Judetul gorj

Limitele resurselor de apa ale Romaniei

Desi apa este o resursa naturala regenerabila, ea este totusi limitata in ceea ce priveste volumul anual disponibil, manifestand chiar tendinte de scadere in unele bazine hidrografice sau imposibilitatea utilizarii in caz de poluare accentuata. Limitari ale utilizarii resurselor noastre de apa apar si din alte cauze printre care:

• 
  spre deosebire de alte resurse naturale, transportul resurselor de apa la distanta prezinta multe dificultati sub aspect tehnico - economic, fapt ce face ca in cazul Romaniei resursele de apa sa fie privite cel mult ca o resursa regionala, neputandu-se realiza un sistem national interconectat al acestora;
  
• 
  resursele de apa disponibile pe teritoriul Romaniei sunt puternic influentate atat cantitativ cat si calitativ de activitatile umane: pe de o parte prin prelevari apropiate de limita resurselor socio – economice (bazinul hidrografic Arges) iar pe de alta parte printr-o poluare inca pronuntata (raurile Tur, Lapus, Cavnic, Aries, Tarnava, Cibin, Dambovita, Vaslui, Jijia, Bahlui etc.);
  

Resursele socio-economice de apa pot fi, in functie de provenienta, resurse de apa de suprafata si resurse subterane.

La prima vedere, conform definitiei generale a notiunii de resurse socio-economice, ar rezulta ca resursele socio-economice de suprafata ar fi constituite din suma volumelor utile si a volumelor din rezerva de fier ale lacurilor de acumulare, precum si a volumelor medii derivate din alte bazine hidrografice. Nu trebuie uitat insa ca in acelasi timp resursele socio-economice de apa reprezinta in fapt disponibilul de apa la sursa. Din acest punct de vedere, rezulta ca pot fi considerate ca resurse socio-economice de apa si volumele de apa utilizabile din lacurile naturale, precum si stocurile lichide medii multianuale disponibile in regim natural pe cursurile de apa. Acest disponibil in regim natural a fost determinat pe baza debitelor medii lunare minime cu asigurarea de 95%.

Ca urmare a acestor considerente, a rezultat ca resursele socio-economice de apa de suprafata ale Romaniei din raurile interioare totalizeaza 11,058 km³/an din care:

• 
  disponibil in regim natural – 4,710 km³ /an
  
• 
  din lacuri de acumulare – 6,348 km³ /an.
  

La acestea se mai adauga volumele utilizabile din lacurile naturale estimate la circa 0,7 km³ /an cele mai multe lacuri naturale cu resurse de apa utilizabile situandu-se in spatiile hidrografice Dobrogea – Litoral si Buzau – Ialomita.

In concluzie, totalul resurselor socio – economice de apa de suprafata ale Romaniei insumeaza 11,758 km³ /an. Aceasta resursa reprezinta circa 28% din resursele hidrologice (naturale) ale Romaniei.

Pe spatii si bazine hidrografice, resursele socio-economice de apa de suprafata din raurile interioare sunt prezentate in tabelele 4.4 si 4.5.

Trebuie facuta mentiunea ca in cadrul unui bazin hidrografic, resursele socio – economice de apa pot fi sporite sau diminuate prin intermediul unor derivatii interbazinale care pot aduce (importa) un surplus de apa, respectiv exporta apa in alt bazin hidrografic. Din acest punct de vedere, in Romania exista numeroase derivatii interbazinale pentru satisfacerea cerintelor de apa ale folosintelor.

Cele mai importante derivatii interbazinale sunt situate in spatiile hidrografice Somes – Tisa, Crisuri, Arges – Vedea si Dobrogea – Litoral.

Volumul mediu multianual de apa transferat interbazinal este de circa 2,4 km³.

In ceea ce priveste resursa socio-economica de apa subterana, aceasta este data de disponibilul de apa pus la dispozitia societatii prin intermediul unor infrastructuri ingineresti denumite generic captari (izvoare, drenuri, puturi cu diametru mare, fronturi de captare prin foraje in cazul apelor subterane freatice si de adancime).

Resursa socio-economica totala la nivelul tarii de apa subterana este estimata la 856,95 mil m³/an.

Raportate la resursa naturala de apa subterana, resursa socio – economica reprezinta circa 9%.

Pe spatii si bazine hidrografice conventionale, resursele socio – economice de apa subterana sunt prezentate in tabelul 4.6.

Tabel 4.4
Stocul mediu minim multianual al raurilor interioare ale Romaniei

disponibil in regim natural

Nr. crt.	Spatiul hidrografic	Stoc mediu minim (km^3/an)
0	1	2
1	Somes-Tisa	0.6060
2	Crisuri	0.1654
3	Mures	0.7926
4	Banat	0.4124
5	Jiu	0.3158
6	Olt	0.9947
7	Arges-Vedea	0.3473
8	Buzau-Ialomita	0.1737
9	Siret	0.9000
10	Prut-Barlad	0.0200
11	Dobrogea-Litoral	0.0000
TOTAL		4.7109

Tabel 4.5
Estimarea volumelor utile si a volumelor din rezerva de fier din lacurile de acumulare

Nr. crt.	Spatiul hidrografic	Volume utile (km^3)	Volume din rezerva de fier (km^3)
0	1	2	3
1	Somes-Tisa	0,360979	0,077210
2	Crisuri	0,333210	0,046210
3	Mures	0,238000	0.038350
4	Banat	0,199000
5	Jiu	0,844000
6	Olt	0,954210
7	Arges-Vedea	0,586911	0,108580
8	Buzau-Ialomita	0,617000
9	Siret	1,195877	0,112759
10	Prut-Barlad	0,491800	0,110000
11	Dobrogea-Litoral	0,034810
Total		5,855797	0,493109

Tabel 4.6
Resurse socio-economice de apa subterana

Nr. crt.	Spatiul hidrografic	Volume anuale medii prelevate (mil.m^3)
0	1	2
1	Somes – Tisa	36,94
2	Crisuri	50,54
3	Mures	37,66
4	Banat	43,95
5	Jiu	57,01
6	Olt	119,4
7	Arges – Vedea	100,90
8	Buzau – Ialomita	95,98
9	Siret	173,70
10	Prut	12,21
11	Dobrogea – Litoral	128,66
TOTAL		856,95

I.5. CONCLUZII PRIVIND SISTEMUL DE INDICATORI PENTRU CARACTERIZAREA RESURSELOR DE APA DIN SPATIUL RURAL

Pornind de la analiza cerintelor sistemului informatic al resurselor naturale si socio – economice, cu referire la resursele de apa din punctul de vedere al Codurilor de Bune Practici Agricole, in cadrul prezentei documentatii s-au determinat o serie de indicatori, numiti indicatori TOGI si care au relevanta in sistemul decizional al gestionarii resurselor de apa.

S-au determinat astfel:

• 
  indicatori hidrografici descriptivi care tin de hidrografia unitatii teritorial administrative abordate: regiune de dezvoltare – judet sau bazin hidrografic;
  
• 
  indicatorii structurali care sunt definitorii pentru resursele de apa (de suprafata si subterana), ei caracterizand nu numai resursa de apa ci si prelevarea apei la sursa si chiar intensitatea captarii/prelevarii apei;
  
• 
  indicatori pentru dezvoltarea rurala si agricultura.
  

Ca mod de abordare, documentatia prezinta mai intai acesti indicatori la nivel de regiune de dezvoltare si al judetelor componente, iar apoi la nivel national, prezentand o estimare preliminara a resurselor hidrologice naturale de apa, precum si a celor socio – economice, prezentand inclusiv limitele resurselor de apa ale Romaniei.

Acest mod de abordare este deosebit de util la fundamentarea unor decizii obiective asupra posibilitatilor de dezvoltare a resurselor socio – economice de apa, implicit a deciziilor privind caile de actiune pentru satisfacerea cerintelor de apa ale agriculturii si dezvoltarii rurale.