Lista acronimelor şi abrevierilor

1.3 EXPERIENŢE ACUMULATE DIN EXERCIŢIILE DE PLANIFICARE ŞI PROGRAMARE DIN PERIOADA DE PREADERARE ŞI DIN IMPLEMENTAREA PROGRAMELOR FINANŢATE PRIN PHARE CES ŞI FONDURI NAŢIONALE ÎN PERIOADA 2000-2006

1.3.1. DOMENII DE INTERVEŢIE FINANŢATE DIN FONDURI PHARE COMPARATIV CU DOMENII DE INTERVENŢIE FINANŢATE DIN FONDURI STRUCTURALE
Direcţia de Dezvoltare Regională din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor (care a funcţionat de la sfârşitul anului 1998 până în 2003 în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltare Regională, respectiv Ministerul Dezvoltării şi Prognozei) a avut rol de Agenţie de Implementare pentru Programul Phare Coeziune Economică şi Socială, cu un buget total de 1286 mil euro, pentru perioada 2000-2006 (fonduri Phare şi co-finanţare naţională).
Principalele priorităţi de dezvoltare, care acoperă întreaga perioadă de pre-aderare, au fost orientate spre dezvoltarea tuturor tipurilor de infrastructură şi îmbunătăţirea mediului de afaceri (inclusiv sprijinirea structurilor de afaceri – parcuri industriale, centre de afaceri, precum şi sprijinirea creării şi dezvoltării IMM-urilor). Mai exact, programele Phare CES au acoperit:

• 
  Îmbunătăţirea infrastructurii regionale pentru sprijinirea dezvoltării economice;
  
• 
  Dezvoltarea resurselor umane;
  
• 
  Dezvoltarea sectorului productiv prin sprijinirea IMM-urilor;
  
• 
  Protejarea mediului la nivel regional;
  
• 
  Construcţie instituţională pentru sprijinirea ţărilor candidate pentru a dezvolta structura necesară, precum şi resursele pentru a armoniza legislaţia naţională cu aquis-ul comunitar şi pentru a se pregăti, în acelaşi timp , pentru gestionarea eficientă a Fondurilor Structurale.
  

Primele patru priorităţi de dezvoltare au finanţat în special programe de investiţii, în timp ce a patra prioritate s-a concetrat pe dezvoltarea capacităţii Autorităţilor de Management şi a Organismelor Intermediare (aşa cum au fost desemnate prin HG 497/2004 privind stabilirea cadrului instituţional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea Instrumentelor Structurale, şi modificările ulterioare)

Legătura între priorităţile Phare CES şi axele prioritare POR:

• 
  Prioritatea Phare CES privind Îmbunătăţirea infrastructurii regionale pentru sprijinirea dezvoltării economice a sprijinit investiţii publice pentru îmbunătăţirea infrastructurii de transport, afaceri, turism, reabilitarea site-urilor industriale, cu scopul de a atinge standardele calitative europene şi de a îmbunătăţii mediul general de afaceri în regiuni. Beneficiarii investiţiilor acestei priorităţi au fost autorităţile locale şi antreprenorii.
  

În mod similar cu programul Phare, POR urmăreşte, prin diferite priorităţi, dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale de transport şi turism, reabilitarea site-urilor industriale, crearea şi dezvoltarea infrastructurii de sprijinire a afacerilor. Beneficiarii sunt aceeaşi ca cei din Phare CES, respectiv autorităţile locale şi antreprenorii.

Programul Phare CES a finanţat, de asemenea, proiecte în domeniul infrastructurii gestionării deşeurilor, apei şi a protecţiei naturii pentru sprijinire investiţiilor publice şi private pentru îmbunăţirea gestionării deşeurilor şi a protecţiei mediului. Beneficiarii au fost autorităţile locale şi companii care operează în sectorul protecţiei mediului.
În următoarea perioadă de programare, aceste tipuri de activităţi vor fi în principal sprijinite prin Programul Operaţional de Mediu. În POR, aspectele de mediu vor fi abordate ca o prioritate orizontală, toate investiţiile POR urmărind sprijinirea dezvoltării echilibrate. După prima etapă a Evaluării Strategice de Mediu au fost identificate mai multe priorităţi care au impact asupra mediului, în special pozitiv:

• 
  Prioritatea Phare CES Dezvoltarea sectorului productiv prin sprijinirea IMM-urilor a urmărit: sprijinirea investiţiilor pentru finanţarea de noi întreprinderi şi dezvoltarea micro-întreprinderilor existente, creşterea capacităţii manageriale, oferirea de acces la informaţii şi pieţe specifice pentru diversificarea şi îmbunătăţirea calităţii şi cantităţii de bunuri şi servicii şi crearea de noi locuri de muncă. IMM-urile au fost finanţate atât prin scheme de grant şi cât şi prin linii de credit.
  

POR urmăreşte crearea unui mediu antreprenorial favorabil în cadrul comunităţilor locale, facilitarea creării de noi afaceri şi dezvoltarea celor existente.

• 
  Creşterea capacităţii instituţionale a Ţărilor Candidate pentru dezvoltarea structurilor, resurselor necesare pentru a armoniza legislaţia naţională cu aquis-ul comunitar şi pentru a pregăti în acelaşi timp gestionarea eficientă a Fondurilor Structurale a UE.
  

Această prioritate orizontală s-a concentrat pe sprijinirea instituţiilor responsabile cu gestionarea fondurilor Phare CES pentru a-şi desfăşura în mod eficient activităţile, inclusiv training pentru autorităţile de management²⁹ şi beneficiari, şi sprijinirea întăririi capacităţii administrative. În perioada de programare 2004-2006 prioritatea de Creştere a capacităţii instituţionale s-a concentrat pe sprijinirea pregătirii programelor finanţate din Fonduri Structurale şi gestionarea acestora, atât la nivel naţional cât şi la nivel regional, prin activităţi de training, schimburi de experienţă sau training la locul de muncă (on the job), cu scopul acumulării experienţei şi capacităţii necesare unui management eficient. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, în calitate de AM pentru POR şi Agenţiile pentru Dezvoltare Regională, în calitate de organisme Intermediare pentru POR au fost sprijinite pentru a-şi derula în mod eficient responsabilităţile de monitorizare şi raportare şi pentru a-şi îmbunătăţi capacitatea administrativă. Calitatea constructiei instituţionale, precum şi stabilirea structurii adecvate pentru implementarea Fondurilor Structurale au fost evaluate şi acreditate EDIS, acest proces fiind în ultima fază de evaluare.

1.3.2. LECŢII ÎNVĂŢATE / EXPERIENŢE ACUMULATE
Gestionarea şi implementarea fondurilor naţionale şi Phare au contribuit la acumularea unor experienţe pozitive pentru gestionarea viitoarelor Fonduri Structurale. Capacitatea de implementare a fost întărită la nivel naţional, regional şi local iar capacitatea de monitorizare a fost dezvoltată la toate nivelurile ca urmare a faptului că toţi actorii implicaţi au trebui să urmărească foarte atent implementarea proiectelor / programelor.
Aşadar programarea multianuală Phare 2004-2006 a sprijinit realizarea unei planificări eficiente şi corelarea activităţilor de lansare, contractare şi implementare a proiectelor, precum şi planificarea eficientă a resurselor, fiind un exerciţiu foarte util în gestionarea Fondurilor Structurale.
Experienţa acumulată în procesul de pregătire pentru acreditarea EDIS a avut o contribuţie semnificativă pentru stabilirea unui mecanism adecvat şi eficient de control financiar al Fondurilor Structurale, în special pentru înfiinţarea unui sistem adecvat de supervizare a sarcinilor delegate de către Agenţiile de Implementare (MLDPL) Autorităţilor de Implementare (în special ADR-uri). Pregătirea pentru EDIS a oferit instituţiilor implicate în gestionarea programelor Phare o bază pentru evaluarea deficienţelor, prin indicarea ariilor în care erau necesare activităţi de îmbunătăţire, inclusiv estimarea resurselor necesare pentru desfăşurarea atribuţiilor în mod adecvat. Aşadar, ADR-urile, au acumulat experienţa necesară pentru a putea juca, în viitorul apropiat, rolul de organisme intermediare în implementarea POR. În acest context trebuie menţionat că experienţele anterioare Phare CES s-au dovedit a fi utile pentru estimarea resurselor necesare pentru finanţarea activităţilor delegate organismelor intermediare de către Autorităţi de Management. Mai mult, experienţa MDLPL şi a ADR-urilor în gestionarea a aproximativ o treime a din bugetul total alocat pentru Phare CES în perioada de pre-aderare (din totalul fondurilor alocate prin Phare CES pentru perioada 2000 – 2006) a dus la stabilirea unor cerinţe minime pentru o implementare eficientă a intervenţiilor la nivel regional: întărirea capacităţii administrative a instituţiilor implicate, inclusiv întărirea cooperării între nivelul naţional şi local, guvernamental şi academic, partenerii sociali.
Beneficiarii au învăţat să identifice surse financiare nerambursabile şi să dezvolte proiecte, fiind conştienţi de disponibilitatea unor importante resurse financiare, contribuind aşadar la dezvoltarea economică şi socială. Acest lucru a fost identificat atât în implementarea proiectelor cu finanţare naţională cât şi a proiectelor cu finanţare Phare.
Investiţiile prin scheme de grant în infrastructura mică au demonstrat capacitatea autorităţilor locale de a elabora termeni de referinţă şi documente de licitaţie adecvate, precum şi capacitatea acestora de a acţiona într-o perioadă scurtă de timp. În acelaşi timp aceste scheme de grant au oferit autorităţilor locale oportunitatea de a-şi evalua nevoile de instruire în domeniul achiziţiilor publice şi pentru pregătirea documentelor de licitaţie, prin programe finanţate din bugetul de stat, ca perioadă de tranziţie.
Cu toate acestea, au fost identificate şi puncte slabe în implementarea proiectelor finanţate atât din fonduri Phare, cât şi din programele naţionale. Acestea se referă în principal la estimarea orizontului de timp, respectarea regulilor de achiziţie, asigurarea co-finanţării, corelarea investiţiilor prevăzute prin proiect şi identificarea diferenţelor dintre regulile Phare şi legislaţia naţională.
Problemele apărute s-au referit cu precădere la implementarea proiectelor finanţate prin Phare CES şi se datorau slabei calităţi a proiectelor tehnice şi a diferenţelor existente între legislaţia românească privind construcţiile – construcţii civile, regulile FIDIC şi Phare, dar şi datorită capacităţii de co-finanţare a beneficiarilor.
Aspectele menţionate mai devreme au fost analizate şi luate în considerare în perioada de programare 2007-2013, după cum urmează:

• 
  Introducerea etapei de evaluare tehnică a proiectelor în etapa de evaluare şi selecţie, lucru ce va fi realizat de către evaluatori independenţi specializaţi;
  
• 
  Sprijinirea beneficiarilor în implementarea proiectelor prin mecanismul de pre-finanţare;
  
• 
  Amendarea legislaţiei naţionale în domeniul construcţiilor – construcţii civile;
  
• 
  Organizarea de sesiuni de pregătire a beneficiarilor pentru a dezvolta proiecte mature şi viabile.
  

Având în vedere implicarea redusă a mediului academic, a mediului de afaceri, a partenerilor sociali în programarea şi implementarea asistenţei financiare Phare precum şi necesitatea de a întări parteneriatele ca bază în asigurarea capacităţii de absorbţie în implementarea POR, este prevăzută înfiinţarea unui mecanism de coordonare a intervenţiilor la nivel local. Acest mecanism va include corelarea evaluării strategice a proiectelor propuse de către un comitet de evaluare strategică, care va fi stabilit de asemenea pe baza principiilor parteneriale.

TABEL COMPARATIV AL INVESTIŢIILOR PROPUSE PRIN POR ŞI CELE FINANŢATE PRIN PROGRAME PHARE CES ŞI PROGRAME NAŢIONALE