Judetul gorj


Indicatori hidrografici descriptivi



Yüklə 3,21 Mb.
səhifə12/27
tarix30.04.2018
ölçüsü3,21 Mb.
#49481
1   ...   8   9   10   11   12   13   14   15   ...   27

Indicatori hidrografici descriptivi


Cursuri de apa

Judetul Arad dispune de unele dintre cele mai importante rezerve de apa din Romania.

Teritoriul judetului Arad apartine bazinelor hidrografice: Crisul Negru, Crisul Alb, Mures, Bega.

Debitul Crisului Negru are valori medii de 29 m3/s la Zerind, Crisul Alb are un debit care creste de la 13,7 m3/s la Gurahont la 18,6 m3/s la Bocsig si la 21,4 m3/s la Chisineu-Cris. Afluentii Crisului Alb au debite intre 1-3 m3/s la Halmagiu, Zeldis, Dezna, Cigher.

Raul Mures are la intrarea in judet un debit de 142 m3/s, iar la Arad 154 m3/s. Debitul maxim al acestui curs de apa poate ajunge si chiar depasi 2000 m3/s (2 150 m3/s) ducand la aparitia inundatiilor.

Densitatea retelei hidrografice se inscrie intre 0,6-0,8km/km². Cele mai mici valori ale densitatii retelei de rauri se inregistreaza pe interfluviul Mures-Canalul Morilor. In bazinele raurilor Beliu, Moneasa si Tacasele se inregistreaza cele mai ridicate valori ale densitatii retelei hidrografice. Densitatea medie a retelei de rauri in cuprinsul judetului Arad este de 0,5km/km².



Lacurile

Dintre suprafetele lacustre se mentioneaza, in special, lacurile naturale de lunca-numeroase pe Valea Muresului, lacurile antropice cum ar fi lacul de baraj de la Taut.



Apele subterane

Apele subterane se caracterizeaza printr-un debit bogat si prin situarea panzei freatice, in general, la mica adancime (peste 2/3 din Campia Aradului are ape subterane la mai putin de 3m adancime).

Resursele de apa subterana prezinta un interes deosebit atat sub aspect cantitativ cat si calitativ deoarece din acestea se satisfac cerintele de apa ale populatiei si industriei.

Conul aluvionar al Muresului este cunoscut ca fiind cea mai mare hidrostructura din Romania, ceea ce a permis construirea uneia din cele mai mari captari de ape subterane din tara, cea a Aradului, care acopera cca 25 % din totalul rezervelor de apa. Si conul de dejectie al Crisului Alb are un potential bun si de altfel acopera necesarul de apa potabila pentru o serie pentru o serie de localitati.



a..Conul aluvionar al Muresului

Conul de dejectie al raului Mures se desfasoara spre vest ca un larg evantai, la iesirea din culoarul Muresului imediat aval de Lipova, avand o lungime intre Lipova si Nadlac de cca. 70km si o latime maxima de 59 km pe linia Secusigiu – Graniceri totalizand o suprafata de 2210 km², din care 2040 km² pe teritoriul Romaniei.

Fata de axa Muresului, exista o dezvoltare asimetrica in sensul ca sectorul situat la nord de rau ocupa o suprafata mult mai mare (1590 km²) fata de sectorul situat la sud de Mures (450 km²). Pe teritoriul Ungariei, conul ocupa o suprafata de aproximativ 170 km².

Orizonturile acvifere din con sunt separate in unele sectoare prin intercalatii lenticulare de argile, argile nisipoase si prafuri argiloase care nu asigura decat partial izolarea stratului acvifer freatic de stratele acvifere de medie adancime. Intercalatiile argiloase sunt in general mai groase si din ce in ce mai numeroase spre extremitatile vestice, nordice si sudice.

Deschiderile de foraje au evidentiat un important complex acvifer acumulat in principal in depozite fluvio – lacustre si aluvionare in care, in portiunile cu strat separator de argila apar doua strate acvifere: freaticul, pana la 30 m adancime si cel subiacent, considerat de medie adancime.

Acviferul freatic este alimentat atat din precipitatiile cazute pe toata suprafata conului aluvionar, cat si din infiltratii din raul Mures. Studiile cu foraje realizate de I.S.P.I.F. in albia Muresului au aratat ca intre Paulis si Arad, pe o lungime de 16 km, raul are un aport de 640 l/s la alimentarea acviferului. Nivelul hidrostatic intalnit este de regula cuprins intre 2-5 m iar in luncile Muresului, Ierului si al principalelor canale de desecare de 0-2 m. Aspectul curgerii este in general divergent, retelele de descarcare drenand freaticul.

Grosimea medie a stratului acvifer freatic, studiat mai aprofundat in lungul frontului nou de captare al municipiului Arad, este de 12-17 m, iar debitele exploatabile pe foraj de 10-14 l/s la denivelari de 0,2 – 2,1 m.

Acviferul de medie adancime este localizat in depozite fluvio – lacustre, reprezinta cea mai importanta sursa de apa subterana din care se alimenteaza majoritatea folosintelor.

Grosimea orizonturilor acvifere sunt cuprinse, pe intreg arealul, intre 20-80 m. Cele mai mari grosimi fiind in zona Arad – Zimandul Nou – Santana, care coincid cu amplasarea captarii noi a municipiului Arad. Coeficientii de permeabilitate au in general limite largi, valorile extreme fiind K=10 – 140 m/zi.

Straturile acvifere din acest con aluvionar au caracter ascensional, nivelul piezometric situandu-se intre 3–7 m. La pomparile experimentale debitele forajelor au fost apreciabile: Q=25-30 l/s, la denivelari de 1,4 – 4,7 m intalnindu-se insa si valori mai mari.

Observatiile efectuate asupra nivelurilor hidrostatice din forajele de studii, de exploatare si fantani, conduc la concluzia ca directia generala de curgere a apei subterane este SE – NV sau chiar S - N sau E - V, in functie de zona luata in considerare, iar panta medie este de 0,5– 1‰.

b. Conul aluvionar al Crisului Alb

La iesirea din Muntii Codru Moma, aproximativ din dreptul comunei Barsa spre V-NV, raul Crisul Alb a format un con de dejectie bine dezvoltat, reprezentat prin roci cu granulatie diferita si care ocupa o suprafata de 952 km², intreaga suprafata a acestui con de dejectie situandu-se in judetul Arad. Acest con se delimiteaza aproximativ in zona Barsa – Cermei – Vanatori – Socodor – Simand – Seleus – Bocsig.

Pe directia V-NV conul are o lungime de cca. 50 km acoperind depozitele de varsta pannoniana pana spre NV de localitatile Siclau – Chisineu Cris – Adea – Misca. Latimea maxima a conului este de 26–27 km, atat pe aliniamentul Sepreus – Cherelus – Zarand, cat si aliniamentul Vanatori – Adea – Chisineu Cris – Simand.

Grosimea maxima a depozitelor aluvionare se afla in zona Ineu si este de cca 140 m in timp ce la Bocsig aceasta adancime este de 43 m, la Vanatori de 52 m, la Sicula de 56,5 m, la Zarand de 40m, la Chisineu Cris de 80-100 m, la Socodor de 70 m si la Adea de 57,9 m.



c. Alte acvifere de mica extindere

  • Depozitele pannoniene de sub conul de dejectie al Crisului Alb

Depozitele pannoniene de sub conul de dejectie al Crisului Alb sunt in general sarace in apa, insa prezinta uneori intercalatii nisipoase care, interceptate in unele foraje de exploatare, debiteaza artezian. Apa are in genere miros de hidrogen sulfurat, gust slab metalic si frecvent prezinta caracter de „apa moale” (duritate totala scazuta de 2-4ºD). Uneori se semnaleaza continuturi depasite de fier si mangan si emantii de gaz metan (Cermei).

Parametrii utilizati in calculul acestor rezerve sunt: supraafata = 952 km², grosimea medie a stratelor acvifere din pannonian existente sub conul de dejectie al Crisului Alb = 15 m; coeficient de cedare mediu al nisipurilor acvifere = 0,05.



  • Sectoare adiacente conului de dejectie al raului Crisul Alb

Depozitele cuaternare care acopera in intregime aceasta zona de campie sunt predominant argiloase, cu rare intercalatii subtiri de nisipuri fine.

In forajele executate la Varsand, Pilu, Zerind, Somosches, Berechiu, Iermata Neagra, s-au interceptat mai multe strate acvifere arteziene, continuate in nisipuri fine, in special pe intervalul 230 – 350 m adancime. Pana la 150 m adancime stratele sunt numai ascensionale si debiteaza mult mai slab. Dintre forajele existente se mentioneaza: forajele 280 – 360 m adancime de la Pilu, cu un debit de 1,5 l/s; doua foraje de adancime de la Zerind, cu debitare arteziana; un foraj de adancime de la Iermata Neagra, ambele avand strate acvifere arteziene la adancimi cuprinse intre 265 – 415 m; forajul de 300 m de la Varsand, care debiteaza 4 l/s.

Rezerva naturala din aceasta hidrostructura este de circa 270000.000 m3. Apa din acest acvifer este in genere potabila cu miros de hidrogen sulfurat si duritate totala mica (2 – 3 ºd).

In afara de acestea mai exista si unele acvifere ce au o extindere relativ redusa dintre care se mentioneaza: lunca paraului Sighisoara la Gurahont, cu un potential de 45 l/s, debit utilizat pentru populatie; acviferul cantonat in roci calcaroase de la Moneasa, cu un debit de 106 l/s; Lunca Muresului la Savarsin cu un debit de 65 l/s; Lunca Muresului la Lipova cu un debit de 65 l/s; Lunca Cigherului in aval de Taut, cu un debit de 30 l/s.



Indicatori structurali

Indicatorul resurse de apa

Valorile indicatorului resurse de apa pentru judetul Arad, pe cele doua bazine hidrografice carora le apartine teritoriul judetului Arad, se prezinta in tabelul 1.



Tabelul 1

Bazinul hidrografic

Resursa de apa de suprafata

(mii m3)

Resursa de apa subterana

(mii m3)

Teoretica

Utilizabila

Teoretica

Utilizabila

Mures

5807200

5108832

359510

283824

Crisul Alb

3116400

744734

*n.e.d.

*n.e.d.

TOTAL

8923600

5853566

359510

283824

*n.e.d.-nu exista date

Indicatorul captarea apei

Pentru intervalul de analiza 2001 - 2006, valorile indicatorului captarea apei precum si cele ale subindicatorilor ce il compun, pentru judetul Arad, sunt prezentate in tabelul 2.



Tabelul 2

Sursa de apa

Volume medii captate anual (mii mc)

2001

2002

2003

2004

2005

2006

-de suprafata

4052

8028

13733

15256

4558

3085

-din subteran

30995

27741

27016

26382

23932

23179

TOTAL

35047

35769

40749

41638

28490

26264

Din analiza evolutiei acestui indicator se observa variatie a volumelor de apa prelevate pentru satisfacerea cerintelor principalelor folosinte consumatoare de apa din judetul Arad (populatie, industrie, zootehnie, irigatii, piscicultura) cu o crestere in perioada 2003 – 2004 urmata de o scadere brusca la sfarsitul intervalului de analiza.

Indicatorul intensitatea captarii apei

Pentru intervalul 2001 – 2006 evolutia indicatorului intensitatea captarii apei la nivelul judetului Arad se prezenta in tabelul 3.



Tabelul 3

Denumirea indicatorului

2001

2002

2003

2004

2005

2006

Volumul total de apa prelevata (mc)

35047000

35769000

40749000

41638000

28490000

26264000

Numar locuitori pe judet

476188

463432

462248

461578

460457

458920

Intensitatea prelevarii apei (mc/locuitor)

73,59

77,17

88,15

90,20

61,87

57,23

Pentru perioada de referinta se constata o crestere constanta a valorilor indicatorului pentru intervalul 2001 – 2004 urmata de o scadere accentuata a valorilor pentru perioada 2005 – 2006.

INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA.

Subindictorii utilizarii apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul 3



Tabelul 3

SURSA

VOLUME DE APA PRELEVATE (mii mc)

Agricultura

Irigatii

Piscicultura

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2001

2002

2003

2004

2005

2006

Sursa suprafata

*n.e.d.

*n.e.d.

*n.e.d.

*n.e.d.

*n.e.d.

*n.e.d.

1459

4194

10169

10583

*n.e.d.

268

1740

2815

2359

3459

3197

2346

Sursa subteran

147

233

267

451

370

400

148

168

117

486

630

250

*n.e.d.

*n.e.d.

*n.e.d.

62

62

62

TOTAL

147

233

267

451

370

400

1607

4362

10286

11069

630

518

1740

2815

2359

3521

3259

2408

*n.e.d.-nu exista date


JUDETUL CARAS – SEVERIN

Situat in partea de sud-vest a Romaniei, judetul Caras-Severin are o suprafata de 8.514 kmp,






INDICATORI HIDROGRAFICI DESCRIPTIVI

Cursurile de apa

Raurile Timis, Caras, Cerna, Nera si afluentii lor, precum si ai fluviului Dunarea, formeaza principalele artere hidrografice.



Lacurile naturale

Lacurile naturale ale judetului Caras-Severin sunt in numar mic si de dimensiuni reduse, cele mai insemnate fiind de natura carstica.



Lacurile antropice

Lacurile antropice (de baraj) sunt destinate producerii energiei electrice, alimentarii cu apa a localitatilor etc., astfel au aparut cele doua lacuri de la Oravita (Lacul Mare si Lacul Mic), barajele de pe valea Dognecei (Lacul cu Nuferi si Lacul Mare), Lacul Buhui care serveste la alimentarea cu apa a orasului Anina, cu o suprafata de 9,8 ha, Lacul Marghitas, tot pe paraul Buhui cu suprafata de 4 ha, utilizat initial pentru o microcentrala. Cele mai importante lacuri raman cele de pe Barzava si Timisul superior, avand ca scop alimentarea cu apa a municipiului Resita, producerea de energie electrica (Centralele Breazova-Crainicel, Grebla, agrement, piscicultura). Pe Barzava sunt amenajate lacurile Gozna, Valiug si Secu, iar pe cursul superior al Timisului s-a construit lacul de acumulare “Trei Ape”, cu o suprafata de 52.612 ha.



Indicatori structurali

Indicatorul resurse de apa

La nivelul judetului Caras - Severin, valorile indicatorului resurse de apa sunt prezentate in tabelul 1.



Tabel 1

Resursa de suprafata

(mii mc)

Resursa din subteran

(mii mc)

Teoretica

Utilizabila

Teoretica

Utilizabila

98

177

10

7,5

Indicatorul captarea apei

Pentru intervalul de analiza 2004 - 2006, valorile indicatorului captarea apei precum si cele ale subindicatorilor ce il compun, pentru judetul Calarasi, sunt prezentate in tabelul 2.



Tabelul 2

Sursa

Volume de apa captate

(mii mc/an)

2004

2005

2006

Subteran

3453

2574

1996

Suprafata

55985

54861

55092

Total

59438

57435

57088

Din analiza evolutiei acestui indicator se observa o scadere anuala continua a volumelor de apa prelevate pentru satisfacerea cerintelor principalelor folosinte consumatoare de apa din judetul Caras - Severin (populatie, industrie, zootehnie, irigatii, piscicultura).

Indicatorul intensitatea captarii apei

Acest indicator se calculeaza ca fiind raportul dintre volumul total de apa prelevat din surse (in mc) raportat la populatia din zona de referinta.

Pentru intervalul 2004– 2006 evolutia acestui indicator se prezenta in tabelul 3.


Tabelul 3

Denumirea indicatorului

2004

2005

2006

Volumul total de apa captata (mc)

59438000

57435000

57088000

Numar locuitori pe judet

333759

332889

331388

Intensitatea captarii apei (mc/locuitor)

178.09

172.53

172.27

Pentru intervalul de analiza se remarca o diminuare constanta a valorii indicatorului intensitatea captarii apei care se datoreaza in principal fluctuatiilor prelevarii de apa pentru consumatorii industriali.

INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA.

Subindictorii utilizarii apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul 4



Tabelul 4

Sursa

Volume de apa prelevate (mii mc)

Zootehnie

Piscicultura

2003

2004

2005

2006

2003

2004

2005

2006

Sursa directa

*n.e.d.

*n.e.d.

*n.e.d.

*n.e.d.

*n.e.d.

*n.e.d.

*n.e.d.

*n.e.d.

Sursa suprafata

*n.e.d.

*n.e.d.

*n.e.d.

*n.e.d.

4,974

13,995

10,271

4,839

Sursa subteran

8

50

51

166

n.e.d

n.e.d

n.e.d

n.e.d

TOTAL

8

50

51

166

4,974

13,995

10,271

4,839

*n.e.d.-nu exista date


Judetul HUNEDOARA


Drenat de cursul mijlociu al raului Mures, al raului Strei si cursul superior al raurilor Jiu si Crisul Alb, teritoriul judetului Hunedoara constituie o entitate geografica diversa si armonioasa ce a determinat ca pe aceste meleaguri sa pulseze o viata intensa. Limitele sale administrative urmaresc, in general, cumpana apelor; suprafata judetului se desfasoara intre 46”14’45” lat. N si 22045’18” long. E (la Bulzestii de Sus) si 45023’03” lat. N respectiv 25028’46” long. E (in Muntii Parang).

Situat in partea central vestica a Romaniei, judetul Hunedoara face legatura intre judetele banatene din vest (Caras-Severin, Timis, Arad), cele transilvanene din centru (Alba, Sibiu), precum si cu judetele sudice Gorj si Valcea.






Indicatori HIDROGRAFICI descriptivi

Cursuri de apa

Reteaua hidrografica a judetului este vasta si complexa. Muresul, care strabate judetul de la est la vest este de departe cel mai important curs de apa al zonei. Cu un bazin hidrografic de 29.767km2 raul Mures isi desfasoara in judetul Hunedoara 109km din lungimea sa, printr-un culoar tectonic larg, primind numerosi afluenti, mai ales din Carpatii Meridionali:



Streiul, este cel mai important dintre acestia; izvoraste de sub vf. Batrana (1794m) din Muntii Sureanu, are o lungime de 93km si dezvolta un bazin hidrografic de 1926km2; pe langa apele care le colecteaza din masivul de obarsie, Streiul are o serie de afluenti importanti cu izvoarele in nodul orografic Retezat – Godeanu - Tarcu: Rau Mare (65,8km), Rau Barbat (30km), Rau Alb (21km), care ii imprima Streiului caracteristicile regimului alpin inferior;

Cerna, (73km lungime), alt afluent de stanga al Muresului, in aval de Strei, izvoraste de pe versantul estic al Muntilor Poiana Rusca (de la altitudinea de 1100m);

Dobra, (42km lungime) este ultimul afluent de stanga mai important pe care Muresul il primeste inainte de iesirea din judet.

Din dreapta Muresul primeste in judetul Hunedoara o serie de afluenti marunti, cu un aport hidrologic mai putin insemnat; dintre acestia, demn de amintit este raul Geoagiu (41km), care izvoraste de la 1000m altitudine, din Muntii Metaliferi; in aval de varsarea Geoagiului, Muresul mai primeste din dreapta paraiele Varmaga, Certej (18km), Boholt, Caian (20km lungime) si Glodul, iesind apoi din judet.

Partea de nord a judetului este drenata de apele Crisului Alb (238 km lungime si un bazin hidrografic de 3957km2). Sistemul Crisului Alb, dezvoltat in zona de contact a Masivului Bihor, a Muntilor Metaliferi, Zarandului si Codru Moma, dreneaza prin cursul sau principal o serie de depresiuni tectonice ca cea a Bradului. Crisul Alb izvoraste de pe versantul vestic al Muntilor Bihorului de la altitudinea de 980m, de sub vf. Certezul (1184m), din masivul calcaros cristalin al Pietrelor Albe. In cursul superior, salbatic prin malurile lui, are un profil longitudinal neechilibrat, cu pante medii in jur de 9 – 25m/km. La Criscior, dupa ce a parcurs 31km, raul coboara deja la altitudini mici (291m); de aici si pana dincolo de limitele judetului, cursul sau are o cadere de 187m, valoare caracteristica depresiunilor si culoarelor cu puternice aluvionari. Pe teritoriul judetului Hunedoara, raul Crisul Alb isi desfasoara parcursul montan (pana la Blajeni) si sectorul de culoar (pana dincolo de limita judetului). Bazinul Crisului Alb se desfasoara, in buna parte, in regiunea dealurilor inalte, majoritatea afluentilor avand altitudini medii bazinale in jur de 300-600m, ceea ce ii confera un regim si un bilant hidrologic apropiat de cel observat in regiunile deluroase vestice, cu topirea timpurie a zapezilor si cu o instabilitate accentuata a regimului in timpul iernii, in conditiile influentei climatului oceanic.

In ceea ce priveste aportul de apa al afluentilor se observa o usoara asimetrie: majoritatea apelor colectate de Crisul Alb sosesc din partea dreapta (Artan, Brad, Juncu, Ribita cu o lungime de 18km). Regimul Ribitei este influentat de regiunea carstica a Bulzului: cheile Uibarestilor (Glodului), cu o lungime de 2km pe valea Bulzestilor (cunoscute mai ales prin Podul natural de la Grohot, cu inaltimea de 20m si latimea de 5-6m, rezultat din procesul de carstificare a calcarului jurasic in care s-a format), cheile Ribicioarei. Spre aval, sirul afluentilor de dreapta organizati pe versantul sudic al masivului Bihorului, continua in judetul Hunedoara cu Baldovinul (13km lungime), si Obarsia sau Steiul (22km lungime).

Afluentii de stanga ai Crisului Alb sunt mai putin numerosi (mai mici ca suprafata si bazin hidrografic), cel mai de seama - Valea Satului – avand dimensiuni asemanatoare colectorului (suprafata 107km2 si lungimea de 15km). Restul afluentilor din stanga, primiti dinspre Muntii Metaliferi si Zarandului au dimensiuni asemanatoare: Bucuresci (suprafata de 80km2 si 14km lungime), Luncoi (suprafata de 74km2, 10km lungime), Vata (suprafata de 87km2, 21km lungime) si Pravaleni.

Partea sudica a judetului gazduieste bazinul superior al Jiului. Raul Jiu se formeaza in Depresiune Petrosani, prin unirea a doua cursuri de apa: Jiul de Vest si Jiul de Est, primul fiind considerat ca izvor. Jiul de Vest sau Jiul Romanesc, cu un bazin hidrografic de 534km2 si o lungime de 51,4km. izvoraste din Retezatul Mic, de la o altitudine de 1760m, din caldarea glaciara a Scorotelor dominata de vf. Dragsanului (2076m). Aici se aduna o serie de organisme torentiale care dau Jiului un curs superior intermitent. Spre aval, cursul Jiului de Vest urmareste liniile tectonice longitudinale care incadreaza fundul Depesiunii Petrosani ca o continuare concordanta cu valea Cernei. Dintre afluentii pe care Jiul de Vest ii primeste din dreapta amintim Valea Oslei, Garbovu si Valea de Pesti. Afluentii din stanga sunt putin mai dezvoltati: Buta (izvoraste din lacul glaciar Buta), Valea Lazarului (cu obarsia la altitudini mari, in vecinatatea Raului Barbat), Pilugul, Sterminos, Mierleasa, Crevedia si Aninoasa.

Jiul de Est sau Jiul Transilvan isi are obarsia la altitudinea de 1430m, la sud de culmea Sureanului (2061m). Afluentii sai sunt:Bilele, Rascoala si Taia, care izvorasc de sub Sureanu si Banita, din dreapta, Sterminos, Cimpa, Maleia si Jietul (dreneaza 13 lacuri glaciare de pe versantul nordic al Parangului).

Lacuri naturale

In judetul Hunedoara sunt numeroase lacuri naturale in zona montana. Lacurile naturale sunt relativ numeroase si sunt, mai ales, de origine glaciara. Mai renumite sunt cele din Muntii Retezat (peste 80 de lacuri si tauri) – Taul Mare, Taul Mic, Taul Portii, Bucura, Zanoaga, Taul Negru, Judele, Slaveiul, Stanisoara, Tapului, Galesul ; din Parang (peste 13 lacuri)– Galcescu, Rosiile, Zavoaiele, Mandra, Denes, Mija, etc. si din Sureanu – Iezerul Mare si Iezerul Mic. Alaturi de acestea, in Muntii Sureanu mai exista si lacuri in doline (majoritatea efemere, dar si unele permanente). Toate acestea sunt lacuri care contribuie la pitorescul alpin al judetului.



Indicatori structurali

Indicatorul resurse de apa

Resursele de apa teoretice si tehnic utilizabile la nivel de b. h. Crisuri:



  • resurse de apa teoretice : 3116,4 mil. mc;

  • resurse de apa utilizabile : 744,734 mil. mc.

Resursele de apa teoretice si tehnic utilizabile la nivel de b. h. Jiu – S.H. Petrosani:

  • ape de suprafata: 42823 mii mc;

  • ape subterane: 1786 mii mc.

Indicatorul captarea apei

Prelevarile de apa la nivelul b. h. Crisuri :



  • din subteran :

    • alimentare cu apa de gospodarie comunala: 897,8 mii mc.;

    • alimentarea cu apa in scop industrial: 220,4 mii mc.

      • de suprafata :

    • alimentare cu apa de gospodarie comunala: 491,7 mii mc.;

    • alimentarea cu apa in scop industrial: 971,8 mii mc.;

    • alimentare cu apa pentru piscicultura: 1300 mii mc.

Indicatorul intensitatea captarii apei

Acest indicator se calculeaza ca fiind raportul dintre volumul total de apa prelevat din surse (in mc) raportat la populatia din zona de referinta.

Pentru anul 2005 situatia se prezenta in tabelul 1.


Tabelul 1

Denumirea indicatorului

2005

Volumul total de apa captata (mc)

44609000

Numar locuitori pe judet

482415

Intensitatea captarii apei (mc/locuitor)

92.47


Yüklə 3,21 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   8   9   10   11   12   13   14   15   ...   27




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin