Judetul gorj
INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA
Yüklə 3,21 Mb.
|
INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA. Subindicatorii utilizarii apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul 2
Indicatori HIDROGRAFICI descriptivi Cursuri de apa Raurile care strabat teritoriul judetului fac parte din grupa raurilor de sud-vest (cu exceptia Muresului si Begheiului). Raul Mures strabate partea nordica a judetului, pe o lungime de 42 km. La sud de Mures, curge raul Aranca, pe o lungime de 104 km (65 km pe cuprinsul judetului Timis). Bega-Veche, cu o lungime de 88 km, izvoraste din Dealurile Lipovei, de la 250 m altitudine, este o continuare a Beregsaului. Printre afluenti enumeram : Bacin, Surduc, Niarad, Apa Mare. Raul Bega isi are izvoarele in Muntii Poiana Ruscai (Vf. Pades, la 1150 m altitudine). Bega este canalizata, iar de la Timisoara pana la varsare a fost amenajata pentru navigatie (115 km). Dintre afluentii pe care-i primeste pe cei 159 km parcursi pe teritoriul Romaniei, enumeram: Gladna, Cladova, Minis, Cherteamos, Vadana, Sasa, Niergis, Behela. Exista doua canale de legatura cu raul Timis : intre Costei si Chizatau (de alimentare) si intre Topolovatu Mare si Hitias (de desecare), precum si canalul navigabil Bega, intre Timisoara si confluenta cu Tisa. Canalul Bega a fost construit intre anii 1728 si 1760, dar amenajarea lui definitiva s-a facut mai tarziu. Pentru regularizarea debitului in limite care sa-i permita satisfacerea functiilor pentru care a fost conceputa lucrarea, la Costei a fost construit un nod hidrotehnic, a carui principala functie este cea de regularizare a debitului, respectiv asigurarea transferului cantitatii de apa, din Timis in Bega, in functie de necesitati si de volumul de precipitatii preluat de cele doua rauri in amonte. Canalul Bega a fost conceput pentru accesul slepurilor de 600-700 tone si o capacitate anuala de transport de 3.000.000 vagoane. Pentru a inlatura pericolul inundatiilor, atat de frecvente altadata, lucrarea a fost completata ulterior cu sistemul hidrotehnic de la Topolovatul Mic, prin care, in perioadele de ape mari, surplusul de debit inregistrat de Bega este dirijat spre raul Timis. Din multimea de brate care existau inaintea canalizarii Begai, in interiorul orasului se mai pastreaza doar Bega Moarta (in cartierul Fabric) si Bega Veche (spre vest, curgand prin Sacalaz).
Pe teritoriul orasului Timisoara, se gasesc si numeroase lacuri, fie naturale, formate in locul vechilor meandre sau in arealele detasate (cum sunt cele de langa colonia Kuntz, de langa Giroc, Lacul Serpilor din Padurea Verde, etc.), fie de origine antropica (spre Fratelia, Freidorf, Mosnita, Mehala, Strandul Tineretului, etc.), notabile prin situarea lor pe linia de contact cu localitatile periurbane. Din punct de vedere al apelor subterane, se poate constata ca panza freatica a Timisoarei se gaseste la o adancime ce variaza intre 0,5 - 4 m. Panzele de adancime cresc numeric, de la nord la sud, de la 4 la 9 m - pana la 80 m adancime - si contin apa potabila, asigurand astfel o parte din cerintele necesare consumului urban. Apar, de asemenea, ape de mare adancime, captate in Piata Unirii (hipotermale), apoi la sud de Cetate si in Cartierul Fabric (mezotermale), cu valoare terapeutica, utilizate in scop balnear. Timisul dreneaza judetul Timis pe o lungime de 141,6 km si are ca afluenti: Poganis, Lunca Birda, Nadrag, Spaia. Barzava si Moravita sunt cele mai sudice rauri. Campia Timisului are cateva tipuri de lacuri variate ca geneza :
Lacurile artificiale sunt rezultatul unei actiuni directe sau indirecte, in scopuri economice. Dintre lacurile antropice de aici, se numara lacurile ce s-au format in excavatiile executate pentru extragerea argilei, cum ar fi cele de la Carpinis, Sannicolau Mare, Jimbolia, Deta, Timisoara, mai pot fi: acumulari formate in urma construirii de baraje (Surduc, Giarmata, Satchinez, Manastur), sau elestee piscicole: Dinias, Urseni, Nadrag, Bazosu Vechi, Partos. Indicatori structurali Indicatorul resurse de apa
Pe cursul mijlociu–superior al raului Timis, in zona Lugoj, valoarea resursei totale de exploatare a acviferului freatic este de 412 l/s, valoarea resursei de bilant este de 206 l/s, iar disponibilul existent in zona este de 100 %.In interfluviul Timis-Bega valoarea resursei totale este de 1950 l/s, valoarea resursei de bilant este 1710 l/s, iar disponibilul existent este de 99 %.Pe cursul superior al raului Bega, valoarea resursei totale si a resursei de bilant este de 600 l/s, iar disponibilul existent este de 92 %. Pe cursul de apa Barzava, valoarea resursei totale este de 185 l/s, valoarea resursei de bilant este de 55 l/s, iar disponibilul existent este de 87 %. Din punct de vedere al acviferului de adancime, pe cursurile de apa Bega, Timis, Barzava, Bega Veche si Poganis valoarea resursei totale de exploatare a acviferului de adancime este de 15.975 l/s, iar disponibilul existent reprezinta 93 %. Pe cursul mijlociu al raului Timis, valoarea resursei totale este de 302 l/s iar disponibilul existent reprezinta 87 %. In bazinul Aranca, zona Sannicolau Mare – Sanpetru Mare, valoarea resursei totale de exploatare a acviferului freatic este de 190 l/s, iar valoarea resursei de bilant este de 100 l/s. Disponibilul existent al acviferului freatic din zona este de 100 %. In zona Tomnatec–Periam valoarea resursei totale este de 1.402 l/s, iar valoarea resursei de bilant este de 1.101 l/s. Disponibilul existent din aceasta zona este de 99 %. Din punct de vedere al acviferului de adancime, in b.h. Aranca, valoarea resursei totale de exploatare este de 15.975 l/s, iar disponibilul existent reprezinta 93%. Indicatorul captarea apei Pe parcursul anului 2006, s-au prelevat in judetul Timis, in total 83.910 mii m3 apa, dintre care:
In ansamblu, volumele de apa prelevate in judetul Timis in 2006 se situeaza in limita a 88,75% din volumele propuse, in scopul satisfacerii cerintelor de apa, functie de capacitatea resurselor utilizabile si a gradului de amenajare existent, cu urmatoarea repartizare pe grupe de utilizatori si categorii de surse de apa:
agricultura a beneficiat de 15.368 mii m3, adica 18,31% din totalul volumului de apa prelevat. Din acest volum au fost utilizati in irigatii 8.571 mii m3, iar in piscicultura si pastravarii, 5.360 mii m3. Indicatorul intensitatea captarii apei Pentru anul 2006 situatia se prezenta in tabelul 3.
INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA. Subindictorii utilizarii apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul 4:
*n.e.d.-nu exista date Regiunea nord – vest R Regiunea Nord-Vest are o pozitie geografica strategica, fiind poarta de intrare in Romania dinspre Uniunea Europeana si Ucraina. Regiunea este cunoscuta si sub numele de Transilvania de Nord, denumire care este promovata ca brand regional in scop turistic si investitional. Regiunea acopera 14% din teritoriul Romaniei si are un numar de 2,74 milioane locuitori (12,7%), situandu-se pe locul patru la nivel national in privinta suprafetei si a populatiei – nivelul NUTS 2 RO06 Nord-Vest in baza de date Eurostat. Situata in zona de interferenta a ecosistemelor complexe are o zestre naturala si peisagistica de o frumusete, varietate si echilibru de invidiat: suprafata este ocupata in proportie de 28% de munti, 30% de dealuri si 42% de campii si vai. Resedinta administrativa este in municipiul Cluj -Napoca, cu o populatie de 332.297 locuitori ceea ce reprezinta 47,7% din populatia totala a judetului Cluj care este unul dintre cele mai dezvoltate judete ale Romaniei. Conform criteriilor OECD, Regiunea Nord-Vest este o regiune semnificativ ruralaavand o densitate de 80,7 loc/km² si o pondere a populatiei rurale in total populatie de 48,9%, judetul Cluj fiind cel mai urbanizat (66,3% populatie urbana) iar judetul Bistrita-Nasaud cel mai ruralizat (36,1% populatie urbana) in 2002. Regiunea dispune de un singur oras cu o populatie de peste 300.000 de locuitori (Cluj-Napoca) si doar 3 ora"e cu o populatie de peste 100.000 locuitori – Oradea, Baia-Mare si Satu-Mare. Produsul Intern Brut al Regiunii Nord-Vest (Transilvania de Nord) reprezinta 11,9% din PIB al Romaniei.
Reteaua hidrografica a regiunii este dominata de bazinele hidrografice a raurilor Somes, Crisuri, Crasna, Barcu, Tur si Tisa si Aries, Bazinul hidrografic Somes Cuprinde un numar de 123 cursuri de apa codificate, cu lungime totala de 1514 km si suprafata totala de 15207 km². Densitatea medie a retelei hidrografice este de 0,35 km/km². Principalele cursuri de apa sunt:
Bazinul hidrografic Aries (afluent de dreapta al r.Mures) cuprinde un numar de 36 cursuri de ap codificate, cu lungime total de 500 km si suprafata de 1542 km² . Densitatea medie a retelei hidrografice este de 0,32 km/km². Principalele cursuri de apa sunt:
Bazinul hidrografic TISA Din suprafata totala (157.199 kmp) a bazinului Tisa, Romania detine o suprafata de 4.540 kmp, care reprezinta 2,8 %. din suprafata total a bazinului. Reteaua hidrografica se formeaza incepand de pe versantii vestici ai muntilor Maramuresului si din nordul muntilor eruptivi ai Oasului, Gutaiului si Tiblesului. Toate raurile graviteaz spre depresiunea tectonic a Maramuresului, ce constituie o adevarata zona de convergenta a apelor. Caracteristica principal a retelei hidrografice din acest areal este dat de cresterea rapid a debitelor medii la principalii afluenti, care prezint un regim al scurgerii deosebit de bogat. Astfel, dac debitele Tisei la intrarea pe teritoriul tarii noastre depasce cu putin debitele medii ale Viseului, dup 62 km, la iesire, debitul mediu se ridic la peste 144 mc/s. Fenomenul se datoreaz influentei puternice a climei oceanice, cauzat de intalnirea in aceast regiune a dou traiectorii ciclonale ce determin un regim bogat al precipitatiilor. Principalele subbazine hidrografice, componente ale bazinului Tisa, sunt: Subbazinul Viseu. Bazinul sau hidrografic este bordat in nord si sud de muntii Maramuresului si muntii Rodnei, intre care se intinde culoarul tectonic al Viseului, de unde primeste un sistem de afluenti cu scurgere bogat. Dintre afluentii de dreapta cel mai important este Cisla (S=106 kmp, L=20 km). In bazinul inferior cursul Viseului primeste doi afluenti principali:
In aval de Ruscova, Viseul colecteaza inca doi afluenti de dreapta, Frumuseana si Bistra, ambii cu o scurgere bogata. Subbazinul Iza. (S=1303 kmp, L=83 km). In cursul superior al Izei, bazinul hidrografic este dezvoltat pe partea stang, cei mai importanti afluenti de stanga fiind: Bleasa, Boicu, Slatina, Ieud, Botiza si Slatioara. La Vad, Iza primeste cel mai important afluent al sau, raul Mara (S=406 kmp, L=40 km) ce contribuie cu jumatate din debitul Izei la varsare in Tisa. Ultimul afluent de stanga este paraul Dugu (S=55 kmp, L=10 km). Cel mai important afluent de dreapta este Rona (S= 92 kmp, L=22 km) care se vars in Iza, la 7 km amonte confluenta cu Tisa, dup ce dreneaza o bun parte din vestul Depresiunii Maramuresului. In aval de Iza, pana la varsarea Spantei in Tisa, conflueaza trei cursuri mai importante: Valea Iepii, Sarasului si Bicu. Sapanta. Desi bazinul are dimensiuni relativ mici (S=135 kmp, L=20 km) valea Sapanta se impune ca un curs important, datorit regimului bogat al scurgerii. Aceast caracteristica a scurgerii are la baza clima cu umiditate si precipitatii bogate de peste 1300 mm precum si gradul puternic de impdurire in conditiile unui relief puternic fragmentat. Cel mai important afluent al Sapantei este Runcu (S= 36 kmp, L=11 km). Pan la iesirea de pe teritoriul tarii, Tisa mai primeste trei afluenti Larosul, Baia si Dugatagul. De pe versantul vestic al muntilor Oasului se formeaza o serie de cursuri care se varsa in Tisa in afara teritoriului romanesc prin intermediul Batarului, dintre care pot fi amintite: Batarci si Egher cu afluentii mai importanti ai acestora: Tara Mare si Hodos. Turul cu o suprafata a bazinului de 1144 kmp si o lungime de 68 km, dreneaz versantii vestici ai grupului vulcanic Oas-Gutai, avand izvoarele la o altitudine de 1050 m. Dintre afluentii mai importanti din sectorul superior se remarca Lechincioara (S=95 kmp, L=20 km) cu Valea Rea, Valea Alb si Slatina. Urmatorul afluent al Turului este Talna (S=176 kmp, L=38 km) ce isi culege afluentii de pe rama vestic a muntilor Gutaiului. In campie Turul primeste doi afluenti mai importanti: de dreapta Turtul (S= 95 kmp, L=24km) iar de stanga Racta (S=122 kmp, L=18 km) cu afluentul acestuia Egherul (S=85kmp, L= 26 km). Comparativ cu situatia la nivelul tarii, resursele de ap utilizabile din bazinele hidrografice Somes - Tisa se incadreaza in categoria medie, ele cifrandu-se la cca. 550 m3/loc./an, chiar daca resursele totale de ap se ridic la valoarea de 3.200 m3/loc./an. In tara valoarea resurselor totale de apa este de 1.680 m3/loc./an, in Europa este de 2.700 m3/loc./an, iar in lume este de 3.000 m3/loc./an.
Cursul de apa principal din bazin este raul Crasna, cu o lungime totala de 180 km, din care 154 km pe teritoriul romanesc. Confluenta cu raul Tisa se realizeaz pe teritoriul ungar. Principalele elemente de caracterizare ale bazinului sunt urmtoarele:
Raul Crasna isi are obarsia la captul sudic al Depresiunii Silvaniei, la contactul dintre Muntii Mesesului si Plopisului, de sub varful Magura Pariei (997 m) Pantele mai mari ale raului in zona de izvoare (10 – 30 m/km) scad pan la valori de 0,1-0,5 m/km in sectorul de campie. Cursul Turului face o bucla mare in jurul magurii cristaline a Dimleului (597 m). Pana in zona mijlocie a cursului, la Supuru de Jos, Crasna traverseaz dealurile Salajului printre formatiuni noi, cu structurat piemontana de varsta pliocen – cuaternar. Valea sa adanca pana aproape spre campie creeaza conditii favorabile pentru drenajul adanc al apelor freatice, iar la iesirea in campie formeaz un mare con de dejectie. Raul Crasna, desi are un bazin de receptie bine dezvoltat, debitul mediu multianual este relativ redus din cauza scurgerii reduse, iar debitele minime produse nu pot acoperi cerin_ele de ap necesare activitailor social – economice amplasate la nivelul bazinului. Din acest motiv a fost realizat un important lac de acumulare cu un volum brut de 40,064 mil mc, amplasat pe raul Crasna amonte de localitatea Varsolt. Afluentii Crasnei se organizeaz dentritic, dar cu o asimetrie destul de accentuat spre dreapta, mai ales in aval de confluenta cu Zalul (S= 274kmp, L= 37 km) care isi ramifica sistemul afluentilor tot spre versantul vestic al Meseului. Afluentii din stanga sunt mai dezvoltati in depresiunea Crasnei: Valea Banului (S= 57 kmp, L= 14 km), Marin, Mortusa (S= 54 kmp, L= 13 km), urmati de o serie de paraie mici dinspre colinele Toglaciului cum sunt: Plasei, Bicu, Cumpenei, Vida, Mladia, Carastelec, Somotia, Zanicel si Soldubita. Din dreapta, pana la varsarea Zalului se evidentiaza paraiele Boului, Pria, Ponita (S= 50 kmp, L= 12 km), Seredeanca, Catrici, Colitca. Zalul si afluentii din aval, din dreapta, au dimensiuni relativ mari: Corundul sau Maja (S= 243 kmp, L= 29 km), Cerna (S= 115 kmp, L= 19 km), Baii (S = 26 kmp, L= 12 km), si Maria (Chirita), (S= 170 kmp, L= 31 km). Bazinul Crasnei se gaseste sub influenta accentuata a climatului oceanic, ceea ce duce la o bogat alimentare cu apa a stratului freatic in timpul iernii. Pe aceasta zona domina apele ciclului de levigare, mai ales in partea superioara a bazinului hidrografic, unde umiditatea este mai ridicata. Debitele medii ale apelor freatice variaza intre valori de 0,1 si 1,5 l/s/kmp. Apele freatice cantonate in bazinul Crasnei, mai ales in zona de campie, au o rspandire maxim, adancimea acestora variaza intre 2 si 10 m, iar in zona de interfluviu depaseste aceste valori. In zona Dimleului, prin eroziunea pe verticala a cursurilor de apa, sunt aduse la zi unele resurse de apa de zacamant, sulfatate – clorurate, de origine pliocena. Aceste ape sunt localizate in zonele Bau, Zalnoc si Ghenci.
Principalele subbazine componente ale bazinului Crisuri, dezvoltate pe teritoriile judetelor Bihor, Satu Mare si Cluj, sunt: Subbazinul Crisul Negru (lungime 187 km) compus din cursurile principale :
Subbazinul Barcau (131 km) compus din cursurile principale :
Resursa de apa Resursele de apa teoretice si tehnice utilizabile Potentialul resurselor de ap de suprafata si subterane, utilizabile la nivelul Regiunii de Nord-Vest Resursele de apa teoretice si tehnic utilizabile (106 mc)
Prelevarile de apa au fost realizate atat din surse de suprafata cat si din surse subterane. Captarile de apa au ca principale destinatii: consumul populatiei, industrie, alti agenti economici, zootehnie, piscicultura, irigatii. Volumele de apa captate la nivelul Regiunii 6 Nord-Vest in anul 2006 sunt date in tablul 2
*n.e.d.-nu exista date UTILIZAREA APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA. Utilizarea apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul 3
*n.e.d.-nu exista date
Indicatori hidrografici descriptivi Cursurile de apa Raurile din cuprinsul judetului apartin bazinului hidrografic al Crisurilor, fiind reprezentate prin Barcau, Crisul Repede, Crisul Negru si afluentii acestora. Principalele cursuri de apa ce strabat teritoriuljudetului Bihor sunt prezentate in tabelul 1.
Lacuri naturale Principalele lacuri naturale de pe teritoriul judetului Bihor, amplasamentul si suprafata acestora sunt prezentate in tabelul 2.
Indicatori structurali Indicatorul resurse de apa La nivelul judetului Bihor, valorile indicatorului resurse de apa (totale) sunt prezentate in tabelul 3.
Indicatorul captarea apei Pentru intervalul de analiza 2003 - 2006, valorile indicatorului captarea apei precum si cele ale subindicatorilor ce il compun, pentru judetul Bihor, sunt prezentate in tabelul 4.
Indicatorul intensitatea captarii apei Pentru anii 2005 si 2006 evolutia indicatorului intensitatea captarii apei la nivelul judetului Bihor se prezenta in tabelul 5.
Se observa o tendinta de scadere a valorilor indicatorului intensitatea captarii apei, fapt ce se datoreaza in principal unei scaderi a volumelor de apa captata pentru activitatile economice. INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA. Subindictorii utilizarii apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul 6
*n.e.d.-nu exista date
Yüklə 3,21 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
egiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) creata prin asocierea voluntara a administratiilor publice locale din judetele Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu-Mare si Salaj, este a sasea regiune din cele opt regiuni ale tarii.
