Lista acronimelor şi abrevierilor

5.6 INFORMARE ŞI PUBLICITATE

Autoritatea de Management pentru POR se va asigura că implementarea programului este în conformitate cu cerinţele de informare şi publicitate pentru program, aşa cum se stipulează prin Articolul 69 al Regulamentului 1083/2006 şi Secţiunea 1, Informare şi comunicare din Regulamentul de Implementare al Comisiei nr.1828/2006.

Autoritatea de Management va elabora un Plan de Comunicare pentru Programul Operaţional Regional în conformitate cu Planului Naţional de Comunicare pentru Instrumentele Structurale din România. Organismele Intermediare ale POR vor avea responsabilitatea implementării activităţilor de informare şi a publicităţii specifice regiunii lor.
Tipurile de acţiuni prevăd realizarea unei pagini speciale web cu informaţii complete despre Programul Operaţional Regional, care va fi lansată pe web-site-ul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor. Autoritatea de Management va informa, de asemenea, publicul larg despre rolul Comunităţii Europene în ceea ce priveşte furnizarea de asistenţă financiară prin POR. Rezultatele finale ale proiectelor implementate prin POR vor fi făcute publice. Sigla Uniunii Europene va fi amplasată pe toate materialele promoţionale, pe mijloacele fixe POR, şi va fi afişată pe proiectele finanţate prin program.

5.7 SISTEMUL UNIC DE MANAGEMENT AL INFORMAŢIEI

Conceptul Sistemului Unic de Management al Informaţiei
Sistemul Unic de Management al Informaţiei (SMIS) este un sistem de informaţii naţional prin internet care sprijină toate instituţiile din România care implementează Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR) şi Programele Operaţionale (PO). Sistemul se adresează cerinţelor care se regăsesc la toate nivelurile de management (Autorităţi de Management, Organisme Intermediare, Autoritatea de Certificare, etc) şi la toate fazele ciclului unui program (programare, cereri de oferte, contractare, monitorizare, evaluare, plăţi, audit şi control). Principala caracteristică a SMIS este că oferă utilizatorilor săi un mecanism unic pentru a îi sprijini în îndeplinirea sarcinilor de zi cu zi.
Ca instrument de monitorizare, SMIS este principalul furnizor de informaţii privind stadiul implementării, atât la nivel de proiect cât şi de program, permiţând ca rapoartele de monitorizare să fie generate automat.
Sistemul Unic de Management al Informaţiei (SMIS) a fost elaborat sub coordonarea ACIS în strânsă colaborare cu reprezentanţii tuturor structurilor implicate în managementul Fondurilor Structurale. Pe parcursul implementării, SMIS va fi gestionat şi dezvoltat de Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale.


Design-ul şi funcţiile SMIS
Design-ul SMIS urmează trei principii fundamentale : disponibilitatea datelor (datele sunt disponibile direct ca urmare a unei cereri din partea unui utilizator autorizat); confidenţialitatea datelor (datele sunt furnizate exclusiv utilizatorilor autorizaţi pentru accesarea unei anumite informaţii specifice); integritatea datelor (procesarea datelor trebuie să fie realizată doar de utilizatorii autorizaţi prin mijloace autorizate). Pentru a implementa cele trei principii de mai sus sistemul suportă mai mulţi utilizatori clasificaţi într-un număr de grupuri de utilizatori/ roluri. În acest fel accesul utilizatorilor este uşor de organizat şi gestionat iar accesul la informaţie poate fi auditat în întregime şi accesat într-un mod flexibil.
Pentru a oferi un instrument eficient de management, modelul funcţional al SMIS se bazează pe un set de sub-sisteme, care împreună reflectă gama largă de funcţionalităţi pe care Sistemul este proiectat să le desfăşoare, după cum urmează :

• 
  Programarea, care permite înregistrarea şi modificarea principalelor informaţii din CSNR defalcat la nivelurile inferioare pe PO-uri, axe prioritare, domeniile cheie de intervenţie şi operare;
  
• 
  Managementul proiectelor (înregistrarea şi modificarea principalelor informaţii despre proiecte, inclusiv a contractelor³⁷) ;
  
• 
  Monitorizarea, care permite evaluarea progreselor înregistrate în implementarea Fondurilor Structurale şi Coeziune, respectiv faţă de target (in cazul în care este aplicabil). De asemenea permite agregarea automată de jos în sus a valorii reale ale datelor principale care sunt înregistrate la nivelurile inferioare ale Sistemului
  
• 
  Audit şi control, care va înregistra rezultatele verificărilor şi ale misiunilor de audit şi va genera rapoartele de audit
  
• 
  Managementul Fluxului de Fonduri, care va înregistra estimările privind cererile de plată, cu intrările de fonduri, veniturile din proiecte, suspendările şi recuperările de fonduri.
  

Datele vor fi introduse în SMIS la nivelul adecvat, pe baza drepturilor acordate tipului de utilizator cşar definit. Accesul la sistem se va acorda pe baza unui username / parola, obţinut de ACIS ca urmare a parcurgerii unei proceduri specifice în care sunt implicaţi directorii instituţiilor cu rol în gestionarea Instrumentelor Structurale.

Reţeaua de coordonatori SMIS
La nivelul Autorităţilor de Management, Autorităţii de Certificare şi Plată, Autorităţii de Audit au fost desemnaţi coordonatori SMIS, responsabili cu colectarea şi ierarhizarea nevoilor la nivelul instituţiilor privind imbunătăţirea sistemului şi menţinerea integrităţii şi uniformităţii procedurilor utilizate în implementarea Instrumentelor Structurale.
Printre sarcinile şi responsabilităţile coordonatorilor SMIS, pot fi menţionate:

• 
  Acţionează ca o interfaţă, în domeniul SMIS, între AM PO şi ACIS, şi între AM PO şi OI;
  

• 
  Colectează şi diseminează informaţii din şi între instituţiile pe care le reprezintă;
  
• 
  Au rolul principal în funcţionarea help desk-ului;
  
• 
  Oferă training utilizatorilor, inclusiv noilor angajaţi.
  

Schimbul electronic de date cu Comisia Europeană conform Art. 40-42 din Regulamentul Comisiei nr.1828/2006, se va realiza printr-o interfaţă între SMIS şi Sistemul pentru Managementul Fondurilor în Comunitatea Europeană (SFC2007).

6. PARTENERIATUL

În procesul de elaborare a Programului Operaţional Regional (POR) parteneriatul a avut un rol esenţial, atât în ceea ce priveşte stabilirea domeniilor de intervenţie şi a axelor prioritare cât şi în identificarea potenţialilor beneficiari şi a proiectelor eligibile.

Procesul partenerial pentru elaborarea POR s-a desfăşurat atât la nivel naţional, cu participarea actorilor regionali, cât şi la nivel regional, cu participarea reprezentanţilor nivelului naţional. Procesul consultativ a început în anul 2004 si va continua până la aprobarea Programului Operaţional Regional de către Comisia Europeană.
Consultările la nivel naţional s-au realizat în principal cu participarea ADR-urilor, ministerelor de linie, organizaţiilor şi asociaţiilor relevante la nivel naţional (Federaţia Autorităţilor Locale din România, Asociaţia Oraşelor din România, Asociaţia Municipiilor din România, Comitetul Economic şi Social, Camere de Comerţ, Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România, Confederaţia Sindicatelor Democratice din România, Agenţia pentru Egalitatea de Şanse, CPISC, Asociaţia Pro Democratia, Fundaţia Estuar, Les Amis de la France, Motivation Romania, universităţi, etc), dar şi cu participarea altor actori regionali (ANTREC, FRDS, Terra Milenium III, etc.). Acest proces are loc sub coordonarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor – Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional, cu sprijinul proiectului de twinning naţional şi al asistenţei tehnice.
Consultările la nivel regional s-au realizat sub coordonarea ADR-urilor, cu sprijinul proiectelor de twinning regional şi a asistenţei tehnice, la care au participat reprezentanţi ai instituţiilor şi organismelor relevante la nivel local şi regional dar şi reprezentanţi ai MDLPL şi ai altor ministere.

Procesul de consultări parteneriale - rezumat
În cursul anului 2004 Direcţia Politici Regionale şi Programare a Direcţiei Generale de Politici Regionale a iniţiat o serie de consultări parteneriale pentru elaborarea unei prime versiuni a Programului Operaţional Regional. În acest sens a fost creat Grupul de Lucru ”Dezvoltarea regională şi cooperarea transfrontalieră” pentru elaborarea strategiei Regionale a PND 2007-2013 şi a POR. Grupul a fost constituit din reprezentanţi ai Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, ca Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Regional, ai ministerelor - Autorităţi de Management pentru celelalte programe operaţionale, ai Agenţiilor de Dezvoltare Regională, ai partenerilor economici şi sociali. Obiectivul acestui grup a fost de a susţine Direcţia Politici Regionale şi Coordonare în elaborarea strategiilor de dezvoltare.
În prima etapă, martie-aprilie 2004, s-au realizat analize şi metodologii alternative pentru POR, pentru identificarea nevoilor existente la nivel regional şi local, precum şi a priorităţilor de dezvoltare. Informaţiile obţinute au fost utilizate de membrii grupului de lucru pentru discutarea posibilelor axe prioritare şi domenii de intervenţie.
În cea de-a doua etapă, septembrie-decembrie 2004, a fost elaborată o metodologie pentru realizarea planurilor de dezvoltare regională. În noiembrie 2004, la nivel regional au fost stabilite grupuri de lucru ca forum de discuţie pentru evaluarea rolului partenerilor regionali şi locali în implementarea POR.
Cea de-a treia etapă (ianuarie –mai 2005) s-a concentrat pe finalizarea axelor prioritare ale POR şi continuarea dialogului cu celelalte ministere şi reprezentanţi ai programelor operaţionale. De asemenea, au fost consultate ADR-urile pentru a se asigura coerenţa Planurilor de Dezvoltare Regională cu POR. În perioada mai-iuie 2005 au fost stabilite grupuri parteneriale locale pentru fiecare dintre axele prioritare ale POR. În cadrul grupurilor de lucru s-a realizat identificarea domeniilor de intervenţie şi a proiectelor care ar putea fi implementate prin intermediul POR.
A patra etapă în elaborarea POR a constat în organizarea de întâlniri bilaterale cu reprezentanţii ministerelor de linie şi ai ADR-urilor pentru o mai bună delimitare între măsurile propuse spre finanţare în celelalte programe operaţionale şi domeniile de intervenţie ale POR. De asemenea, au fost organizate forumuri consultative cu participarea potenţialilor beneficiari pentru activităţile eligibile ale POR.

Cea de-a cincea etapă s-a concentrat pe extinderea şi consolidarea parteneriatelor pentru fundamentarea axelor prioritare şi domeniilor de intervenţie ale POR, prin implicarea în acest proces a Consiliilor de Dezvoltare Regională (CDR) şi a Consiliului Naţional pentru Dezvoltare Regională (CNDR). Totodată, au fost finalizate domeniile de intervenţie ale POR, astfel încât versiunea finală a documentului să poată fi transmisă Comisiei Europene pentru procesul de negociere.

Comentarii ale participanţilor la procesul consultativ
Cele mai importante opinii exprimate de participanţi în cadrul întâlnirilor parteneriale:

• 
  introducerea unei axe prioritare dedicată infrastructurii sociale pentru asigurarea unei mai bune vizibilităţi a acţiunilor sociale;
  
• 
  nevoia de a reabilita şi de a echipa nu numai unităţile sanitare de importanţă naţională, dar şi pe cele de la nivel local, care au o situaţie precară;
  
• 
  construcţia, pe baza unei analize cost-beneficiu, de noi spitale; extinderea spitalelor existente, dotarea cu echipamente medicale specifice conform noilor technologii, în special pentru situaţii de urgenţă, reabilitarea infrastructurii sociale: centre de zi pentru persoanele în vârstă, centrele pentru copiii abandonaţi, precum şi centre pentru femei abuzate;
  
• 
  corelarea proiectelor propuse cu strategiile naţionale;
  
• 
  includerea în cadrul priorităţii infrastructură de transport, pe lângă activităţile dedicate drumurilor locale/ judeţene şi pe cele pentru porturilor şi aeroporturilor de interes regional, care vor contribui la reducerea timpului de deplasare şi creşterea atractivităţii regiunilor pentru investitori;
  
• 
  necesitatea de a avea o axă prioritară pentru dezvoltarea turismului, întrucât toate regiunile României au potenţial turistic, care poate fi valorificat, nu numai prin conservarea patrimoniului cultural, natural şi istoric, dar şi prin îmbunătăţirea calităţii spaţiilor de cazare şi a infrastructurii pentru agrement;
  
• 
  necesitatea de a sprijinii oraşele mici pentru îmbunătăţirea infrastructurii urbane şi a serviciilor, şi ca urmare, întărirea funcţiilor urbane
  
• 
  dezvoltarea urbană ar trebui să se bazeze pe o abordare integrată şi realizarea planurilor de dezvoltare, în concordanţă cu reglementările legislaţiei în vigoare;
  
• 
  necesitatea de a avea alocări financiare diferite între regiuni, în concordanţă cu nivelul lor de dezvoltare;
  
• 
  abordarea folosită pentru stabilirea alocării financiare a POR pe axe prioritare şi regiuni; alocarea financiară a POR a fost stabilită printr-o abordare de sus în jos, iar Regiunile au fost de acord să folosească aceleaşi procente ale alocării naţionale; de asemenea, regiunea Bucureşti-Ilfov a fost de acord cu această abordare, întrucât în cadrul Regiunii există zone mai puţin dezvoltate, de exemplu zonele mărginaşe şi judeţul Ilfov;
  
• 
  prioritizarea nevoilor pentru rezolvarea celor stringente;
  
• 
  necesitatea de a implementa numai acele proiecte care îşi vor demonstra impactul teritorial;
  
• 
  proiectele trebuie să fie dezvoltate în largi parteneriate;
  
• 
  necesitatea continuării activităţilor de diseminare şi informare privind procesul de implementare; Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor a organizat evenimente de informare privind conţinutul axelor prioritare şi etapele de implementare.
  

Concluzii
Pentru elaborarea POR a fost realizat un larg proces de consultări parteneriale. În cadrul forumurilor şi al seminariilor desfăşurate au fost formulate multe opinii, majoritatea fiind luate în considerare. Versiunea finală a POR reflectă punctele de vedere comune ale participanţilor din cadrul grupurilor de lucru.