LITURGHIILE RITULUI BIZANTIN (Liturghiile ortodoxe)
I. NOTIUNI INTRODUCTIVE – Originea si vechimea, autorii (autenticitatea) si raspandirea Liturghiilor ortodoxe
1. Originea, formarea si raspandirea Liturghiilor ortodoxe
Originea Liturghiilor ortodoxe este siriana (antiohiana). Ele deriva din Liturghia de tip sirian a Sf. Iacob, din varianta grecească a acesteia, așa cum se localizase în sec. IV în Asia Mică –in special in Cezareea Capadociei și, mai tarziu, în C-pol. Lucrul acesta se explică prin legaturile istorice între cele 3 mari centre ale creștinatății: Antiohia, Cezareea Capadociei și Bizanțul. Înainte de alegerea Bizantului drept capitala, cu numele de C-pol, de C-tin cel Mare, centrul cel mai important al lumii creștine răsăritene era Antiohia. De aici pornește, în veacul apostolic, actiunea de evanghelizare a regiunii Asiei Mici, începând cu Sf. Ap. Pavel. În veacul al 3-lea, aici au loc primele sinoade locale, provocate de novaționism și erezia lui Pavel de Samosata (251, 264-268), sinoade la care au luat parte reprezentați ai Bisericilor din Siria, Palestina, Asia Mică, Pont, Bitinia, Capadocia. Cezareea Capadociei, cel mai importatn centru din Asia Mică, gravita în jurul Antiohiei. Așadar, este ușor de înțeles cum s-a răspândit felul antiohian de oficiere a Liturghiei, în Cezareea Capadociei și Asia Mica.
Pe de altă parte, Biserica din C-pol este condusă, tocmai în vremea organizarii ei definitive (sec. IV-V), de episcopi fie din Capadocia - Sf. Grigorie de Nazianz (379) sau Nectarie din Tars (381-387), fie din Antiohia - ca Euxodiu (360), Sf. Ioan GA (398) sau Nestorie (428-431), care era antiohian prin formație. Acești episcopi, urcându-se pe scaunul partiarhal de C-pol, au adus și au impus Bisericii de sub autoritatea lor, Liturghia din orașele lor de origine, adică Liturghia Sf. Iacob, care se oficia în tot Răsăritul creștin, adica în patriarhatul Antiohiei și în toată Siria ortodoxa, până in momentul separării Bisericilor necalcedoniene (sec. V-VI).
Dostları ilə paylaş: |
