Judetul gorj
INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA
Yüklə 3,21 Mb.
|
|
*n.e.d.-nu exista date INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA. Subindictorii utilizarii apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul 3
R  egiunea de dezvoltare centru
Regiunea “CENTRU” este situata in zona centrala a Romaniei, in interiorul marii curburi a Muntilor Carpati, pe cursurile superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului, fiind strabatuta de meridianul 250 longitudine estica si paralela 460 latitudine nordica. Prin pozitia sa geografica, Regiunea ”CENTRU” realizeaza conexiuni cu 6 din celelalte 7 regiuni, inregistrandu-se distante aproximativ egale din zona ei centrala pana la punctele de trecere ale frontierelor. In nord se invecineaza cu regiunea 6 Nord-Vest, la nord-est cu regiunea 1 Nord-Est, la est cu regiunea 2 Sud-Est, la sud cu regiunea 3 Sud si regiunea 4 Sud- Vest, la vest cu regiunea 5 Vest. Suprafata Regiunii este de 34100 kmp, ceea ce reprezinta 14,3% din suprafata tarii. Ca suprafata, depaseste unele tari europene, spre exemplu: Albania, Luxemburgul, Macedonia, Slovenia si Republica Moldova. Din punct de vedere administrativ, Regiunea Centru este formata din sase judete: Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu, care cuprind 57 de orase (din care 20 municipii) 354 de comune si 1784 sate. Hidrografia Reteaua hidrografica este bogata, fiind formata din cursurile superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului si din afluentii acestora, dintre care ii mentionam pe cei mai importanti: Tarnavele, Sebesul, Cugirul, Ariesul, Ampoiul (afluenti ai Muresului), Raul Negru, Barsa, Cibinul (afluenti ai Oltului). Lacurile naturale sunt diverse ca geneza, cele mai cunoscute fiind lacurile glaciare din Muntii Fagaras, lacul vulcanic Sf. Ana din Muntii Harghita si Lacul Rosu format prin bararea naturala a cursului raului Bicaz. Principalele lacuri naturale din Regiunea Centru sunt prezentate in tabelul urmator:
Cele mai importante lacuri antropice sunt cele de baraj de pe raurile Olt si Sebes, lacurile sarate din fostele ocne de sare de la Ocna Sibiului si Sovata (Lacul Ursu) si iazurile piscicole din Campia Transilvaniei. Resursele de apa Resursele de apa teoretice si tehnic utilizabile Resursele de apa, sunt definite ca potentialul hidrologic format din apele de suprafata si subterane, in regim natural si amenajat, inventariate la inceputul anului din care se asigura alimentarea diverselor folosinte. Resursele de apa teoretice si tehnic utilizabile in anul 2006 la nivelul Regiunii 7 Centru, sunt redate in urmatorul tabel:
*n.e.d.-nu exista date Prelevari de apa Judetele apartinatoare Regiunii 7 Centru detin o bogata retea de ape, care asigura necesitatile de apa, atat potabila cat si industriala. Volumele totale de apa captate in anul 2006, in fiecare judet apartinator Regiunii 7 Centru,sunt urmatoarele: Alba - Total: 49.795 mii mc, din care 48.669 mii mc din surse de suprafata; 1.126 mii mc din surse de subteran; Brasov – Total: 98.787 mii mc, din care: 79556 mii mc din surse de ape de suprafata; 19231 mii mc din surse de apa subterana; Covasna –-alimentarile de apa din sursele de suprafata si subterane se realizeaza de catre 212 beneficiari, dintre care 37 au incheiat contract abonament cu Administratia Nationala Apele Romane, prin 30 de captari subterane si 70 de captari de suprafata; Harghita – Total: 30.801 mii mc, din care: 24512 mii mc din surse de suprafata; 6289 mii mc din surse subterane; Mures – Total: 210.297 mii mc din surse directe, astfel: 209.475 mii mc din surse de suprafata; 822 mii mc din surse subterane; Sibiu – Total: 61.273 mii mc apa bruta, din care: 53.347 mii mc pe Bazinul Hidrografic Olt; 7.926 mii mc pe Bazinul Hidrografic Mures. Totalul de apa captata la nivelul a 5 judete apartinatoare Regiunii 7 Centru este de 450.953 mii mc, mai putin la nivelul Judetului Covasna, de la care nu s-au primit volumele de apa captata in decursul anului 2006. Pentru a putea evidentia cantitatile de apa captata in decursul anului 2006 comparativ cu anul 2005, la nivelul Regiunii 7 Centru, redam in tabelul urmator volumele de apa captata in decursul celor 2 ani, in cadrul celor 6 judete.
Din graficul prezentat si din datele complete existente doar in judetele Alba, Harghita si Sibiu, reiese faptul ca volumele de apa captata in decursul anilor 2005-2006, sunt aproximativ la fel, cu mici diferente. Pentru judetele Brasov, Covasna si Mures nu se pot face interpretari, datorita lipsei de date.
Indicatori HIDROGRAFICI descriptivi Cursuri de apa Cursurile de apa ce strabat teritoriul judetului apartin in totalitate bazinului hidrografic al Muresului, rau ce s-a adaptat celui mai vechi traseu de legatura tectonica si hidrografica intre Podisului Transilvaniei si Depresiunea Panonica. Teritoriul judetului Alba se afla pe cursul mijlociu al Muresului acesta strabatand judetul pe o lumgime de 141 km cu o orientare de la nord-est spre sud-vest pe o lungime de 141km, si inscriindu-se pe contactul dintre munte si Depresiunea Colinara a Transilvaniei, zona pe care incepand din Holocen si pana prezent a modelat un vast culoar care de altfel ii si poarta numele. Raul Mures intra pe teritoriul judetului Alba in amonte de confluenta cu Ariesul (270 m) si paraseste teritoriul judetean dupa confluenta cu paraul Bacainti (202 m). Cei mai importanti afluenti ai raului Mures, situati pe teritoriul judetului Alba sunt: Raul Aries este cel mai mare afluent de dreapta al Muresului(L = 107 km). El isi aduna apele de pe latura sud - estica a Muntilor Bihor si apoi din Muntele Mare si Trascau. Sub raport hidrologic Ariesul prezinta cea mai importanta resursa de apa pentru regiunea montana. Pe traseul sau, orientat pe directia vest – est, aduna numerosi afluenti dintre care cei mai importanti sunt pe dreapta, dupa confluenta celor doua Ariesuri la Mihoiesti si anume raurile Sohodol, Abrud (S = 229 kmp, L = 24 km), Musca, Sasa, Rimetea (S = 44 kmp, L = 16 km), iar pe stanga Valea Caselor, Valea Bistrii, Bistrisoara, Valea Mare S = 70 kmp, L = 19 km), Dobra, Valea Caselor, Salciua, Posaga, Ocolis S = 112 kmp, L = 22 km). Dupa confluenta cu Ariesul, Muresul primeste din Muntii Trascaului afluentii Valea Grindul, Valea Unirea, Valea Ciugud,Valea Miraslau, Valea Aiudului (S = 176 kmp, L = 26 km), Valea Stremtului (S = 229 kmp, L = 48 km), Valea Galda (S = 321 kmp, L = 34 km) Valea Ighiului si Ampoiul (S = 576 kmp, L = 60 km) precum si unele paraie mai mici din Muntii Vintului : Valea Vintului, Valea Blandiana, Valea Bacainti. Raul Ampoi ce face delimitarea intre Muntii Trascau, Muntii Metaliferi si Muntii Vintului, are cursul in intregime pe teritoriul judetului Alba (57 km). Are un regim cu ape mici toamna si la inceputul iernii si un debit anual de 7,14 m3/s la Barabant. Are ca principali afluenti o serie de rauri mici, intre care mai importanti sunt Fenesul si Ampoita. Pe partea stanga Muresul primeste afluenti mai mici, acestia fiind paraie de campie ca Someghi, Ciunga, Pusta Bagaului si Ratu. Raul Tarnave, format din unirea aval de municipiul Blaj a raurilor Tarnava Mare si Tarnava Mica, este cel mai important afluent de stanga a Muresului. Acest curs de apa prezinta un regim cu ape mari lunile aprilie-mai si iunie, inregistrand un debit mediu multianual de circa 31,4 m3/s in apropierea confluentei cu Muresul (in zona Mihalt). Urmatorii afluenti mai importanti ai Muresului pe partea stanga sunt raurile Sebes, Pian (S = 133 kmp, L = 31 km) Cioara ( S = 150 kmp L = 15 km) si Cugir. Raul Sebes (S = 1289 kmp, L = 96 km) este un rau tipic de munte pe care s-au realizat numeroase amenajari hidroenergetice si cu mari rezerve pentru alimentarea localitatilor din aval in sistem microregional. Raul Sebes are o serie de afluenti bogati pe partea stanga: Cibinul, Bistra, Dobra, Secasul (S = 560 kmp, L = 42 km) si Cugirul (S = 354 kmp, L = 54 km). Lacuri naturale Morfologia variata a judetului Alba a permis formarea unor variate tipuri de lacuri naturale, care insa nu au mari volume de apa Plecand de la clasificarea genetica, in judetul Alba se intalnesc 3 tipuri de lacuri :
Cele mai importante lacuri antropice sunt cele amplasate pe Valea Sebesului: Oasa, Tau, Obrejii de Capalna si Petresti a caror apa este folosita atat din punct de vedere hidroenergetic cat si in sistem microregional in alimentarea cu apa a localitatilor si Lacul Cugir de pe Raul Mic – alimentare cu apa. In imprejurimile localitatii Rosia Montana se intalnesc lacuri care dateaza din secolul al XVII-lea Taul Mare, Tarina, Cornii, Brazi si Anghel a caror apa era folosita la alimentarea steampurilor de la exploatarile miniere. In tabelul 1 sunt prezentate volumele de apa la nivelul normal de retentie si volumele utile din lacurile de acumulare de pe Valea Sebesului la nivelul anului 2006 :
Apele subterane Functie de factorul geologic, in judetul Alba exista mai multe complexe acvifere:
Forajele de studiu sunt alimentate cu apa din depozitele aluvionare. Stratele acvifere au capacitate diferita de debitare, intre 2 l/s (profilul Decea) si cca. 10 l/s (profilul Mihalt)- zona de confluenta Mures, Tarnave.
Chimismul si mineralizarea apelor din podisul Secaselor si podisul Tarnavelor sunt variabile. Mineralizatii intre 0,5 si 1g/l si duritate intre 20 si 40 grade germane prezinta toate apele freatice cantonate in aceste zone. Astfel, in zona cutelor diapire – anticlinalul Ocna Mures- Alba Iulia; zona Daia Romana- Miercurea Sibiului, gradul de mineralizare este cuprins intre 1 si 3,5 g/l. Apele cu grad de mineralizare mai mari de 3 g/l sunt utilizate la tratamente medicale. Indicatori structurali Indicatorul resurse de apa Valorile indicatorului resurse de apa pentru judetul Alba se prezinta in tabelul 3.
*n.e.d.-nu exista date Indicatorul captarea apei Pentru intervalul 2003 – 2006, valorile indicatorului captarea apei precum si cele ale subindicatorilor ce il compun sunt prezentate in tabelul 4.
Din analiza evolutiei acestui indicator pentru perioada analizata se observa o scadere continua a volumelor de apa prelevate pentru satisfacerea cerintelor folosintelor consumatoare de apa (populatie, industrie, zootehnie, irigatii, piscicultura). Indicatorul intensitatea captarii apei Pentru intervalul 2003 – 2006 evolutia indicatorului intensitatea prelevarii apei la nivelul judetului Alba se prezenta in tabelul 5.
Din analiza valorilor acestui indicator, pentru judetul Alba, pentru perioada de referinta se constata o scadere constanta a valorii sale. INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA. Subindictorii utilizarii apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul 6
Indicatori hidrografici descriptivi Cursuri de apa Resursele de apa ale judetului Brasov sunt alcatuite din ape subterane-freatice si de adancime, apele de suprafata - reteaua de rauri si de lacuri naturale si artificiale. Teritoriul judetului se incadreaza in bazinul hidrografic Oltului superior , care strabate judetul pe o distanta de cca.210 km, de la confluenta raului Negru pana la confluenta paraului Ucea. Intre aceste limite Oltul primeste numerosi afluenti dintre se mentioneaza: Homorodul, Tarlungul, Ghimbaselul, Barsa, Vulcanita, Hamaradia, Berivoiul, Ucea, etc.
Tabloul apelor de suprafata este completat cu lacurile glaciare din Muntii Fagarasului (Urlea, Podragul) si de lacurile antropice destinate alimentarii cu apa potabila si industriala (acumularea Tarlung, Dopca). Apele subterane In repartitia teritoriala a resurselor de apa subterana, in functie de conditiile geologice se pot deosebi 2 zone:
Resursele mari de apa subterana pot aduce o contributie substantiala la satisfacerea i cerintelor folosintelor de apa din judet. Indicatori structurali Indicatorul resurse de apa La nivelul judetului Brasov, valorile indicatorului resurse de apa sunt prezentate in tabelul 1.
*n.e.d.-nu exista date Indicatorul captarea apei Indicatorul captarea apei releva pentru judetul Brasov urmatoarea situatie statistica pentru intervalul 2005 - 2006 in ceea ce priveste captarile de apa din surse de suprafata si din subteran (tabelul 2):
Din analiza evolutiei acestui indicator se observa scadere a volumelor de apa prelevate pentru satisfacerea cerintelor principalelor folosinte consumatoare de apa din judetul Bacau (populatie, industrie, zootehnie, irigatii, piscicultura). Indicatorul intensitatea captarii apei Pentru intervalul 2005 – 2006 evolutia acestui indicatorului intensitatea prelevarii apei se prezinta in tabelul 3.
Pentru intervalul de analiza se remarca o scadere a valorii indicatorului reprezentand intensitatea captarii apei. INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA. Subindictorii utilizarii apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul 4
Indicatori hidrografici descriptivi Cursuri de apa Majoritatea cursurilor de apa ce strabat judetul Covasna izvorasc din masivele muntoase, de unde se indreapta catre depresiunile Targu Secuiesc si Sfantu Gheorghe, fiind colectate de principalul curs de apa ce strabate teritoriul judetului, Oltul, si de afluentii sai, Raul Negru, Baraoltul si Cormosul.. Raurile cele mai importante din bazinul Siretului sunt formate de reteaua Buzaului (al carui curs superior, impreuna cu afluentii sai principali Basca Mare si Basca Mica, traverseaza partea de sud si sud-est a judetului) si Oituzul (afluent al raului Trotus) ce trece prin zona de nord – est a judetului. Oltul este principala artera hidrografica. Pe teritoriul judetului Covasna el are o lungime de cca 150 km si colecteaza apele majoritatii raurilor ce strabat radiar teritoriul judetului. Raul Negru, afluentul cel mai important al Oltului, strabate partea estica a judetului de la nord-est spre sud-vest, pe o lungime de cca 106,3 kmp. El isi aduna apele de pe versantul sudic al Muntilor Sandru Mare, de la o altitudine de 1280 m. Densitatea retelei hidrografice este cuprinsa intre 0,45 si 0,70 km/kmp in Depresiunea Brasov si este de 0,60 – 0,80km/kmp in zona muntoasa. Reteaua hidrografica dezvoltata, bogatia izvoarelor minerale si diversitatea continutului lor in saruri fac ca teritoriul judetului Covasna sa dispuna de un potential insemnat de resurse de apa. Lacuri antropice Pe teritoriul judetului exista doua lacuri antropice si anume Lacul Reci si Lacul Moacsa – Padureni. Indicatori structurali Indicatorul resurse de apa Datorita datelor insuficiente de care s-a dispus indicatorul resurse de apa nu a putut fi calculat conform metodologiei. Cu toate acestea, in cele ce urmeaza se prezinta o estimare a valorilor resurselor de apa din judetul Covasna la nivelul anului 2005: • resurse de apa de suprafata:
• rezerve de apa subterane tehnic utilizabile in anul 2005 au fost de 15160 x 103 mc. Indicatorul captarea apei Inexistenta datelor necesare nu a premis calcularea valorilor aferente acestui indicator. Indicatorul intensitatea captarii apei Inexistenta datelor necesare nu a premis calcularea valorilor aferente acestui indicator. INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA. Inexistenta datelor necesare nu a premis calcularea valorilor aferente acestui indicator.
Yüklə 3,21 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
