Indicatori structurali
Indicatorul resurse de apa
Comparativ cu situatia la nivelul tarii, resursele de apa utilizabile din bazinele hidrografice Somea - Tisa se incadreaza in categoria medie, ele cifrandu-se la cca. 550 m3/loc./an, chiar daca resursele totale de apa se ridica la valoarea de 3.200 m3/loc./an.
Resursele de apa tehnic utilizabile din B.H. Somes – Tisa:
-
B.H. Somes: apa de suprafata = 650x106 m3
apa din subteran = 150x106 m3
Total = 800 x 106m3
-
b. B.H. Tisa: apa de suprafata = 250x106 m3
apa din subteran = 50x106 m3
Total = 300x106 m3
Indicatorul captarea apei
Tabelul 1
|
Captarea apei – surse de suprafata
|
Unitatea de masura: mil. m3
|
2003
|
2004
|
2005
|
2006
|
45,0
|
32,3
|
27,3
|
22,8
|
Tabelul 2
|
Captarea apei – surse subterane
|
Unitatea de masura: mil. m3
|
2003
|
2004
|
2005
|
2006
|
5,6
|
5,5
|
5,4
|
5,3
|
Indicatorul intensitatea captarii apei
Tabelul 3
|
Intensitatea consumului de apa
|
Unitatea de masura:
mil. m3 pe cap de locuitor*
|
2003
|
2004
|
2005
|
2006
|
60,4
|
34,9
|
23,2
|
25,8
|
INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA.
Subindictorii utilizarii apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul 4
Tabelul 4
|
SURSA
|
VOLUME DE APA PRELEVATE (mii mc)
|
2002
|
2003
|
2004
|
2005
|
2006
|
Agricultura
|
|
|
|
|
Sursa directa
|
*n.e.d.
|
*n.e.d.
|
*n.e.d.
|
*n.e.d.
|
*n.e.d.
|
Sursa suprafata
|
*n.e.d.
|
45035.357
|
32293,027
|
27288,204
|
*n.e.d.
|
Sursa subteran
|
*n.e.d.
|
5540.773
|
5461,527
|
5335,906
|
*n.e.d.
|
TOTAL
|
179
|
50576.13
|
37754,554
|
32624,11
|
*n.e.d.
|
*n.e.d.-nu exista date
judetul salaj
Situandu-se in nord-vestul Romaniei, la trecerea dintre Carpatii Estici si Muntii Apuseni, judetul Salaj este cunoscut din vremuri stravechi sub denumirea de Tara Sivaniei adica Tara Padurilor. Salajul se invecineaza la nord cu judetele Satu Mare si Maramures, la vest si sud-vest cu judetul Bihor si la sud-est cu judetul Cluj. Suprafata judetului este de 3864,4 kmp, reprezentand 1,6% din teritoriul Romaniei.
|
|
Indicatori HIDROGRAFICI descriptivi
Cursuri de apa si lacuri naturale
Principalele cursuri de apa si lacuri naturale de pe teritoriul judetului Salaj sunt:
-
raurile Somes, Crasna, Almas, Agrij, Salaj, Barcau,
-
mici lacuri naturale si artificiale.
Apele acopera 57,8 kmp reprezentand 1,5% din suprafata judetului.
Pe teritoriul judetului Salaj exista resurse de apa de suprafata si resurse de apa subterane. Acestea asigura pe langa alimentarea cu apa a populatiei si necesitatile industriale si agricole.
Sistemele de alimentare centralizate deservesc atat populatia din mediul urban (municipiul Zalau, orasele Simleu Silvaniei, Cehu Silvaniei, Jibou), cat si populatia din mediul rural (Sarmasag, Ileanda, Crasna, Hida, Stana).
In ceea ce priveste bazinul hidrografic Somes Crasna, acesta ocupa o suprafata de 17740 kmp, din care 3408 kmp (19,1% din suprafata totala a bazinului hidrografic) se gasesc in judetul Salaj. Acest bazin hidrografic ocupa circa 88,5% din suprafata judetului, iar diferenta de 11,5% revine bazinului hidrografic Crisuri.
Indicatori structurali
Indicatorul resurse de apa
Resursele de apa teoretice si tehnic utilizabile pentru judetul Salaj, la nivelul anului 2006, in functie de sursa de apa, au fost urmatoarele:
Bazinul hidrografic Somes Crasna
Tabelul 1
|
Resursa de suprafata (mii mc)
|
Resursa din subteran (mii mc)
|
Teoretica
|
Utilizabila
|
Teoretica
|
Utilizabila
|
4131000
|
74000
|
35100
|
17567
|
Bazinul hidrografic Crisuri (la nivelul intregului bazin hidrografic)
-
resurse de apa teoretice – 3 116 400 mii mc;
-
resurse de apa tehnic utilizabile – 744 734 mii mc.
Indicatorul captarea apei
In cursul anului 2006, prelevarile de apa au fost realizate atat din surse de suprafata, cat si din surse subterane. Dupa sursa de apa s-au efectuat urmatoarele prelevari:
Bazinul hidrografic Somes Crasna
-
volumul de apa prelevat din surse de suprafata – 12329 mii mc, fata de 9653 mii mc prelevat in anul 2005;
-
volumul de apa prelevat din surse subterane – 3183 mii mc, fata de 3685 mii mc prelevat in anul 2005.
Volumul total de apa prelevat a fost 15512792 mc, superior volumului de apa prelevat in anul anterior.
Comparativ cu anul 2005, volumul de apa prelevat din surse de suprafata a crescut, in timp ce volumul de apa prelevat din surse subterane a scazut. Mentionam ca pe ansamblu, asistam la o crestere a volumului total de apa prelevat (din sursele de suprafata si subterane) fata de ultimii doi ani.
Tabelul 2
|
Anul
|
Volumul total de apa prelevat
(mii mc)
|
2002
|
20202
|
2003
|
18117
|
2004
|
13741
|
2005
|
13338
|
2006
|
15513
|
In functie de domeniul in care a fost utilizata apa prelevata avem urmatoarea repartitie, prezentata grafic si tabelar, dupa resursa de apa de la care provine.
Tabelul 3
|
Sursa de apa
|
Populatie
(mc)
|
Industrie
(mc)
|
Irigatii
(mc)
|
Zootehnie
(mc)
|
Piscicultura
(mc)
|
Total
(mc)
|
Suprafata
|
7064393
|
2502701
|
*n.e.d.
|
2 400
|
2760000
|
12329494
|
Subteran
|
2190033
|
974315
|
*n.e.d.
|
18 950
|
*n.e.d.
|
3183298
|
Total
|
9254426
|
3477016
|
*n.e.d.
|
21 350
|
2760000
|
15512792
|
*n.e.d.-nu exista date
Bazinul hidrografic Crisuri (la nivelul intregului bazin hidrografic)
-
volumul de apa prelevat din surse de suprafata – 2827 mii mc pentru piscicultura;
-
volumul de apa prelevat din surse subterane – 27,1 mii mc alimentare cu apa in scop industrial.
Dupa domeniul in care a fost utilizata apa prelevata avem urmatoarea distributie tabelara, tinand cont de resursa de apa:
Tabelul 4
|
Sursa de apa
|
Industrie
(mii mc)
|
Piscicultura
(mii mc)
|
Total
(mii mc)
|
Suprafata
|
*n.e.d.
|
2827
|
2827
|
Subteran
|
27,1
|
*n.e.d.
|
27,1
|
Total
|
27,1
|
2827
|
2854,1
|
*n.e.d.-nu exista date
Indicatorul intensitatea captarii apei
INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA.
Subindictorii utilizarii apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul 2
Tabelul 2
|
SURSA
|
VOLUME DE APA PRELEVATE (MII MC)
|
2003
|
2004
|
2005
|
2006
|
Sursa directa
|
*n.e.d.
|
*n.e.d.
|
*n.e.d.
|
*n.e.d.
|
Sursa suprafata
|
14636
|
11406.8
|
10709.4
|
15156
|
Sursa subteran
|
3481
|
3429.4
|
3716
|
3210.1
|
TOTAL
|
18117
|
14836.2
|
14425.4
|
18366.1
|
*n.e.d.-nu exista date
judetul satu mare
Judetul Satu Mare este situat in nord-vestul Romaniei, si are o suprafata totala a judetului dede 4.417,8 kmp, reprezentand 1,9 % din suprafata totala a tarii (al 36-lea judet ca intindere).
|
|
Indicatori HIDROGRAFICI descriptivi
Cursuri de apa
Apele de suprafata sunt reprezentate de trei cursuri importante: Somes, Crasna, Tur, la care adauga Homorodul, Ier si Talna, avand o lungime totala de 285 km
Lacuri antropice
Lacurile existente pe teritoriul judetului sunt in numar de peste 30, lacuri artificiale de marime mica si mijlocie care totalizeaza circa 800 ha. Dintre acestea, lacul de baraj Calinesti-Oas de pe raul Tur este cel mai mare si are o suprafata de 357 ha. Alte lacuri artificiale mai mari cu diverse destinatii – piscicole, rezerva de apa pentru agricultura, regularizarea debitelor etc. sunt: Mujdeni (Orasu Nou); Dabolt (Halmeu); Balastiera Apa (Apa); Adrian (Livada); Bercu si Micula (Micula); OTeloaia (Homorodu de Sus); Hodisa (Socond); pescaria de la Moftin, Andrid, Chereusa, precum si unele helestee din partea de nord a Campiei Somesului.
Apele subterane
Apele subterane - ascensionale sunt acumulate in straturile de nisipuri si pietrisuri panoniene la o adancime de 250-400 m.
Apele de zacamant, care se gasesc la 800-2000 m, sunt:
-
carbogazoase: Bixad, Turt;
-
sulfuroase: Baile Puturoase, Luna, Ghenci;
-
bicarbonatate: Tarna Mare, Vama, Valea Mariei, Noroieni.
In partea vestica a judetului se gasesc si importante rezerve de ape hipertermale: Tasnad, Beltiug, Acas, Ady Endre, Satu Mare.
Indicatori structurali
Indicatorul resurse de apa
Tabelul 1
|
Judet
|
Resursa de suprafata
|
Resursa din subteran
|
Teoretica
(mii mc)
|
Utilizabila
(mii mc)
|
Teoretica
(mii mc)
|
Utilizabila
(mii mc)
|
Satu Mare(B.H. Tisa)
|
3046
|
2374
|
623
|
444
|
Satu Mare(B.H. Somes)
|
299
|
550
|
21517
|
16425
|
Indicatorul captarea apei
Din datele furnizate de Directia Apelor Crisuri situatia prelevarilor de apa la nivelul b.h.Crisuri este urmatoarea:
-
din subteran:
-
alim. cu apa de gospodarie comunala: 410,3 mii mc;
-
alim. cu apa in scop industrial: 63,8 mii mc;
-
piscicultura: 0;
-
irigatii: 0.
Din datele furnizate de catre SGA Satu Mare, este redata mai jos situatia volumelor captate in cursul anului 2006 in B.H. Somes si Tisa.
VOLUME DE APA CAPTATE IN ANUL 2006
IN BH SOMES SI BH TISA – (mii mc)
Tabelul 2
|
Nr. crt.
|
Bazin hidrografic
|
Tip prelevare
|
Gospodarie Comunala - ptr. populape
|
Alte activitap
|
Unitati industriale
|
Unitati
|
Unita de transport
|
Irigatii
|
Piscicuura
|
Total
|
1
|
BH SOMES
|
Sursa din subteran
|
12028
|
94
|
1917
|
2301
|
85
|
*n.e.d.
|
*n.e.d.
|
16425
|
Sursa de suprafata
|
*n.e.d.
|
*n.e.d.
|
68
|
*n.e.d.
|
*n.e.d.
|
*n.e.d.
|
482
|
550
|
TOTAL BH SOMES
|
Din surse directe
|
12028
|
179
|
1985
|
2301
|
*n.e.d.
|
*n.e.d.
|
482
|
16975
|
2
|
BH TI SA
|
Sursa din subteran
|
184
|
71
|
65
|
28
|
96
|
*n.e.d.
|
*n.e.d.
|
444
|
|
|
Sursa de suprafata
|
552
|
38
|
302
|
381
|
*n.e.d.
|
*n.e.d.
|
1101
|
237A
|
|
TOTAL BH TISA
|
Din surse directe
|
736
|
109
|
367
|
409
|
*n.e.d.
|
*n.e.d.
|
1717
|
2818
|
Dostları ilə paylaş: |