Lucrarea nr

1.2Sistemul de numeraţie binar

Pentru operaţii cu numere în bazele doi, opt, zece şi şaisprezece se poate utiliza aplicaţia Calculator din Windows prezentată în Figura 1.

Figura 1. Aplicaţia calculator.

Operanzii se pot introduce de la tastatură sau cu butoanele aplicaţiei. La activarea unuia din butoanele Hex, Dec, Oct sau Bin, numărul afişat este convertit în baza respectivă.

1.3Tipuri fundamentale de date. Declararea tipului variabilelor

Un tip de date reprezintă valorile pe care le poate lua o variabilă precum şi operaţiile care se pot efectua asupra acesteia. Orice variabilă trebuie să fie asociată unui tip de date şi numai unuia. Tipurile fundamentale de date ale limbajelor C şi C++ sunt :

int, float, double, char, bool (numai în C++) , wchar_t (numai în C++).

În funcţie de modul de reprezentare în memoria calculatoarelor şi de domeniul de definiţie al acestor date, în limbajele C şi C++ există mai multe tipuri de date derivate, formate din tipurile de bază de mai sus, (char, int, float şi double) precedate de modificatorii tipurilor de bază (signed, unsigned, short şi long), după cum urmează:

Tip	Semnificaţie	Dimensiune în octeţi	Domeniu de valori	Operaţii
int	Numere întregi	4	[-2^31… 2^31)	+-*/%
unsigned int	Numere naturale	4	[0 … 2^32)	+-*/%
short int	Numere întregi	2	[-2^15 … 2^15)	+-*/%
unsigned short int	Numere naturale	2	[0 … 2^16)	+-*/%
float	Numere reale în virgulă mobilă scurtă	4		+-*/
double	Numere reale în virgulă mobilă lungă	8		+-*/
char	Caractere în cod ASCII şi numere întregi pe un octet	1	[-2^7… 2^7)	+-*/%
unsigned char	Caractere în cod ASCII şi numere naturale pe un octet	1	[0, 2^8)	+-*/%
wchar_t	Numere pozitive şi caractere UNICODE pe doi octeţi	2	[0 … 2^16)	+-*/%
bool	Valoare booleană	1	false,true	and, or, not

Tipul fundamental bool defineşte valorile valorile false şi true şi operaţiile || (or), && (and) şi ! (not). Variabilele booleene sunt reprezentate pe un octet. Valoarea false este reprezentată prin 0 iar true prin 1.

Utilizatorul poate defini tablouri de unul dintre tipurile fundamentale, noi tipuri de date bazate pe tipurile fundamentale cu instrucţiunea typedef şi date de tipuri enumerare cu instrucţiunea enum.

Variabilele de un anumit tip se declară cu instrucţiuni de forma

tip lista de variabile;

unde tip este unul din cele de mai sus. De exemplu, instrucţiunea

int i, j, k;

declară trei variabile i, j, k de tip intreg.

Orice variabilă poate fi inţializată la definire. Atribuirea unei valori variabilei la definire se face cu una din formele:

variabila = expresie

variabila (expresie)

De exemplu, pentru a defini şi iniţializa variabilele reale x şi y la valorile 1 + cos(0.2) şi 29.33 putem scrie

double x = 1 + cos(0.2), y (29.33);

Definirea şi iniţializarea tablourilor este arătată în exemplele din lucrările următoare.

1.4Expresii aritmetice. Instrucţiunea de atribuire

Instrucţiunea de atribuire

Instrucţiunea de atribuire simplă atribuie o anumită valoare unei variabile. Sintaxa instrucţiunii de atribuire simplă este urmatoarea:

v = expresie;

unde:

= este operatorul de atribuire.

v este identificatorul unei variabile de un anumit tip declarată corespunzător şi se mai numeste şi variabilă rezultat.

"expresie" este o expresie de un anumit tip, compatibil cu tipul variabilei rezultat v, expresie numerică (întreagă sau reală), expresie relaţională, expresie logică, etc.

Limbajele C şi C++ oferă posibilitatea de a atribui aceeaşi valoare la mai multe variabile în cadrul instrucţiunilor de atribuiri multiple, ca mai jos:

v1 = v2 = v3 = … vn = expresie;

unde:

v1,v2,v3, ….. vn sunt variabile de acelaşi tip sau de tipuri compatibile;

expresie – este o expresie de tip compatibil cu variabilele vi, i=1,n.

Instrucţiunile de atribuire multiplă se evaluează de la dreapta la stânga. Asfel, se evaluează expresia a cărei valoare va fi atribuită variabilei vn, care la rândul sau va fi atribuită variabilei vi-1… ş.a.m.d … până la atribuirea aceleiaşi valori variabilei v1.

Exemplu. Variabilele de mai jos primesc valoarea 2.

x = y = z = a = b1 = 2 ;

Expresii aritmetice

Expresiile aritmetice sunt formate din constante, variabile şi funcţii. Operatorii utilizaţi în expresiile aritmetice sunt +, - * /, iar în cazul operanzilor de tip întreg şi % (restul împărţirii a două numere întregi). Pentru a grupa termeni se pot utiliza parantezele rotunde ( şi ). Prototipurile funcţiilor matematice standard sunt definite în biblioteca în limbajul C++ şi în biblioteca în limbajul C.

Tabelul 1. Funcţii matematice standard.

Funcţia	Descriere
int abs(int)	Calculează valoarea absolută a unui întreg
double acos(double)	Calculează arcos
double asin(double)	Calculează arcsin
double atan(double)	Calculează arctg
double atan2(double x, double y)	Calculează arctg(x/ y)
int atoi(char [])	Converteşte un şir în întreg
float atof(char [])	Converteşte un şir în double
double ceil(double x)	Calculează cel mai mic întreg >= cu x
double cos(double)	Calculează cos
double cosh(double)	Calculează cosh
double exp(double)	Calculează exp
double fabs(double)	Calculează valoarea absolută a unui real
double floor(double)	Calculează rotunjire inferioară
fmod(double, double)	Calculează restul împărţirii a două numere reale
long labs(long)	Calculează valoarea absolută a unui întreg long
double log(double)	Calculează logaritmul natural
double log10(double)	Calculează logaritmul zecimal
double pow(double a, double b)	Calculează a la puterea b
double sin(double)	Calculează sin
double sinh(double)	Calculează sinh
double sqrt(double)	Calculează rădăcina pătrată
double tan(double)	Calculează tan
double tanh(double)	Calculează tanh