Judetul gorj
Yüklə 3,21 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Indicatori hidrografici descriptivi Cursuri de apa
- Indicatori structurali Indicatorul resurse de apa
- Tabelul 1 Resursa de suprafata (mii mc) Resursa din subteran (mii mc)
- Indicatorul captarea apei
- Tabelul 2 Folosinta Volume realizate (mii mc)
- Total SURSA DE SUPRAFATA 147448
- TOTAL DIN SURSA SUBTERANA 36029 Total volum realizat din surse directe
- Tabelul 3 Folosinta Volume realizate (mii mc)
- TOTAL DIN SURSA DE SUPRAFATA 147448 SURSA SUBTERANA
- TOTAL DIN SURSA SUBTERANA 30527 TOTAL B.H. JIU 156209
- TOTAL DIN SURSA DE SUPRAFATA 15327 Sursa subterana
- TOTAL DIN SURSA SUBTERANA 1477
- Tabelul 4 SURSA VOLUME DE APA PRELEVATE (MII MC)
- Lacuri naturale si antropice
- INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA.
- Tabelul 2 SURSA VOLUME DE APA PRELEVATE (mii mc)
- Piscicultura Agricultura Irigatii
- TOTAL 5141 4888 4976 16
Prelevarile de apa 2006In cursul anului 2006 s-au captat 31910 mii mc de apa, din care pentru populatie 10783 mii mc, pentru industrie 19949 mii mc (4482 mii mc din subteran si 15467 mii mc din suprafata), pentru irigatii 1178 mii mc. Din volumul total de apa captat 15265 mii mc s-au captat din subteran (Dunare 616 mii mc si Olt 14649 mii mc) si 16645 mii mc din ape de suprafata, din care din Dunare 3082 mii mc iar din Olt 13563 mii mc .
Indicatori hidrografici descriptivi Cursuri de apa Apele care strabat teritoriul judetului Dolj sunt reprezentate de rauri si lacuri de diverse marimi si tipuri. Principalele ape care traverseaza teritoriul judetului Dolj sunt reprezentate de Dunare (al carui curs se desfasoara pe 150 km in limitele judetului) si de raul Jiu. Acesta strabate o distanta de 150 km pe teritoriul judetului Dolj, de la Filiasi la Zaval. Celelalte rauri apartin bazinelor hidrografice ale Dunarii, Oltului si Jiului. Lungimea cursului de apa pe teritoriul judetului Dolj (km): -Dunarea - 150 km -Jiu - 140 km -Amaradia - 34 km -Desnatui - 84 km -Teslui - 73 km Lacurile apar in lunca si terasele fluviatile, multe dintre ele fiind amenajate antropic. In lunca Dunarii se afla lacul Bistret – 1867,o ha – care este cel mai intins – si lacurile de la Fantana Banului, Golenti si Ciuperceni. Dintre lacurile de terasa cele mai imortante sunt cele de la Prunet (Bratovoesti), amenajate si ca lacuri de agrement.
In partea nordica a unitatilor deluroase, apa freatica se afla la adancimi de 15-22 m si este interceptata de vaile raurilor prin izvoare ce apar la baza dealurilor si alimenteaza afluentii Jiului. Pe terasele Dunarii, adancimea apei freatice ajunge pana la 5-10 m, iar in Lunca Dunarii, se mentine intre 2-5 m. Pe campul mai inalt, de la est de Desnatui, dintre Radovan . Segarcea . Dranic, adancimea apelor este cuprinsa intre 20-30 m. Aceeasi valoare a adancimilor se mentine si in zona campului inalt Leu . Rotunda (din Campia Romanatilor la est de Jiu). In unele locuri apele subterane de adancime, precum si cele freatice au carácter mineralizat, cu continut clorosodic si sulfuros, ca cele din aria localitatilor Urzicuta si Gighera din sudul Judetului, folosite de localnici in scop terapeutic. In conditiile unor amenajari corespunzatoare sub raport igienico-sanitar si a altor dotari, pot deveni locuri importante pentru localnici in scopul tratamentului balnear. Principalele cursuri de apa ale judetului Dolj sunt, in ordinea marimii debitului: fluviul Dunarea al carui curs se desfasoara pe 150 km in limitele judetului, raul Jiu, care strabate judetul de la nord la sud pe o distanta de 154 km, si raul Amaradia, care se varsa in raul Jiu fiind cel mai mare afluent al acestuia de pe teritoriul judetului Dolj. Pe teritoriul judetului Dolj se afla un singur lac natural si anume lacul Bistret aflat in lunca Dunarii.
Valorile aferente acestui indicator sunt prezentate in tabelul 1.
Indicatorul captarea apei Indicatorul privind captarea apei este prezentat pe bazine hidrografice conform balantei apei pentru anii 2005 si 2006 in tabelele 2 si 3. Realizarea volumelor captate in judetul Dolj pe b.h. Jiu si Dunarea conform balantei apei 2005
Realizarea volumelor captate pe destinatii in judetul Dolj pe b.h. Jiu si Dunarea conform Balantei Apei pe 2006.
INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA. Subindictorii utilizarii apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul 4
*n.e.d.-nu exista date
INDICATORI HIDROGRAFICI DESCRIPTIVI Cursuri de apa Reteaua hidrografica a judetului Gorj apartine in majoritate unui singur bazin colector, Jiul, care aduna apele mai multor afluenti (Sadu, Tismana, Jiltu, Motru, Gilort, Amaradia etc.), avand o suprafata totala a bazinului de peste 10000 kmp. Exceptie fac extremitatile NE si NV ale judetului, care sunt drenate de cursurile superioare ale Oltetului (in judetul Gorj cu o suprafata de bazin de 130 kmp si o lungime de 30 km) si Cernei (in judetul Gorj cu o suprafata de bazin de 230 kmp si o lungime de 24 km). Densitatea medie a retelei hidrografice in judetul Gorj este de 0.5 km/kmp. Raurile ce strabat teritoriul judetului Gorj asigura o densitate medie a retelei hidrografice de 0.5 km/km², cu un debit multianual specific de apa de 40 l/sec/km² in zona montana inalta a muntilor Godeanu si Valcan si 2-3 l/sec/km² in zona piemontana de sud.
Pe teritoriul judetului Gorj exista lacuri naturale de origine glaciara existente (in Muntii Parangului) dintre care mai mari cu apa permanenta sunt : Calcescu (S = 3 ha, ad. max. = 9.3m), Slaveiu (S = 0.25 ha, ad. max. = 2.8 m) , Mija si Pasarea (S = 0.3 ha, ad. max. = 3 m). Exista deasemenea lacuri antropice dintre care se mentioneaza lacul de acumulare Cerna (sau Valea lui Iovan) situat pe raul Cerna, cu un volum util de 120 mil. mc (inaltimea max. a barajului 110.5 m) si Lacul Motru cu un volum util de 3 mil. mc (inaltime max. A barajului 49 m). Ambele acumulari fac parte din Complexul hidrotehnic si energetic Cerna . Motru .Tismana, executat cu scopul principal al asigurarii apei industriale si potabile pentru consumatorii din bazinul mijlociu al Jiului si, in subsidiar, exploatarea hidroenergetica. La acestea se adauga acumularea Vaja (volum util cca. 2 mil. mc) si acumularea Clocotis (volum util cca. 5 mil. mc) pe raul Bistrita. In cadrul programului de amenajare hidroenergetica a raului Jiu, sectorul Valea Sadului .Tg. Jiu va fi amenajat energetic prin 5 centrale hidroelectrice cu o putere totala de 80 MW si o productie de energie in anul hidrologic mediu de 193 GWh/an. Acumularea Valea Sadului ( in constructie) realizeaza un volum total de 306 mil. mc si este proiectata pentru a satisface cerintele complexe ale zonei (in prezent sistata, in conservare). Acumularea Tg. Jiu are un volum util de 1,330 mil mc, iar Acumularea Vadeni cu un volum proiectat de 4 mil. mc, in prezent are un volum util de numai 0.8 mil. mc, datorita colmatarii cu suspensii de carbune din bazinul carbonifer Valea Jiului. Indicatori STRUCTURALI Indicatorul resurse de apa Resursele de apa ale judetului Gorj sunt constituite din apele de suprafata . rauri, lacuri naturale si artificiale si din apele subterane. Resurse de apa teoretice si tehnic utilizabile Principala resursa de apa a judetului o constituie apele de suprafata. O caracteristica de baza a acestei categorii de resursa o constituie variabilitatea foarte mare in spatiu:
O alta caracteristica o reprezinta variabilitatea foarte pronuntata in timp, astfel incat primavara debitele sunt importante, urmate de secete prelungite. Conform datelor obtinute de la Directia Apelor Jiu Craiova, in anul 2005, la nivelul judetului Gorj resursa de apa asigurata potrivit gradului de amenajare, se prezinta astfel:
INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA. Subindictorii utilizarii apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul 2
*n.e.d.-nu exista date
Indicatori HIDROGRAFICI descriptivi Cursuri de apa Resursele naturale regenerabile sunt cele mai importante resurse care sustin economia judetului in prezent si se prefigureaza ca ponderea acestora este in continua crestere. In mod indiscutabil, dintre resursele regenerabile, pe primul loc sunt resursele de apa, in special ale fluviului Dunarea, pe o lungime totala de 195 km la nivelul judetului. Bazinul hidrografic aferent judetului Mehedinti are o suprafata de 4.933 km² din care in administrare SGA Mehedinti si o retea hidrografica in lungime de 4.572 km² . Reteaua hidrografica aferenta judetului Mehedinti cuprinde 94 cursuri de apa codificate cu lungimea totala de 1.522 km construita din cursuri de campie cu curgere lenta si cursuri de deal si munte cu scurgere rapida. Din acestea in administrare SGA Mehedinti sunt 69 cursuri de apa cu lungimea de 1.265 km, restul aflandu-se in administrarea altor subunitati ale A.N. “ Apele Romane “. Lacuri antropice Aceste resurse, pe langa activitatile nemijlocite pe care le sustin in mod direct, transporturi, producerea de energie electrica in cele doua sisteme Portile de Fier I si Portile de Fier II, piscicultura si agricultura, constitue materia prima si pentru producerea apei grele utilizata ca moderator la centrala nuclearoelectrica de la Cernavoda. Tot in judetul Mehedinti exista si sunt exploatate, la un nivel mediu, ape subterane cu potential balnear demonstrat (Schela Cladovei, Bala). Yüklə 3,21 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
