Judetul gorj



Yüklə 3,21 Mb.
səhifə15/27
tarix30.04.2018
ölçüsü3,21 Mb.
#49481
1   ...   11   12   13   14   15   16   17   18   ...   27

Indicatori structurali

Indicatorul resurse de apa

Comparativ cu situatia la nivelul tarii, resursele de apa utilizabile din bazinele hidrografice Somea - Tisa se incadreaza in categoria medie, ele cifrandu-se la cca. 550 m3/loc./an, chiar daca resursele totale de apa se ridica la valoarea de 3.200 m3/loc./an.

Resursele de apa tehnic utilizabile din B.H. Somes – Tisa:


  1. B.H. Somes: apa de suprafata = 650x106 m3

apa din subteran = 150x106 m3

Total = 800 x 106m3



  1. b. B.H. Tisa: apa de suprafata = 250x106 m3

apa din subteran = 50x106 m3

Total = 300x106 m3



Indicatorul captarea apei

Tabelul 1

Captarea apei – surse de suprafata

Unitatea de masura: mil. m3

2003

2004

2005

2006

45,0

32,3

27,3

22,8



Tabelul 2

Captarea apei – surse subterane

Unitatea de masura: mil. m3

2003

2004

2005

2006

5,6

5,5

5,4

5,3

Indicatorul intensitatea captarii apei

Tabelul 3

Intensitatea consumului de apa

Unitatea de masura:

mil. m3 pe cap de locuitor*

2003

2004

2005

2006

60,4

34,9

23,2

25,8

INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA.

Subindictorii utilizarii apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul 4



Tabelul 4

SURSA

VOLUME DE APA PRELEVATE (mii mc)

2002

2003

2004

2005

2006

Agricultura













Sursa directa

*n.e.d.

*n.e.d.

*n.e.d.

*n.e.d.

*n.e.d.

Sursa suprafata

*n.e.d.

45035.357

32293,027

27288,204

*n.e.d.

Sursa subteran

*n.e.d.

5540.773

5461,527

5335,906

*n.e.d.

TOTAL

179

50576.13

37754,554

32624,11

*n.e.d.

*n.e.d.-nu exista date



judetul salaj

Situandu-se in nord-vestul Romaniei, la trecerea dintre Carpatii Estici si Muntii Apuseni, judetul Salaj este cunoscut din vremuri stravechi sub denumirea de Tara Sivaniei adica Tara Padurilor. Salajul se invecineaza la nord cu judetele Satu Mare si Maramures, la vest si sud-vest cu judetul Bihor si la sud-est cu judetul Cluj. Suprafata judetului este de 3864,4 kmp, reprezentand 1,6% din teritoriul Romaniei.





Indicatori HIDROGRAFICI descriptivi

Cursuri de apa si lacuri naturale

Principalele cursuri de apa si lacuri naturale de pe teritoriul judetului Salaj sunt:



  • raurile Somes, Crasna, Almas, Agrij, Salaj, Barcau,

  • mici lacuri naturale si artificiale.

Apele acopera 57,8 kmp reprezentand 1,5% din suprafata judetului.

Pe teritoriul judetului Salaj exista resurse de apa de suprafata si resurse de apa subterane. Acestea asigura pe langa alimentarea cu apa a populatiei si necesitatile industriale si agricole.

Sistemele de alimentare centralizate deservesc atat populatia din mediul urban (municipiul Zalau, orasele Simleu Silvaniei, Cehu Silvaniei, Jibou), cat si populatia din mediul rural (Sarmasag, Ileanda, Crasna, Hida, Stana).

In ceea ce priveste bazinul hidrografic Somes Crasna, acesta ocupa o suprafata de 17740 kmp, din care 3408 kmp (19,1% din suprafata totala a bazinului hidrografic) se gasesc in judetul Salaj. Acest bazin hidrografic ocupa circa 88,5% din suprafata judetului, iar diferenta de 11,5% revine bazinului hidrografic Crisuri.



Indicatori structurali

Indicatorul resurse de apa

Resursele de apa teoretice si tehnic utilizabile pentru judetul Salaj, la nivelul anului 2006, in functie de sursa de apa, au fost urmatoarele:

Bazinul hidrografic Somes Crasna


Tabelul 1

Resursa de suprafata (mii mc)

Resursa din subteran (mii mc)

Teoretica

Utilizabila

Teoretica

Utilizabila

4131000

74000

35100

17567

Bazinul hidrografic Crisuri (la nivelul intregului bazin hidrografic)

  • resurse de apa teoretice – 3 116 400 mii mc;

  • resurse de apa tehnic utilizabile – 744 734 mii mc.

Indicatorul captarea apei

In cursul anului 2006, prelevarile de apa au fost realizate atat din surse de suprafata, cat si din surse subterane. Dupa sursa de apa s-au efectuat urmatoarele prelevari:



Bazinul hidrografic Somes Crasna

  • volumul de apa prelevat din surse de suprafata – 12329 mii mc, fata de 9653 mii mc prelevat in anul 2005;

  • volumul de apa prelevat din surse subterane – 3183 mii mc, fata de 3685 mii mc prelevat in anul 2005.

Volumul total de apa prelevat a fost 15512792 mc, superior volumului de apa prelevat in anul anterior.

Comparativ cu anul 2005, volumul de apa prelevat din surse de suprafata a crescut, in timp ce volumul de apa prelevat din surse subterane a scazut. Mentionam ca pe ansamblu, asistam la o crestere a volumului total de apa prelevat (din sursele de suprafata si subterane) fata de ultimii doi ani.



Tabelul 2

Anul

Volumul total de apa prelevat

(mii mc)

2002

20202

2003

18117

2004

13741

2005

13338

2006

15513

In functie de domeniul in care a fost utilizata apa prelevata avem urmatoarea repartitie, prezentata grafic si tabelar, dupa resursa de apa de la care provine.

Tabelul 3

Sursa de apa

Populatie

(mc)

Industrie

(mc)

Irigatii

(mc)

Zootehnie

(mc)

Piscicultura

(mc)

Total

(mc)

Suprafata

7064393

2502701

*n.e.d.

2 400

2760000

12329494

Subteran

2190033

974315

*n.e.d.

18 950

*n.e.d.

3183298

Total

9254426

3477016

*n.e.d.

21 350

2760000

15512792

*n.e.d.-nu exista date

Bazinul hidrografic Crisuri (la nivelul intregului bazin hidrografic)

  • volumul de apa prelevat din surse de suprafata – 2827 mii mc pentru piscicultura;

  • volumul de apa prelevat din surse subterane – 27,1 mii mc alimentare cu apa in scop industrial.

Dupa domeniul in care a fost utilizata apa prelevata avem urmatoarea distributie tabelara, tinand cont de resursa de apa:

Tabelul 4

Sursa de apa

Industrie

(mii mc)

Piscicultura

(mii mc)

Total

(mii mc)

Suprafata

*n.e.d.

2827

2827

Subteran

27,1

*n.e.d.

27,1

Total

27,1

2827

2854,1

*n.e.d.-nu exista date

Indicatorul intensitatea captarii apei

INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA.

Subindictorii utilizarii apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul 2



Tabelul 2

SURSA

VOLUME DE APA PRELEVATE (MII MC)

2003

2004

2005

2006

Sursa directa

*n.e.d.

*n.e.d.

*n.e.d.

*n.e.d.

Sursa suprafata

14636

11406.8

10709.4

15156

Sursa subteran

3481

3429.4

3716

3210.1

TOTAL

18117

14836.2

14425.4

18366.1

*n.e.d.-nu exista date


judetul satu mare

Judetul Satu Mare este situat in nord-vestul Romaniei, si are o suprafata totala a judetului dede 4.417,8 kmp, reprezentand 1,9 % din suprafata totala a tarii (al 36-lea judet ca intindere).





Indicatori HIDROGRAFICI descriptivi

Cursuri de apa

Apele de suprafata sunt reprezentate de trei cursuri importante: Somes, Crasna, Tur, la care adauga Homorodul, Ier si Talna, avand o lungime totala de 285 km



Lacuri antropice

Lacurile existente pe teritoriul judetului sunt in numar de peste 30, lacuri artificiale de marime mica si mijlocie care totalizeaza circa 800 ha. Dintre acestea, lacul de baraj Calinesti-Oas de pe raul Tur este cel mai mare si are o suprafata de 357 ha. Alte lacuri artificiale mai mari cu diverse destinatii – piscicole, rezerva de apa pentru agricultura, regularizarea debitelor etc. sunt: Mujdeni (Orasu Nou); Dabolt (Halmeu); Balastiera Apa (Apa); Adrian (Livada); Bercu si Micula (Micula); OTeloaia (Homorodu de Sus); Hodisa (Socond); pescaria de la Moftin, Andrid, Chereusa, precum si unele helestee din partea de nord a Campiei Somesului.



Apele subterane

Apele subterane - ascensionale sunt acumulate in straturile de nisipuri si pietrisuri panoniene la o adancime de 250-400 m.

Apele de zacamant, care se gasesc la 800-2000 m, sunt:


  • carbogazoase: Bixad, Turt;

  • sulfuroase: Baile Puturoase, Luna, Ghenci;

  • bicarbonatate: Tarna Mare, Vama, Valea Mariei, Noroieni.

In partea vestica a judetului se gasesc si importante rezerve de ape hipertermale: Tasnad, Beltiug, Acas, Ady Endre, Satu Mare.

Indicatori structurali

Indicatorul resurse de apa

Tabelul 1

Judet

Resursa de suprafata

Resursa din subteran

Teoretica

(mii mc)

Utilizabila

(mii mc)

Teoretica

(mii mc)

Utilizabila

(mii mc)

Satu Mare(B.H. Tisa)

3046

2374

623

444

Satu Mare(B.H. Somes)

299

550

21517

16425

Indicatorul captarea apei

Din datele furnizate de Directia Apelor Crisuri situatia prelevarilor de apa la nivelul b.h.Crisuri este urmatoarea:



  • din subteran:

  • alim. cu apa de gospodarie comunala: 410,3 mii mc;

  • alim. cu apa in scop industrial: 63,8 mii mc;

  • piscicultura: 0;

  • irigatii: 0.

Din datele furnizate de catre SGA Satu Mare, este redata mai jos situatia volumelor captate in cursul anului 2006 in B.H. Somes si Tisa.

VOLUME DE APA CAPTATE IN ANUL 2006

IN BH SOMES SI BH TISA – (mii mc)

Tabelul 2

Nr. crt.

Bazin hidrografic

Tip prelevare

Gospodarie Comunala - ptr. populape

Alte activitap

Unitati industriale

Unitati

Unita de transport

Irigatii

Piscicuura

Total

1

BH SOMES

Sursa din subteran

12028

94

1917

2301

85

*n.e.d.

*n.e.d.

16425

Sursa de suprafata

*n.e.d.

*n.e.d.

68

*n.e.d.

*n.e.d.

*n.e.d.

482

550

TOTAL BH SOMES

Din surse directe

12028

179

1985

2301

*n.e.d.

*n.e.d.

482

16975

2

BH TI SA

Sursa din subteran

184

71

65

28

96

*n.e.d.

*n.e.d.

444






Sursa de suprafata

552

38

302

381

*n.e.d.

*n.e.d.

1101

237A



TOTAL BH TISA

Din surse directe

736

109

367

409

*n.e.d.

*n.e.d.

1717

2818

Yüklə 3,21 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   11   12   13   14   15   16   17   18   ...   27




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin