Judetul gorj
Yüklə 3,21 Mb.
|
Indicatori structurali Indicatorul resurse de apa
*n.e.d.-nu exista date Resursele de apa disponibile (utilizabile) din judetul Mehedinti constau din :
Judetul Mehedinti dispune de resurse naturale de apa dulce atat din rauri interioare, ape subterane cat mai ales din fluviul Dunarea, care are un volum anual de 170 miliarde mc la intrarea in tara, Romaniei revenindu-i cca. 85 miliarde mc/an, iar judetul Mehedinti unde Dunarea are o lungime de 195 km ii revin anual cca. 10 miliarde mc. Indicatorul captarea apei Prelevarile de apa - 2005 Alocarea resurselor de apa se face din resurse utilizabile, numai in urma unor activitati complexe de monitorizare calitativa si cantitativa a acesteia. Din balanta apei pe anul 2005 reiese ca din totalul consumului de apa din surse directe de 100.786 mii mc, 319 mii mc sunt din rauri interioare, 2.327 mii mc din subteran si 98.140 mii mc din fluviul Dunarea. Marii consumatori de apa ai judetului sunt : SC SECOM SA ( alimentare cu apa a populatiei orasului Dr.Tr. Severin si a altor agenti economici ), RAAN – ROMAG PROD si SC CELROM SA Dr.Tr.Severin. Prelevari de apa 2006 In anul 2006 au fost prelevate urmatoarele volume de apa : Din subteran – 3,791 mil mc Din ape de suprafata - 65,555 mil mc INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA. Subindictorii utilizarii apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul 2
*n.e.d.-nu exista date
Indicatori HIDROGRAFICI descriptivi Cursuri de apa Axul principal al retelei hidrografice il constituie raul Olt, care, strabatand judetul pe mijloc de la nord la sud, asigura, din cele mai vechi timpuri, o solida punte de legatura intre localitatile din dreapta si din stanga sa, dand astfel unitate de traditie economica si culturala specifica fiecarei unitati administrativ-teritoriale. Oltul primeste, pe teritoriul judetului, atat din stanga, cat si din dreapta, mai multi afluenti, dintre care cei mai importanti sunt Oltetul si Tesluiul. Pe teritoriul judetului, Oltul primeste ca afluenti, pe dreapta: Oltetul (183,6 Km), Mamu (25 km), Beica (49 km), Oltisorul (46 km), Tesluiul de Resca (92 km), iar pe stanga: Tesluiul (28 km), Strehareti (12 km), Oboga (18 km ),Dirjovul (35 km), Iminogul (47 km). Raul Vedea 242 km care brazdeaza partea de nord a judetului prezinta un bazin cu o puternica asimetrie spre stanga. Afluentii sai din dreapta – Papcea (48 km), Florisor (16 km), Doroftei (33 km) – au bazinele alungite, fiind lipsiti in buna parte de aportul altor paraie. Aspectul se reflecta in debitele medii multianuale, relativ reduse la statia Chilia- Faget (0,22 m3/s) si mult mai mari la statia Valeni (4,93 m3/s), situata in aval. Scurgerea medie lunara pe Vedea are cele mai mari valori in luna martie, iar cele mai mici in timpul verii. Scurgerea maxima a raului Vedea are valori foarte reduse ale scurgerii in timpul verii. Oltetul, al treilea rau ca lungime, apartine judetului prin portiunea sa inferioara de la varsarea in Olt. Primeste, ca afluenti pe teritoriul judetului, Caluiul (15 km) Gemartaluiul (48 km) si Barluiul (39 km). Debitul mediu multianual este de circa 12,7 m3/s. Tesluiul, afluent al Oltului cu punctul de confluenta la Hotarani, are un debit mediu multianual de numai 1,42 m3/s, calculat la statia Resca, aportul afluentilor Brancoveanca (8km), Frasinetul (19 km) si Potopinul (20 km) fiind neinsemnat. Debitul maxim cu asigurare de 1% este de cca 200 m3/s, iar debitul mediu zilnic minim anual, cu o asigurare de 86%, de numai 0,06 m3/s. Dunarea uda judetul Olt in partea de sud, pe o distanta de 47 km, si colecteaza intreaga retea hidrografica a judetului. Cursul Dunarii in judetul Olt, delimitat din punct de vedere geografic in sectorul sud-pontic, se adapteaza caracteristicilor ce le imprima imbinarea Campiei Romane cu Podisul Prebalcanic. Aici, in conditiile campiei, fluviul isi croieste un drum larg cu lunca vasta care atesta in aceasta zona tendinta de abatere a fluviului spre sud si spre est. In ce priveste viiturile si debitul maxim in sectorul Corabia, din datele hidrometrice inregistrate reiese ca Dunarea a atins nivelul maxim de 722 cm in 1940 si chiar de 796 cm in 1954, influentat de fenomenele de inghet. Dunarea are nivelul mediu multianual de 275 cm in perioada 1921-1960, iar nivelul minim absolut de – 101 cm inregistrat in 1947, rezultand o amplitudine maxima de 823 cm. In sectorul Corabiei, Dunarea poate atinge la 4 ani un debit maxim anual de 9116 m3/s. Valoarea economica a Dunarii este binecunoscuta, portul Corabia constituind un important punct de legatura a judetului cu celelalte orase dunarene si cu Marea Neagra. Lacuri naturale si lacuri antropice Reteaua hidrografica a judetului este intregita de prezenta lacurilor naturale si de retentie. Ca lacuri naturale, se disting numai cele de lunca (in albii sau meandre parasite), de crovuri (pe terase sau campuri), cu caracter semipermanet, si cele de tip liman fluviatil (mult modificate de om). In judetul Olt exista 94 de lacuri de retentie cu un volum de apa de aproape 20.000.000 m3, din care se pot iriga circa 17.000 ha. Indicatori structurali Indicatorul resurse de apa Resursele de apa din bazinul hidrografic Olt aferent judetului Olt sunt constituite din apele de suprafata - Oltul si Dunarea si apele subterane. Pe ansamblul judetului aceste resurse sunt neuniform distribuite in spatiu si timp. Pentru realizarea echilibrului dintre cerintele de apa ale utilizatorilor si disponibilul surselor de apa, in decursul anilor s-au realizat numeroase lucrari de gospodarire a apelor cum sunt: baraje si lacuri de acumulare, derivatii, diguri si regularizari de cursuri de apa. Aceste lucrari acopera in general cerintele de apa ale populatiei, industriei, agriculturii, transporturilor, pisciculturii, reduc riscul de inundatii si diminueaza efectele secetelor . In domeniul gospodaririi apelor, in scopul atingerii standardelor europene, se contureaza cateva din obiectivele dezvoltarii durabile, cum ar fi :
Indicatorul captarea apei La nivelul judetului Olt situatia privind localitatile cu instalatii centralizate pentru alimentarea cu apa a populatiei se prezinta astfel:
In cursul anului 2005 s-au captat 33621 mii mc de apa, din care pentru populatie 10927 mii mc, pentru industrie 22120 mii mc, pentru irigatii 574 mii mc. Din volumul total de apa captat 15546 mii mc s-au captat din subteran si 18075 mii mc din ape de suprafata, din care din Dunare 1154 mii mc iar din Olt 16921 mii mc. INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA. Subindictorii utilizarii apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul 2
Indicatori HIDROGRAFICI descriptivi Cursuri de apa, lacuri naturale si lacuri artificale Reteaua hidrografica apartine in intregime bazinului mijlogiu si inferior al Oltului, pricipalul curs de apa care strabate judetul Valcea de la N la S, pe o distanta de 135 km. In aval de Calimanesti au fost construite mai multe lacuri de acumulare ( Calimanesti, Daesti, Ramnicu Valcea, Raureni, Govora, Babeni, Ionesti, Zavideni, Dragasani) cu scop hidroenergetic si de alimentare cu apa. In arealul judetului Valcea Oltul primeste numerosi afluenti, intre care Boia, Baias, Salatrucel, Topolog (pe stanga), Calinesti, Lotru, Muereasca, Olanesti, Bistrita, Luncavat, Oltet si Cerna (pe dreapta). Pe langa reteaua de ape curgatoare cu debite relativ bogate si scurgere permanenta, pe teritoriul judetului Valcea se afla cateva lacuri de origine glaciara (Calcescu, Iezerul Latoritei, Gauri, Cioara, Singuraticu, Zanoaga Mare s.a.) si numeroase lacuri antropice (cele sarate de la Ocnele Mari si Ocnita), lacurile artificiale Vidra, Malaia si Bradisor de pe raul Lotru, Galbenu si Petrimanu pe Latorita, Jidoaia, etc. Indicatori structurali Indicatorul resurse de apa Judetul Valcea este strabatut de o retea hidrografica relativ densa si are intreaga suprafata cuprinsa in bazinul hidrografic Olt. Resursele de apa ale judetului sunt constituite:
Indicatorul captarea apei Prelevarile de apa din sursele existente in judetul Valcea au urmarit satisfacerea cerintelor exprimate de utilizatorii din industrie, agricultura, zootehnie si de consumatorii casnici. Se observa tendinta scaderii volumelor prelevate din subteran, urmare masurilor de protectie a acviferului, luate de ANAR.
Indicatorul intensitatea captarii apei La nivelul judetului Valcea, valorile indicatorilor utilizarii apei pentru dezvoltarea rurala si agricultura nu au putut fi calculate din lipsa datelor necesare, acestea fiind de regula prezentate impreuna cu cele aferente judetului Ilfov si neputand fi defalcate. INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA. La nivelul judetului Valcea, valorile indicatorilor utilizarii apei pentru dezvoltarea rurala si agricultura nu au putut fi calculate din lipsa datelor necesare, acestea fiind de regula prezentate impreuna cu cele aferente judetului Ilfov si neputand fi defalcate. R  egiunea de dezvoltare vest
Regiunea este situata in partea de Vest a Romaniei la granita cu Ungaria si Serbia&Muntenegru, fiind alcatuita din patru judete: Arad, Caras-Severin, Hunedoara si Timis. Regiunea Vest are urmatoarele puncte extreme: extremitatea sudica a regiunii se afla in localitatea Berzasca, Caras-Severin - 44º35'12" latitudine nordica, extremitatea nordica in localitatea Berechiu, Arad - 46º38' latitudine nordica, extremitatea vestica in localitatea Beba Veche, Timis - 20°15' longitudine estica, iar extremitatea estica in apropiere de localitatea Petrosani, Hunedoara - 23º longitudine estica. Regiunea are o suprafata ce totalizeaza 32.034 km², ceea ce reprezinta 13,44% din suprafata Romaniei. Judetul Timis este, ca suprafata, cel mai mare din Tara (3,65% din teritoriul national), in timp ce judetul Caras-Severin ocupa locul trei (3,56% din teritoriul national), judetul Arad, este al saselea judet al Romaniei (3,25% din teritoriul national), iar judetul Hunedoara, ocupa 2,96% din teritoriul national.
Din punct de vedere hidrografic remarcam existenta unor retele de suprafata importante ce apartin bazinelor: Muresului, Crisului Alb, Crisului Negru, Begai, Timisului, Carasului, Nerei, Cernei (de Caras-Severin) si Jiului. Aici putem vorbi de afluenti importanti, cum ar fi: ai Muresului: Aranca, Strei (cu Raul Mare) si Cerna (de Hunedoara); ai Timisului: Bistra, Barzava. In urma unor lucrari hidrotehnice de mare anvergura a aparut un numar insemnat de lacuri de acumulare, pe aproape toate raurile importante ale regiunii. Astfel, putem enumera: Portile de Fier pe Dunare; Gozna, Breazova, Secu, pe raul Barzava; Trei Ape, pe raul Timis; Poiana Marului, pe raul Bistra; Surduc, pe raul Bega; Herculane, pe raul Cerna; Cincis, Valea de Pesti, Gura Raului. Un aspect important este cel al existentei unui mare numar de lacuri naturale, situate in special in zonele montane ale regiunii. Se pot enumera, astfel lacurile: Lacul Dracului, lac carstic in Cheile Nerei; Ochiul Bei, in Muntii Aninei; Iezerul łarcu, Pietrele Albe, lacuri glaciare in MunTii łarcu; Tau Mare, Tau Mic, Tau Portii, Bucura, Zanoaga, Tau Negru, Slaveiul, Stanisoara, łapului, Galesul, lacuri glaciare in Muntii Retezat; Galcescu, Rosiile, Zavoaiele, Mandra, Denes, lacuri glaciare in Muntii Parang; Iezerul Mare si Iezerul Mic, lacuri glaciare in Muntii Surianu. Lacurile antropice, sunt lacurile ce s-au format in excavatiile executate pentru extragerea argilei, cum ar fi cele de la Carpinis, Sannicolau Mare, Jimbolia, Deta, Timisoara. Resursele de apa Judetul Arad, cu o suprafata de 7754 km², dispune de unele dintre cele mai importante rezerve de apa din Romania. Cele doua rauri, Muresul si Crisul Alb, care strabat judetul de la est la vest aduc un important aport de debite si in acelasi timp au construit pe parcursul ultimei ere geologice, doua mari acvifere, conurile aluvionare, cu mari rezerve de ape subterane. Acest lucru a permis dezvoltarea alimentarilor cu apa pentru populatie si ramuri economice, fara restrictii.
Muresul constituie de departe raul cel mai deosebit, intrand in judet cu 187 m3/s debit mediu multianual, ceea ce nu pune probleme cantitative. Utilizarea lui este insa restrictionata de calitatea apelor de capat de bazin hidrografic, raul continand poluanti care il fac utilizabil numai pentru industrie si agricultura. Crisul Alb este al doilea rau ca marime, intrand in judet cu un debit de 14,2 m3/s, fiind folosit aproape numai pentru agricultura si anume, in unitati piscicole. Crisul Negru, la limita nordica a judetului este slab utilizat, la fel si afluentul sau principal Teuzul.
Resurse de ape subterana Sunt deosebit de valoroase atat sub aspect cantitativ cat si calitativ, contribuind decisiv la satisfacerea nevoilor populatiei si ramurilor economice, in special industriale. Astfel, conul aluvionar al Muresului este cunoscut astazi ca fiind cea mai mare hidrostructura din Romania, care a permis construirea uneia din cele mai mari captari de ape subterane din tara, cea a Aradului, care acopera cca 25 % din totalul rezervelor de apa. De asemenea conul de dejectie al Crisului Alb are un bun potential si rezolva problemele apei potabile pentru o serie de localitati. In judetul Caras Severin, din bazinele hidrografice: Bega –Timis - Caras, Nera si Cerna se asigura resurse din ape de suprafata – 878000 mii mc, iar din subteran 400000 mii mc.
Resurse de apa potentiale si tehnic utilizabile pentru judetul Timis sunt:
Pe cursul superior al raului Timis, valoarea resursei totale de exploatare a acviferului freatic este de 175 l/s, valoarea resursei de bilant este de 88 l/s. Disponibilul existent al acviferului freatic in zona este de 100%. Pe cursul mijlociu – superior al raului Timis, in zona Lugoj – Cavaran, valoarea resursei totale este de 412 l/s, valoarea resursei de bilant este de 206 l/s, iar disponibilul existent in zona este de 100 %. In intervalul Timis-Bega valoarea resursei totale este de 1950 l/s, valoarea resursei de bilant este 1710 l/s, iar disponibilul existent este de 99%. Pe cursul superior al raului Bega valoarea resursei totale si a resursei de bilanT este de 600 l/s, iar disponibilul existent este de 92%. Judetul Hunedoara este situat pe cursul mijlociu al raului Mures, care aduna apele din partea centrala a judetului, apele din partea de nord fiind colectate de bazinul Crisului Alb, iar cele din partea de sud de bazinul Jiului. Crisul Alb, dupa un scurt sector superior montan de la izvor, curge prin depresiunea Brad, intrand de aici in sectorul sau inferior piemontan si de campie. Pana la iesirea din judeT are cca 74 km, cu un bazin de peste 1000 kmp si un debit mediu Q=13,9 mc/s. Muresul are cca 109 km lungime; un bazin hidrografic de 6591 kmp in cuprinsul judetului si un debit cuprins intre 93 mc/s la intrarea in judeT si 142 mc/s in restul judetului. Cei mai importanti afluenti ai raului Mures sunt: Geoagiu (41 km; 321 kmp), Caian (20 km; 170 kmp), Beriu (47 km; 408 kmp), Strei (93 km; 1926 kmp; cu afluentii : Rau Barbat, Rusor, Serel, Rau Alb, Rau Mare), Cerna (73 km; 738 kmp). Jiul se formeaza prin unirea la Iscroni a doua rauri: Jiul de Vest (55 km; 534 kmp;Q=10,6 mc/s) si Jiul de Est (28 km; 479 kmp; Q=7.5 mc/s), afluentul cel mai lung fiind Jietul (25 km; 81,5 kmp). Resursele de apa teoretice si tehnic utilizabile la nivel de b. h. Crisuri:
Resursele de apa teoretice si tehnic utilizabile la nivel de b. h. Jiu – S.H. Petrosani:
Prelevari de apa Pentru satisfacerea necesarului de apa a populatiei si a diverselor sectoare ale economiei se utilizeaza resursele de apa subterane si de suprafata prezentate in subcapitolul anterior. Pentru judetul Arad pe parcursul anului 2005 s-au prelevat in total 28490 mii mc apa din resurse subterane si de suprafata. Prelevari de apa din apele subterane si de suprafata pentru principalele sectoare de activitate
*n.e.d.-nu exista date Alimentarea cu apa a populatiei judetului Arad este asigurata in majoritate din subteran. Apele de medie adancime cantonate in conul aluvionar al Crisului si al Muresului constituie principala resursa de apa pentru populatie si aceasta satisface calitativ. Exista 4 captari din ape de suprafata pentru alimentarea populatiei la Sebis, Halmagiu, Casoaia si Moneasa care totalizeaza un volum de 564 mii mc/an. Se constata an de an cresterea volumului de apa industriala captata din subteran prin foraje proprii de catre tot mai multi agenti economici. Aceasta se intampla datorita costului tot mai ridicat al apei distribuite prin retelele de alimentare. In anul 2005, datorita caracterului ploios al anului, pentru irigatii nu s-a utilizat apa din subteran. In judetul Caras-Severin, in anul 2005 s-au prelevat un total pe bazin hidrografic de 57.435 mii mc. Pe parcursul anului 2005, s-au prelevat in judetul Timis, in total 84.633 mii mc apa, din care :
In cursul anului 2005, sursele de alimentare cu apa – de suprafata si subterane – de pe teritoriul Spatiului Hidrografic Banat, impartite pe bazine hidrografice, au asigurat cerintele de apa ale beneficiarilor, pentru folosintele de tip agenti economici, centre populate, zootehnice, irigatii si piscicultura. In ansamblu, volumele de apa prelevate in Jud. Timis in 2005 se situeaza in limitele a 84,56 % din volumele propuse, in scopul satisfacerii cerintelor de apa, functie de capacitatea resurselor utilizabile si a gradului de amenajare existent la nivelul anului 2005, cu urmatoarea repartizare pe grupe de utilizatori si categorii de surse de apa :
Captari pe bazine hidrografice
Centralizator –programarea si realizarea balantei apei pe destinatii
*n.e.d.-nu exista date Reducerea volumelor de apa realizate fata de cele propuse a fost cauzata si de aplicarea contorizarii la un numar din ce in ce mai mare de unitati, in special agenti economici. Consecinta imediata constatata in gospodarirea apelor este reducerea pierderilor pe conductele de alimentare si revizuirea tehnologiilor in vederea micsorarii consumurilor specifice, inlaturarea risipei. In anul 2005, in spatiul hidrografic Banat au fost luate in evidenta toate unitatile autorizate in cursul anului; mici unitati de alimentatie publica, ferme agrozootehnice cu capacitati industriale, statii de distributie si comercializare carburanti, spalatorii auto. Prelevarile de apa din judetul Hunedoara , la nivelul b. h. Crisuri :
Evacuari de apa la nivelul b.h. Crisuri:
Realizarea volumelor captate, pe destinatii, in judetul Hunedoara, pe b.h. Jiu, conform balantei pe 2005, sunt prezentate in tabelul de mai jos: Volume captate pe destinatii pe b.h. Jiu
Yüklə 3,21 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
