta intre adancimile de 10 -15 m functie de grosimea loessurilor care le acopera si sunt reprezentate prin nisipurile cu pietrisuri. Uneori aceste Pietrisuri de Colentina se situeaza si la adancimi mai mici, chiar si la adancimea de 5 -10 m, in functie de pozitia forajelor fata de depresiunile care sunt foarte frecvente in zona respectiva. Pentru Campia Romana (in care se incadreaza si bh Arges, bh Mostistea, bh Ialomita) resursele totale de exploatare se estimeaza la cca 120 mc/s, iar pentru Lunca Dunarii la 30 mc/s. Cele mai frecvente sunt debitele exploatabile cu valori mai mari cuprinse intre 7-8 l/s/foraj.
La nivelul municipiului Bucuresti, valorile indicatorului resurse de apa nu au putut fi calculate din lipsa datelor necesare, acestea fiind de regula prezentate impreuna cu cele aferente judetului Ilfov si neputand fi defalcate. Indicatorul captarea apei La nivelul municipiului Bucuresti, valorile indicatorului resurse de apa nu au putut fi calculate din lipsa datelor necesare, acestea fiind de regula prezentate impreuna cu cele aferente judetului Ilfov si neputand fi defalcate. Indicatorul intensitatea prelevarii apei La nivelul municipiului Bucuresti, valorile indicatorului resurse de apa nu au putut fi calculate din lipsa datelor necesare, acestea fiind de regula prezentate impreuna cu cele aferente judetului Ilfov si neputand fi defalcate. INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA. Subindictorii utilizarii apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul 1
*n.e.d.-nu exista date
Indicatori HIDROGRAFICI descriptivi Cursuri de apa Din punct de vedere hidrografic, judetul Ilfov este situat intre raurile Arges si Ialomita, fiind brazdat de raurile Arges, Sabar, Ciorogarla, Dambovita, Colentina, Cociovalistea, Snagov, Pasarea, Calnau, Slotea, Cocioc, Vlasia si Mostistea. Lungimea retelei hidrografice este de 567 km, din care 333 km in bazinul Arges, 208 km in bazinul Ialomita si 26 km in bazinul Mostistea. Reteaua hidrografica are o densitate de 0.2-0.3 km/km², multe din raurile mici avand un curs semipermanent, secand in timpul verilor secetoase. Datorita diferentei mici de nivel pe care curg raurile, s-au format un numar mare de lacuri, peste 100 de lacuri, majoritatea naturale, ale caror lucii de apa totalizeaza 3.972 ha. si care inmagazineaza un volum de 89,5 mil mc de apa. In judetul Ilfov sunt peste 75 km diguri de aparare pe cursurile de apa si 98 km albii de rauri calibrate si amenajate. Teritoriul administrat de Administratia Nationala APELE ROMANE – Directia Apelor ARGES - VEDEA - S.G.A. ILFOV -BUCURESTI se afla in Campia Romana, ocupand partea de sud - est a tarii, pe teritoriile Municipiului Bucuresti si a judetului Ilfov, precum si o parte a judetului Dambovita. Din punct de vedere hidrografic S.G.A. ILFOV - BUCURESTI e cuprins in cadrul bazinelor hidrografice ale raurilor Arges si Ialomita, si are in administrare teritoriul cuprins la sud intre raul Arges - mal stang, la vest derivatia de ape mari Brezoaiele si derivatia Bilciuresti – Ghimpati, pana la raul Ialomita si Balta Neagra in partea de nord, suprafata sa fiind de 865 kmp. Spatiul hidrografic ce revine S.G.A. ILFOV - BUCURESTI, este strabatut de raurile: Sabar, Ciorogarla, Dambovita, Colentina, Pasarea, afluenti ai raului Arges, iar in partea de nord spatiul hidrografic aferent b.h. IALOMITA, acoperind o suprafata de 446 kmp este strabatut de raurile: Sticlarie, Cociovalistea, Snagov, Gruiu, Vlasia, ce totalizeaza 208 km lungime. Elemente caracteristice ale principalelor cursuri de apa care strabat teritoriul administrat de catre SGA ILFOV - BUCURESTI sunt urmatoarele:
Raul Dambovita: - lungime totala 286 km (din care 72 km in spatiul SGA Ilfov - Bucuresti) Raul Colentina: - lungime totala 350 km (din care 80 km in spatiul SGA Ilfov - Bucuresti) Raul Sabar: - lungimee totala 37 km (pe teritoriul SGA Ilfov -Bucuresti) Bazinul hidrografic IALOMITA: Raul Cociovalistea: - lungime totala a raului 40 km Raul Vlasia- lungime totala a raului32 km Raul Snagov- lungime totala a raului 46 km (din care 27 km in spatiul SGA Ilfov - Bucuresti). Debitele medii anuale si precipitatiile medii in anul 2006, alaturi de media multianuala sunt prezentate in tabelul 1:
Sectoarele de curs puternic solicitate de folosintele de apa sunt: Sectorul Ogrezeni-Budesti cu marea captare de la Crivina pentru alimentarea capitalei si derivatia spre Sabar pentru sistemul de irigatii Jilava - Vidra - Frumusani;
Exista si un sistem de derivatii este realizat pentru suplimentarea debitelor la St. Tratare Arcuda, pe raul Colentina pentru industrie si la irigatii in judetul Ilfov si tranziteaza debite din raul Arges si Ialomita prin Bilciuresti - Ghimpati, Valea Voievozi si Cocani-Darza. Lacuri naturale si lacuri antropice Lacurile naturale si antropice sunt concentrate, cu precadere in partea de N, de V, si de E a judetului. Cele mai importante lacuri sunt: Snagov (575 ha), Caldarusani (2,24 km²), Buftea (307 ha), Buciumeni (60 ha), Mogosoaia (92 ha), Pantelimon (313 ha), Cernica (360 ha).. Bazinul hidrografic Arges Pe raul Dambovita a fost realizat in cadrul amenajarii complexe, Lacul Morii (cu un volum de 19,4 mil. mc), precum si 11 noduri hidrotehnice ce creeaza 11 biefuri cu un volum total de 1,5 mil. mc. in schema de amenajare a raului Colentina a fost creata o salba de lacuri, pe teritoriul SGA Ilfov - Bucuresti situandu-se 15 lacuri de acumulare cu un volum total de cca 41,7 mil. mc, din care cel mai important este lacul de acumulare Buftea. Din totalul de 15 lacuri, 9 se afla in patrimoniul Primariei Municipiului Bucuresti fiind administrate de ALPAB, celelalte 6 lacuri aflandu-se in administratia SGA Ilfov -Bucuresti. Bazinul hidrografic Ialomita Cele mai importante lacuri antropice sunt: Snagov cu volumul total de 32,2 mil. mc si suprafata de 565 ha si Caldarusani, cu un volum total de 21,0 mil. mc si o suprafata de 325 ha. Pe celelalte rauri exista iazuri piscicole, care in majoritate sunt realizate prin bararea cursurilor de apa.
Importanta ce se acorda apelor subterane deriva din pondereai mare pe care o au folosintele de apa din spatiul hidrografic Bucuresti - Ilfov ce se alimenteaza din aceste surse (exceptie facand doar alimentarea Bucurestiului, cel mai mare consumator de apa din Romania, din surse de apa de suprafata). In cadrul acestei regiuni hidrogeologice se disting trei zone cunoscute sub numele de "strate de Fratesti", cea mai importanta formatiune acvifera a tarii. Sint constituite din pietrisuri si nisipuri cu intercalatii de argile din cuaternarul inferior, asezate peste formatiuni argiloase. In zona Bucurestiului cele trei strate de Fratesti A, B si C sint situate la adancimile de 60 -160 m in partea de sud a orasului si intre 200 - 360 m in partea de nord. Au frecvent grosimi de 25 - 30 m si sint despartite de doua intercalatii de argile si argile nisipoase de cca. 20 m. “Nisipurile de Mostistea“ (Cuaternar - Pleistocen superior), cu o grosime totala cuprinsa in general intre 15 si 20 metri. Granulometria este reprezentata prin nisipuri si nisipuri cu elemente de pietris. Uneori adancimea acestor nisipuri coboars chiar pana la 15 -100 m. Pietrisurile de Colentina“ (Cuaternar - Pleistocen superior) se dezvolta intre adancimile de 10 -15 m functie de grosimea loessurilor care le acopera si sint reprezentate prin nisipurile cu pietrisuri. Uneori aceste Pietrisuri de Colentina se situeaza si la adancimi mai mici, chiar si la adancimea de 5 - 10 m, in functie de pozitia forajelor fata de depresiunile care sint foarte frecvente in zona respectiva. Pentru Campia Romana (in care se incadreaza si b.h. Arges, b.h. Mostistea, b.h. Ialomita) resursele totale de exploatare se estimeaza la cca. 120mc/s, iar pentru Lunca Dunarii la 30mc/s. Cele mai frecvente sint debitele exploatabile cu valori mai mari cuprinse intre 7-8l/s/foraj.
La baza acestor indicatori au stat datele disponibile prezentate pe ani in tabelele ce urmeaza. Indicatorul captarea apei ALIMENTARI CU APA SI RESTITUTII DE APE UZATE PENTRU POPULATIE SI SI ZOOTEHNIE( mii mc) Anul 2004
* Apa captata din r.Arges si Dambovita de catre SC APA NOVA BUC. este raportata de DAAV Pitesti. *n.e.d.-nu exista date ANSAMBLUL ALIMENTARILOR CU APA SI RESTITUTIILOR DE APE UZATE PENTRU POPULATIE, INDUSTRIE SI ZOOTEHNIE (mii mc) Anul 2004
* Apa captata din suprafata (r.Arges si Dambovita) de catre SC APA NOVA BUC. este raportata de DAAV Pitesti. *n.e.d.-nu exista date SISTEME DE IRIGATII (mii mc) Anul 2004
*n.e.d.-nu exista date AMENAJARI PISCICOLE (mii mc)) Anul 2004
VOLUME DE APA CAPTATE SI RESTITUITE PE ANSAMBLUL FOLOSINTELOR CONSUMATOARE (mii mc) Anul 2004
* O parte din apele restituite (ex: de la unitatile zootehnice) sunt evacuate pe terenurile agricole ce apartin beneficiarilor. Nota: In acest tabel nu sunt incluse la Buc. apele prelevate din suprafata (DAAV Pitesti) si evacuate prin reteaua de *n.e.d.-nu exista date Volume de apa captate - ALIMENTARI CU APA PENTRU POPULATIE SI ZOOTEHNIE (mii mc) Anul 2005
Apa captata din suprafata (r.Arges si Dambovita) de catre APA NOVA BUC. este raportata de DAAV Pitesti. ** Volumele captate din subteran (jud.Giurgiu si Dambovita) de catre APA NOVA BUC. pentru Capitala (scadere drastica, datorita inchiderii acestor fronturi subterane) sunt raportate la Mun. Bucuresti. *n.e.d.-nu exista date
Apa captata din suprafata (r.Arges si Dambovita) de catre SC APA NOVA BUC. este raportata de DAAV Pitesti. *n.e.d.-nu exista date SISTEME DE IRIGATII (mii mc) Anul 2005
* Suprafetele amenajate pentru irigatii au fost modificate prin reorganizarea SNIF (ANIF zonale) la sfarsitul anului 2004, in urma careia o parte din sisteme cu suprafetele aferente s-au comasat sau au trecut la Giurgiu, Calarasi sau Ialomita. ** Numarul de amenajari pt. irigatii include si amenajarile locale din evidenta SNIF. *n.e.d.-nu exista date
* Volumele anuale de apa captate pt piscicultura sunt fie pentru acumulari in salba, sau volume derivate din alte cursuri de apa
*n.e.d.-nu exista date . Zootehnia In cadrul sectorului zootehnic al agriculturii, pe teritoriul bazinelor hidrografice, administrate de SGA Ilfov, exista numeroase complexe zootehnice, care au o importanta deosebita atat din punct de vedere al gospodaririi cantitative, cat mai ales din punct de vedere al gospodaririi calitative a apelor. Dintre cele mai importante se amintesc:
In anul 2006 a fost irigata o suprafata de 252 ha in bh Arges, pentru care s-a captat un volum total de 807,0 mii mc, comparativ cu anul 2005 cand a fost irigata o suprafata de 1654 ha. In bh Ialomita s-au irigat 180 ha, volumul de apa captat fiind de 425,0 mii mc, comparativ cu o suprafata de 314 ha irigata in anul 2005. Yüklə 3,21 Mb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
