Judetul gorj

Indicatori HIDROGRAFICI descriptivi

Cursuri de apa

Pe teritoriul judetului Harghita s-a dezvoltat o bogata retea hidrografica, lacuri si mlastini, si s-au acumulat importante rezerve de ape subterane.

Reteaua hidrografica a judetului apartine bazinelor hidrografice ale raurilor Mures (49,3 %), Olt (32 %) si Siret (18,7 %).

Apele de suprafata sunt drenate de cursurile superioare ale Muresului, Oltului, Tarnavelor, Homoroadelor, Bistricioarei, Bicazului, Trotusului, Uzului si Casinului.

Lungimea totala a retelei hidrografice codificate a judetului este de cca. 2600 km. Cursurile raurilor principale pe teritoriul judetului, izvorand din zonele muntoase, au lungimi cuprinse intre 45-90 km.

Raul Mures, isi are obarsia in masivul Muntele Negru (1538 m), dreneaza intreaga depresiune a Giurgeului pe o distanta de 85 km, adunand afluentii Belcina, Lazarea, Ditrau, Sumuleu, Borzont, Galautas si Toplita, de pe o suprafata totala de 1297 km². Debitul mediu multianual al raului la iesirea din judet este de 12 mc/s.

Raul Tarnava Mare, afluent principal al Muresului, izvoraste din muntii Gurghiu, dreneaza apele (afluenti mai importanti: Sicasau, Ivo, Bradesti, Feernic si Goagiu) de pe o suprafata de 1539 km². Parcurge teritoriul judetului pe o lungime de 95 km, fiind cea mai lunga apa de suprafata din judet. La iesirea din judet debitul mediu multianual al raului este de 8 mc/s.

Raul Olt izvoraste din versantul vestic al Hasmasului Mare la altitudinea de 1280 m si strabate depresiunea Ciucului pe o lungime de cca. 85 km, parasind teritoriul acestuia prin defileul de la Tusnad. Suprafata bazinului de receptie este de 1295 km², adunand afluentii Lunca Mare, Madaras, Valea Mare, Frumoasa, Fisag si Tusnad. Debitul mediu multianual al raului la iesirea din judet este de 9 mc/s.

Raul Bistricioara izvoraste din flancul sud-estic al Muntilor Calimani, in cuprinsul judetului curge pe o lungime de 49 km. Debitul mediu multianual al raului la iesirea din judet este de 4,5 mc/s.

Raurile sunt alimentate in proportie de cca.70 % din sursele de suprafata (ploi 42-46 % si zapezi 23-26 %), iar restul din apele freatice si subterane, incadrandu-se in regimul de alimentare pluvio-nival de tip carpatic oriental. Debitele medii cele mai mari se inregistreaza in luna aprilie, iar cele mai mici in luna ianuarie.

Inghetul apelor se produce incepand din luna decembrie. Foarte des se formeaza poduri de gheata si sloiuri plutitoare, care pe raul Mures in depresiunea Giurgeului, creeaza pericol de inundatii prin blocarea albiei.

Lacuri naturale

Lacurile naturale ale judetului ca geneza si ca regim hidrologic prezinta particularitati demne de remarcat.

Lacul Sfanta Ana este unicul lac vulcanic din Romania situat intr-un crater din masivul muntos Ciomad la altitudinea de 950 m. Suprafata lacului este de 19,5 ha, adancimea maxima de 6,1 m. Lacul se alimenteaza numai din precipitatii, avand o mineralizare foarte scazuta.

La nord-est de lacul Sf. Ana, intr-un crater geaman, la altitudine de 1050 m se afla Tinovul Mohos, un lac colmatat si acoperit cu vegetatie de Sphagnum, care se intinde pe un areal de 80 ha.

In urma unei prabusiri naturale de stanci care a barat apele Bicazului, a luat fiinta cel mai mare lac de baraj natural din tara, Lacul Rosu. Lacul, situat la 983 m altitudine, cu o suprafata de 12,6 ha si adancime maxima de 10,5 m, este inconjurat de stanci de calcar (Suhardul Mare 1506 m, Ucigasul 1407 m, Licas 1476 m). In aval de lac, apa raului Bicaz traverseaza Cheile Bicazului, una printre cele mai frumoase monumente ale naturii din tara.

In muntii Caliman, Lacul Iezer, de origine glaciara, este situat la altitudinea de 1780 m, are o suprafata de 1300 mp si o adancime de 3-5 m.

Lacuri antropice

Lacurile artificiale din judetul Harghita apartin diferitelor categorii de folosinta.

Acumularea Mesteacanul, construita pe raul Olt, asigura apa potabila pentru orasul Balan si apa industriala pentru SC Balan SA Balan. Volumul total de acumulare este de 0,858 milioane mc.

Din Acumularea Frumoasa se asigura cca. 50 % din volumul de apa potabila necesara municipiului Miercurea Ciuc. Volumul total de acumulare este de 10,6 milioane mc.

Acumularea Zetea este cea mai mare constructie hidrotehnica din judetul Harghita, este situata pe raul Tarnava Mare si are un volum total de acumulare de 44 milioane mc. Categoria de folosinta este complexa: retinerea viiturilor si aparare impotriva inundatiilor a localitatilor situate in valea raului Tarnava Mare din judetele Harghita si Mures, regularizarea debitului (constant de 1,2 mc/s in aval de acumulare), producerea de energie electrica si - in planurile de perspectiva - alimentare cu apa.

Acumularea Suta, construita pe paraul Fitod, are un volum de 0,18 milioane mc, fiind o zona de agrement si pescuit pentru populatia resedintei judetului si a localitatilor riverane.

Indicatori structurali

Indicatorul resurse de apa

Resursa de apa reprezinta elementul indispensabil al vietii, fiind una din bogatiile vitale pentru dezvoltarea economica si sociala.

Potentialul apelor de suprafata este utilizat mai cu seama pentru asigurarea alimentarii centralizate cu apa potabila a unor asezari urbane (Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Gheorgheni, Toplita, Balan si Vlahita), rurale (Praid, Sancraieni, Ciumani, Joseni, etc.) si a necesarului de apa pentru unitati industriale.

Utilizarea energetica a cursurilor principale de apa este foarte redusa. Nici acumularea Zetea nu este utilizata pana in prezent pentru producerea de energie electrica.

In prezent resursele de apa nu sunt utilizate pentru irigatie nici in zonele de deal si de lunca.

Judetul Harghita dispune de resurse de apa subterana potabila in depresiunile intramontane, utilizate in prezent in scopul alimentarii populatiei (Miercurea Ciuc, Baile Tusnad, Borsec, Sansimion, Sanmartin, Tusnad) si a unor unitati ale industriei alimentare (Miercurea Ciuc, Remetea).

Din categoria apelor subterane, datorita numarului mare de surse, a rezervelor importante, a diversitatii hidrochimice, a potrivirii lor pentru imbuteliere, cura balneara sau agrement, pentru judetul Harghita apele minerale reprezinta o importanta deosebita.

Insemnate rezerve de ape minerale sunt situate in depresiunile Ciucului, Giurgeului, Borsecului, Bilborului si Casinului, in vaile Varghisului, Homoroadelor si Tarnavelor.

Resursele de apa teoretice si tehnic utilizabile pentru judetul Harghita sunt cuprinse in tabel 1

Tabelul 1
Bazinul hidrografic	Resursa de suprafata (mii. mc/an)		Resursa subteran (mii. mc/an)
	Teoretica	Utilizabila	Teoretica	Utilizabila
Mures	753000	585000	2500	1500
Olt	162000	49200	5900	5900
Siret	327000	245000	1000	500
TOTAL	1242000	879200	9400	7900