Judetul gorj

Resursele de apa ale raurilor interioare

Teritoriul Romaniei dispune de toate tipurile de resurse de apa. Apa dulce este cea din rauri, lacuri si din straturile subterane. Cea mai mare resursa de apa dulce provine din Dunare si din raurile interioare. Lacurile naturale, desi numeroase (3450) au o contributie nesemnificativa la volumul resurselor de apa ale Romaniei.

Apele interioare sunt cele mai accesibile, mai bine repartizate pe teritoriu si cu o pondere mare in privinta valorificarii economice.

Cel mai important parametru ce caracterizeaza resursele de apa din rauri il constituie stocul mediu multianual, exprimat fie sub forma de volum scurs, fie sub forma de debit. Evaluarea cat mai corecta a stocului mediu multianual si a distributiei sale pe bazine hidrografice, prezinta o mare importanta pentru activitatea de gospodarire a apelor. O strategie pentru dezvoltarea resurselor de apa, adica acoperirea cerintelor folosintelor in evolutia lor, nu este posibila fara o cunoastere cat mai exacta a resurselor de apa. Dar nici evaluarea potentialului acestor resurse nu este posibila fara existenta unor date hidrologice sigure, determinate pe baza unor valori aduse la zi, determinate pe o perioada de timp destul de indelungata pentru a putea include variatiile multianuale ale regimului apelor. In cele ce urmeaza se prezinta resursele de apa ale raurilor interioare ale Romaniei cu remarca, ca bazinele hidrografice Siret si Prut desi au debuseurile pe teritoriul Romaniei, isi au originea dincolo de hotarele tarii, dar aportul acestor parti de bazine se gasesc in colectoarele principale, si deci ne sunt accesibile.

Din punct de vedere absolut cel mai mare aport de apa il are bazinul Siret (224 m³/s, 7083 mil.m³) reprezentand 17% din volumul total al resurselor de apa ale tarii. Urmeaza Muresul (186 m³/s, 5870 mil.m³) cu 14% si Oltul (174 m³/s, 5490 mil.m³) cu 13%, aceste trei bazine furnizand, impreuna, aproape jumatate din volumul resurselor de apa ale tarii. Exista insa si bazine care desi au suprafete aproape identice, din cauza conditiilor diferite de altitudine, relief si clima prezinta resurse total diferite.

Este, spre exemplu, cazul bazinelor raurilor Bistrita (F = 7039 km², H_med = 919 mdM) si Barlad (F = 7220 km², H_med = 211 mdM). Astfel Bistrita are un debit mediu multianual de 61 m³/s, iar Barladul de numai 10,4 m³/s. Deasemenea, trebuie precizat ca exista si bazine care desi au suprafete importante, datorita complexului de conditii fizico – geografice, au debite si respectiv volume reduse. In aceasta categorie intra bazinul Dunarii (afluentii mici de pe teritoriul romanesc) care desi cu o suprafata de 29883 km² (14% din total) nu aduce decat 0,9% din resursele totale de apa ale tarii.

Raportate la unitatea de suprafata, cele mai bogate resurse de apa le produc bazinele mici, dar cu altitudini mari. Indicatorul cel mai sugestiv in acest sens, este stratul mediu scurs. Astfel, cele mai mari straturi scurse se intalnesc in bazinele Tisei superioare (445 mm) si Nera - Cerna (457 mm), reprezentand de peste doua ori valoarea stratului mediu scurs pe tara (165 mm). Urmeaza bazinele raurilor Jiu (275 mm), Somes (230 mm) si Olt (228 mm). Unele dintre bazine prezinta valori ce se situeaza aproximativ la nivelul mediu pe tara, respectiv Siretul (161 mm), Argesul (174 mm), Crisurile (194 mm), Bega – Timis – Caras (188 mm), Ialomita (138 mm). Cu mult sub media pe tara se situeaza bazinele Dunarii si Litoralului, cu numai 23,7 mm si respectiv 20,6 mm, datorita faptului ca aceste bazine au in componenta rauri mici, de campie, afectate puternic de climatul arid al zonei strabatute. Fenomenul secarii in perioada de vara-toamna este, de altfel, caracteristic acestor rauri al caror regim de scurgere este preponderent torential.

Factorul determinant care influenteaza scurgerea si implicit volumul resursei de apa, este cel climatic. Sub acest aspect, teritoriul tarii poate fi impartit in trei mari zone cu tipuri climatice diferite si anume regiunea de vest, de est si de sud. Regiunea de vest cuprinde arealul intracarpatic, celelalte continand spatiile extracarpatice de la sud si est de acest lant muntos. Zona de vest include bazinele Tisa, Somes, Crisuri, Mures, Bega – Timis – Caras, Nera – Cerna si partial Olt. Zona de sud cuprinde bazinele Jiu, Olt (partial), Vedea, Arges, Ialomita, Dunarea si Litoralul, iar cea de est, bazinele Siret si Prut. Datele existente evidentiaza ca scurgerea bogata se constata numai in zona de vest, de 1,36 ori fata de media multianuala pe tara, comparativ cu zonele de est si sud care se situeaza sub aceasta medie. Explicatia consta in caracteristicile climatice ale fiecarei zone.

Vestul tarii are un regim pluviometric mai bogat, specific climatului continental cu nuante oceanice, tipic pentru vestul si centrul Europei, in timp ce in est si sud este caracteristic climatul continental de nuanta excesiva, cu regim pluviometric sarac, specific marilor campii de la nord de Marea Neagra. Fenomenul secarii este prezent aici pe numeroase rauri din Campia Romana si Podisul Moldovei. O mentiune speciala se face pentru zona de sud a tarii, unde scurgerea foarte redusa (115 mm/an) se poate explica prin ponderea mare a zonelor de campie in care cantitatea de precipitatii este cea mai scazuta din tara. In zona de sud, chiar si rauri importante, cum este spre exemplu Vedea, sunt afectate de fenomenul secarii.

O importanta deosebita pentru utilizarea resurselor de apa o are cunoasterea distributiei in timp a volumului resurselor de apa pe luni si sezoane. Volumul de apa multianual scurs pe intreaga suprafata hidrografica este variabil de la an la an si distribuit neuniform pe sezoane si luni. Astfel, in sezonul de primavara (lunile III – V) se produce 39,7% din totalul scurgerii anuale, iar in cel de toamna (lunile IX – XI) numai 14,2%. Rezulta ca sezonul de toamna este cel mai secetos sezon din Romania si nu cel de vara (lunile VI – VIII), cand volumul scurgerii este aproape dublu (26,7%) fata de cel de toamna. Fenomenul este confirmat si de repartitia pe luni a volumului scurs. Lunile ce participa cu cea mai mare pondere (14,3%) la volumul anual scurs sunt aprilie si mai, in timp ce lunile de toamna, septembrie si octombrie participa cu numai 4,67% fiecare.

O situatie aparte se prezinta in bazinul Crisurilor. In acest bazin se constata o pondere foarte scazuta a scurgerii in lunile de toamna, dar odata cu venirea iernii are loc o crestere spectaculoasa a scurgerii si care continua odata cu venirea primaverii, atingand maximul in luna martie, dupa care scade treptat catre sfarsitul acestui anotimp si mult mai accentuat spre lunile de vara. Distributia este tipica pentru un regim climatic umed, cu ierni blande, in care scurgerea bogata se explica prin abundenta precipitatiilor sub forma de zapada si adeseori prin ploaie. De altfel, bazinul Crisurilor este cel in care se produc destul de frecvent inundatii in lunile de iarna. Temperaturile nu foarte scazute din zona, permit topirea timpurie a stratului de zapada, asa explicandu-se si maximul din lunile februarie – martie, topire care de obicei se asociaza cu ploi abundente

In contrast, in bazinul Siret, ponderea scurgerii lunilor de toamna este mult mai mare, scazand insa spre iarna, minimul atingandu-se in luna ianuarie, cand apele sunt puternic afectate de fenomenele de inghet. Cresterile spectaculoase au loc incepand cu luna aprilie si ating maximul anual in luna mai.

Toate aceste aspecte conduc catre urmatoarele remarci cu caracter general asupra potentialului resurselor de apa ale raurilor interioare:

• 
  resursele de apa ale Romaniei sunt neuniform distribuite in spatiu. Cele mai bogate in resurse de apa sunt in bazinele cu suprafete relativ mici dar cu altitudini mari: Nera – Cerna si Tisa superioara, urmate de Jiu, Somes si Olt. Cele mai sarace in resurse de apa sunt bazinele Dunarii si Litoralului;
  
• 
  resursele de apa ale raurilor Romaniei sunt neuniform distribuite in timp, avand mari variatii sezoniere. La nivel de tara, in sezonul de primavara se produce 39,7% din totalul scurgerii anuale, in timp ce in sezonul de toamna, cel mai secetos sezon din Romania, scurgerea nu reprezinta decat 14,2% din cea anuala, comparativ cu sezonul de vara cand scurgerea atinge 26,7% din cea anuala si chiar cu cel de iarna cand se scurge 19,4% din stocul mediu multianual.
  

Totalul resurselor hidrologice de apa al apelor de suprafata interioare in conditii climatice normale insumeaza 42,089 km³/an iar cele provenite din Dunare 175,6 km³/an din care Romaniei ii revin 87,8 km³/an.

In tabelul 4.1 sunt prezentate pe bazine si spatii hidrografice resursele preliminare, anuale naturale de apa (hidrologice) iar in tabelul 4.2 se prezinta parametrii hidrologici principali (deasemenea preliminari) ai scurgerii lichide si solide la principalele statii hidrometrice din reteaua hidrografica a Romaniei.

TABEL 4.1

Resurse PRELIMINARE de apa de suprafaTa

- rauri interioare -

Nr. crt.	Bazinul hidrografic	Suprafata Km^2	Volumul mediu multianual (10^6m^3)
	Resurse teritoriu Romania	238.391	40.379
	din care:
1	Tisa superioara	4.640	2.109
2	Somes - Crasna	17.740	4.195
3	Crisuri	14.880	2.930
4	Mures	29.470	5.966
5	Banat	15.800	3.237
6	Cerna-Jiu	17.440	4.003
7	Olt	24.010	5.872
8	Vedea-Calmatui	6.797	455
9	Arges	12.590	2.239
10	Ialomita	10.430	1.430
11	Siret	42.830	7.083
12	Prut	10.990	510
13	Afl.Dunare si litoral	29.883	350
	Cota resurse de pe alte teritorii	-	1.710
	din care:
14	Cota parte Siret	-	230
15	Cota parte Prut	-	1.480
	TOTAL RESURSE DE APA		42.089

S-a luat in considerare 50% din stocul format in afara teritoriului.

TABEL 4.2

PARAMETRII HIDROLOGICI PRELIMINARI AI SCURGERII LICHIDE SI SOLIDE

LA PRINCIPALELE STATII HIDROMETRICE DIN RETEAUA HIDROGRAFICA A ROMANIEI

Nr. crt.	Raul		Statia hidrometrica	F (km^2)	Hmed (m)	Parametrii hidrologici
						Q (m^3/s)	Qmax 1% (m^3/s)	Qmed. lun. min.95% (m^3/s)	R kg/s
0	1		2	3	4	5	6	7	8
Bazinul hidrografic TISA SUPERIOARA
1.	Viseu		Bistra	1555	1020	34.4	1155	5.90	12.4
2.	Iza		Vadul Izei	1128	713	16.6	775	1.15	9.35
Bazinul hidrografic SOMES - CRASNA
1.	Somesul Mare		Beclean	4323	711	47.8	2105	4.25	36.3
2.	Somesul Mic		Salatig	3595	604	22.0	750	2.40	32.5
3.	Somes		Dej	8823	648	74.9	2360	6.80	61.0
4.	Somes		Satu Mare	15000	537	126	3190	12.0	131
5.	Crasna		Domanesti	1724	261	5.50	595	0.14	2.68
Bazinul hidrografic CRISURI
1.	Crisul Alb	Chisineu Cris		3611	351	24.1	810	0.86	10.4
2.	Crisul Negru	Zerind		3750	285	29.9	870	1.90	6.90
3.	Crisul Repede	Oradea		2198	629	25.5	995	2.15	8.27
4.	Beretau	Salard		1686	254	6.17	370	0.33	3.41
Bazinul hidrografic MURES
1.	Mures	Glodeni		3781	848	36.1	1195	4.90	8.63
2.	Mures	Alba Iulia		18055	625	105	2455	13.5	67.1
3.	Mures	Arad		27280	618	175	2390	25.1	99.1
4.	Aries	Turda		2358	897	25.7	1170	3.25	5.66
5.	Tarnava Mare	Blaj		3519	558	15.1	925	1.40	17.1
6.	Strei	Petreni		1904	928	27.7	680	5.82	8.53

0	1	2	3	4	5	6	7	8
Bazinul hidrografic BEGA - TIMIS - CARAS
1.	Bega	Balint	1064	335	7.00	265	1.15	1.70
2.	Timis	Lugoj	2706	665	38.4	1225	4.70	9.10
3.	Barzava	Partos	933	293	6.17	205	1.16	0.90
4.	Caras	Varadia	877	347	6.90	450	0.28	1.65
Bazinul hidrografic NERA - CERNA
1.	Nera	Sasca Montana	1164	626	13.2	685	1.17	2.33
2.	Cerna	Toplet	1324	754	23.2	750	4.60	3.56
Bazinul hidrografic JIU
1.	Jiu	Podari	9253	446	88.4	2330	10.0	102
2.	Motru	Fata Motrului	1743	384	14.3	1265	0.85	7.63
Bazinul hidrografic OLT
1.	Olt	Sebes Olt	10850	748	82.3	1820	15.5	19.7
2.	Olt	Stoenesti	22682	658	168	3400	31.5	209
3.	Raul Negru	Reci	1672	760	8.21	305	0.42	2.37
4.	Cibin	Talmaciu	2205	713	14.9	665	2.48	4.66
5.	Lotru	Valea lui Stan	928	1424	17.4	770	3.35	5.00
6.	Oltet	Bals	2095	414	10.5	1160	0.35	42.6
Bazinul hidrografic VEDEA
1.	Vedea	Alexandria	3246	195	7.78	1025	0.25	15.0
2.	Teleorman	Teleorman	1272	155	3.28	370	0.38	1.68
Bazinul hidrografic ARGES
1.	Arges	Malu Spart	3799	751	38.6	2090	7.70	90.0
2.	Neajlov	Calugareni	3392	130	7.98	580	0.65	2.30
3.	Dambovita	Contesti - Lunguletu	1105	894	11.2	750	2.00	25.3
Bazinul hidrografic IALOMITA
1.	Ialomita	Cosereni	6265	490	42.9	1730	5.50	144
2.	Ialomitt	Slobozia	9154	365	43.7	765	4.80	103
3.	Prahova	Adancata	3682	549	26.3	1165	4.00	90.2

0	1		2	3	4	5	6	7	8
Bazinul hidrografic SIRET
1.	Siret	Lespezi		5874	513	36.6	1825	4.00	67.6
2.	Siret	Dragesti		11811	525	76.8	2650	7.50	126
3.	Siret	Lungoci		36030	539	208	3950	28.5	349
4.	Suceava	Itcani		2330	629	16.4	1725	1.75	15.1
5.	Moldova	Roman		4285	678	32.0	1925	3.40	40.0
6.	Bistrita	Frumosu		2816	1172	37.5	1320	5.63	7.42
7.	Trotus	Vranceni		4077	734	35.4	2500	3.02	37.8
8.	Barlad	Tecuci		6778	220	10.5	495	0.28	29.7
9.	Putna	Botarlau		2518	554	16.5	1790	3.30	87.2
10.	Buzau	Racovita		5238	530	28.3	2375	3.40	135
Bazinul hidrografic PRUT
1.	Jijia	Victoria		3571	159	6.77	300	0.025	11.4
2.	Bahlui	Holboca		1900	155	4.05	480	0.057	8.00

NOTA: Valorile debitelor de mai sus sunt calculate pentru regimul natural de scurgere.