Managementul situaţiilor de criză în unitatea şcolară”
Yüklə 0,67 Mb.
|
| Participarea grupului = interesul personal coincide cu cel al grupului.
Controlul & evaluare = feed - back permanent. Pedagogie & Andragogie* 
Caracteristici ale adulţilor care învaţă Malcolm Knowles, 1970
Obiectivele de învăţare descriu ce trebuie să înveţe participantul la curs şi ce schimbări trebuie să genereze sesiunea de training. ____________________________ * Andragogie – educaţia adulţilor
Precizaţi obiectivele predării/formării. Ce metode de lucru cu adulţii sugeraţi. Argumentaţi. Responsabilităţile formatorului în andragogie 
Structuri curriculare Curriculum - “curriculum, - a” (l. lat) – curriculum, - uri (l. rom) Totalitatea documentelor şi a acţiunilor educaţionale, care concretizează drumul de urmat pentru a ajunge la destinaţie. El identifică şi descrie: obiective, conţinuturi de formare, metode de predare şi pregătire, mijloace şi evaluarea progresului în pregătire. Componente
Domenii de circumscriere a obiectivelor
Cunoştinţele (=memorizarea) - Comprehensiunea (=decodificarea) - Aplicarea (= utilizarea) - Analiza (=descompunerea în elemente şi relaţii) – Sinteza (= adunarea în structuri noi) - Evaluarea (= gândirea logică).
Recepţia (= identificarea) - Răspunsul (= reacţia) - Valorizarea (= interiorizarea) - Organizarea (= asumarea valorilor) - Caracterizarea (= elaborarea unui set de comportamente).
Mişcări reflexe - Mişcări bazale (locomotorii, nonlocomotorii, de manipulare) - Abilităţi perceptive (discriminare kinestezică, percepţie vizuală / auditivă / tactilă, coordonarea perceptivă) - Abilităţi fizice (rezistenţă, putere, flexibilitate, agilitate) - Deprinderi de mişcare (simple, combinate, complexe) - Comunicare nonverbală (expresivă, interpretativă). Dezbatere în plen Ce este „infrastructura mentală”? Ce este infrastructura pedagogică /educaţională/şcolară? Ce sunt „infrastructurile curriculare”5? Ce este „infrastructura mentală”6? Precizaţi şi argumentaţi rolul acestora în diminuarea violenţei şcolare şi prevenirea/gestionarea situaţiilor de criză specifice şcolii. Stagiul de formare – Etape Motto: „Învăţarea în viaţă nu este cercetare, ci experimentare” Pregătire – Proiectare – Organizare – Derulare – Monitorizare – Evaluare – Follow up 1. Pregătirea: definirea şi cadrul formării, contextul, finalitatea, domeniul, tematica, participanţii, formatorii ….. 2. Proiectarea: analiza nevoilor de formare în domeniu, condiţiile material (locaţie, mijloace …), obiectivele urmărite (SMART), criteriile de evaluare a atingerii acestora, structurarea conţinuturilor, elaborarea materialelor specific (Factorul KISS) … 3. Organizarea şi derularea: gestionarea resurselor (materiale, financiare, umane, de timp, informaţionale), organizarea sesiunilor, multiplicarea materialelor, stabilirea formatorilor/invitaţilor pe grupe/teme, managementul sălilor de curs, utilizarea metodelor şi a tehnicilor specifice lucrului cu adulţii, crearea culturii organizaţionale ……….
progresului, analiza feed back-ului, evaluarea individuală, de grup şi de curs, produse, concluzii ………………..
ACTIVITATE PE ECHIPE
Timp de lucru: ….min. Timp de raportare: …min. / ech. Filosofia stagiilor de formare Demersul de faţă urmăreşte procesul de pregătire, organizare, derulare şi evoluare a stagiilor de formare, un proces în care unitatea şi coerenţa se armonizează cu substanţa suporturilor de curs şi autenticitatea discursului oral.
a) Explicite: de cunoaştere a conţinutului b) Implicite: de formare şi dezvoltare a competenţelor acţionale.
Se urmăreşte, în felul acesta, ca formabilii să parcurgă traseul de la „a şti”, şi „a şti să faci”, la „a şti să fii”, „a şti să devii” şi „a şti să devii împreună cu ceilalţi”. Structurarea: 4 sesiuni a 90 minute fiecare, într-un stagiu de 5 zile, în care, la început se va fi enumerat scopul şi tematica, vor fi fost negociate regulile de conlucrare, iar în final se va fi operat evaluarea interactivă şi stabilit modalităţile şi conţinuturile follow-up-ului. Fiecare stagiu este gândit astfel încât să înceapă / să se sfârşească cu o „surpriză de suflet”, ce ţine de cultura organizaţională a grupului: ecusoane, mici cadouri, ziarul propriu, colecţie de vorbe de duh, „perle”, „licori spirituale” (mici povestiri moralizatoare).
individual, discuţii interactive dirijate, munca în echipă, performarea raportorului echipei, „Briefing”, „Debriefing”, „Acvariu”, ambientul, proiectul interstagiu, tablă, flipchart, post-it, prezentări în Power Point, videoproiector, retroproiector, folii, P.C. & Data display, postere afişate pe toată perioada stagiului, chestionar zilnic/final, ……………..
observarea & evaluarea formabilului, cultura organizaţională (climatul: tutuire, muzică, discuţii informale; valorile: respectul reciproc, angajarea, toleranţa; elemente: clopoţelul, motto-ul zilei, foaia de suflet, ziarul, fotografiile), ………………..
- Documentele: oferta de formare, tematica întregului curs, invitaţia la curs, programul, calculul de buget pe fiecare stagiu, feed-back-ul chestionarelor, grila de evaluare individuală, raportul final al formatorilor, lista de prezenţă, ….. - Limbajul trupului şi mişcarea scenică în întreg spaţiul. - Suportul de curs: cu structură unică, ca manual şi caiet în acelaşi timp, cu o aranjare pagină specifică, cu o mică diversitate de fonturi calde, cu motto de individualizare şi esenţializare. - Obiectivele: se verifică prin activitatea propusă. - Conţinutul: esenţializat, sistematizat, suportând adnotări. - Activitatea se derulează în echipe: formatori, formabili. - Mişcarea formatorului: spre formabili, pentru observare şi îndrumare. - Încadrarea obligatorie în timpul anunţat. - Atmosfera de lucru: de cooperare, nu de competiţie. Concluzii
Dezbatere în plen Comentaţi aspectele reţinute în cadrul unui alt stagiu de formare. Argumentaţi. Învăţarea experienţială 
Activitate individuală Analizaţi modul propriu de învăţare şi indicaţi în diagramă nivelul fiecăreia dintre componente. 
Activităţi practice
MANAGEMENTUL SITUAŢIILOR DE CRIZĂ LA NIVELUL UNITĂŢII ŞCOLARE SUPORTURI DE CURS – SISTEM TELEMATIC Individul şi comunitatea Motto – „Homo sum: humani nihil a me alienum puto.“ Terenţius Obiectivele sesiunii
 
TEAM - BUILDING Obiective La finele acestei sesiuni formabilii vor fi capabili:
Grup = ansamblu de persoane, cu o structură şi cultură specifică, având interese individuale comune. Echipă = grupul de lucru care funcţionează cu scopuri şi obiective precise şi în care fiecare membru este angajat în rezolvarea sarcinilor comune. Activitatea cu oamenii presupune luarea în consideraţie a 3 aspecte, referitoare la contractul lor psihologic cu organizaţia căreia îi aparţin.
(Ce doreşte / aşteaptă fiecare persoană de la viaţă sau de la o situaţie dată? Care sunt valorile şi reprezentările sale despre sine şi despre comunitatea în care s-a integrat ?)
(Ce se poate aştepta de la fiecare individ într-o situaţie / postură precisă? Ce aşteaptă fiecare de la ceilalţi?)
(Cum pot fi indivizii combinaţi cel mai bine în grupuri de lucru / echipe? Care sunt performanţele / comportamentele lor în aceste grupuri?) Premisele transformării unui grup în echipă
Ethos - Pathos – Logos (Cum puteţi deveni membri într-o echipă) Ethos = ataşament = capacitatea de a fi credibil în faţa celorlalţi Pathos = empatie = capacitatea de a intra în rezonanţă cu ceilalţi Logos = raţiune = capacitatea de a-i convinge pe ceilalţi Fazele constituirii echipelor (Sentimente şi atitudini) Forming = constituirea Emoţie, aşteptare, optimism. Mândria de a fi ales. Sentimentul iniţial de solidaritate cu echipa. Neîncredere, teamă şi nesiguranţă faţă de sarcină. Încercarea de a defini activitatea. Încercarea de a defini un comportament acceptabil. Decizii privind conţinutul informaţiilor indispensabile. Nerăbdare privind discuţiile clarificatoare. Discuţii referitoare la probleme irelevante. Dificultatea de a identifica problemele relevante. Plângeri privind organizarea şi barierele de lucru. Este faza în care leader-ul îşi confirmă sau nu rolul, atât pe plan formal, cât şi informal. Storming conflictul Opoziţie faţă de problemele şi metodele considerate de fiecare membu al echipei ca fiind corecte. Schimbare totală privind sentimentele faţă de echipă şi şansele de succes. Preocupare pentru măreţie & gelozie.
Sentimentul de a fi capabil de prezentarea constructivă a criticii. Acceptarea tovărăşiei în echipă. Sentimentul unităţii, un spirit de echipă, obiective comune. Gândul, că până la urmă, toate vor merge bine. Se încearcă evitarea conflictelor şi atingerea armoniei. Prietenie & încredere în fiecare. Se împărtăşesc opinii personale şi se discută despre dinamica internă a echipei. Se stabilesc şi se respectă regulile şi normele de bază Performing = cultivarea Sentimentul înţelegerii şi capacităţii de a coopera în muncă. Acceptarea forţei şi slăbiciunii fiecăreia.Mulţumirea privind ritmul muncii şi comportarea. Sentimentul dezvoltării constructive. Sentimentul capacităţii de a rezolva problemele echipei. Sentimentul solidarităţii cu echipa. Cooperare eficientă.Responsabilitate colectivă faţă de soluţiile adoptate. Brainstorming - În ce stadiu consideraţi că se află echipa profesională cu care lucraţi? Argumentaţi! Rolurile în echipă: gânditorul logic, luptătorul înverşunat, prietenul. R. Meredith Belbin, 1981
1. Alfa: conducătorul 2. Beta: aghiotantul 3. Gamma: mulţimea 4. Omega: necooperantul 
TEAMWORK Motto De ce strigi aşa de tare, căci nu te aud. Ralph Emerson Obiective La finele acestei sesiuni, formabilii vor fi capabili:
Teambuilding: construirea unui climat de încredere reciprocă între membri, asociat cu sentimentul dependenţei alternativ reciproce, în care fiecare membru se simte răspunzător pentru rezultatul comun şi se străduieşte pentru atingerea obiectivelor stabilite. Teamwork:
Roluri în teamwork I. Socio – emoţionale: asigură constituirea şi menţinerea tonusului relaţional.
II. De sarcini: favorizează atingerea obiectivelor
III. Deranjante: îngreunează activitatea
STĂRILE CONFLICTUALE Obiective La finele sesiunii formabilii vor fi capabili: - să definească starea conflictuală şi să recunoască tipurile de conflicte, - să deceleze părţile pozitive şi negative ale conflictului, - să precizeze modalităţi de prevenire a conflictelor şi să exerseze tehnici de negociere. Conflictul este un antagonism (dezacord) total / parţial între doi sau mai mulţi indivizi / grupuri de indivizi asupra unei probleme, fiecare din aceştia simţindu-se frustrat într-o anumită privinţă, având drept cauze: divergenţele de atitudini, scopuri, interese, motivaţii, modalităţi de acţiune. 
Stadii
Teorii privind interpretarea psihosocială a conflictului Teoria cooperării - Conflictul este o stare anormală, deci negativă. Teoria comportamentală - Conflictul este inevitabil, dar el poate stimula schimbarea. Teoria interacţionistă - Conflictul este motivant şi generator de idei progresiste. Surse de conflict: distribuirea inechitabilă a resurselor (materiale, umane, financiare), interdependenţa sarcinilor, diferenţa de scopuri, aprecierea managerului, comportamentul managerului, comunicarea insuficientă, diferenţele individuale ( pregătirea profesională, rezistenţă la stress), diferenţa de stil de muncă (melancolici / dinamici), organizarea defectuoasă a muncii (obiective ambigue), diferenţele de statut social /de mediu de lucru.
Aspecte Negative: animozitate, resentimente, agresivitate, frică, insatisfacţie, frustrare, absenteism, stress, randament scăzut, percepţii eronate, comunicare defectuoasă, părăsirea locului de muncă. Pozitive: dezvăluie nevoia de discutare a relaţiilor reciproce, facilitează înţelegerea a ceea ce se apreciază la ceilalţi, creează identitate reciprocă şi creativitate, dezvoltă abilităţi sociale şi facilitează comunicarea, conduce la schimbare şi ambiţionează, creează energie, sporeşte implicarea şi participarea, ajută organizaţiei în debarasarea de “golul emoţional”, favorizează dezvoltarea organizaţională, profesională şi personală, evidenţiază aspecte nebănuite ale activităţii, creează abilitatea gestionării unui alt conflict.
NEGOCIEREA Obiective La finele acestei sesiuni formabilii vor fi capabili: - să explice procesul de negociere - să recunoască etapele şi tipurile de negociere - să exerseze tipuri de negociere Negocierea = procesul interacţional de comunicare ce implică 2 entităţi sociale cu interese neomogene, având ca scop stabilirea unui acord, perceput de toţi ca fiind corect şi cinstit, într-o problemă ce afectează interesele părţilor implicate. Presupune: recunoaşterea existenţei conflictului: problema & motivul, acceptarea confruntării: scopul, identificarea cauzelor: mesaje “eu” & ascultare activă, inventarierea soluţiilor & adoptarea uneia, evaluarea lor, stabilirea etapelor de urmat: cine ce face?, evaluarea rezultatului parţial, verificarea rezultatului final. Etape 1. Pregătirea = conştientizarea intereselor neomogene. 2. Negocierea propriu - zisă = schimburi de informaţii orientate spre scopul comun. 3. Soluţionarea într-un mod reciproc avantajos. Tipuri 1. Distributivă: câştig şi pierdere. Context: de înfruntare. Metode: ameninţarea, promisiunile, persuasiunea, prefăcătoria, încăpăţânarea, alianţa cu alţii, tăcerea sugestivă, şantajul. 2. Integrativă: câştig - câştig. Context: de cooperare. Metode: logica, amabilitatea, sinceritatea, bunăvoinţa, lauda, limbajul comun, ascultarea activă, răbdarea, generozitatea, toleranţa, grija faţă de partenerul de discuţie. 3. Cu implicarea celei de a 3 - a părţi. Context: neutru a. Medierea: o a 3 - a parte, neutră, facilitează ajungerea la un acord negociat Metode: favorizarea atmosferei, clarificarea intereselor părţilor, orientarea discuţiei, intervenţii în conţinut, atitudine detaşată faţă de rezultat, anularea fricii faţă de risc, estimarea corectă a profitului maxim al fiecărei părţi, definirea priorităţilor, adaptarea la schimbări, atenţie la răspunsuri, discreţia, disponibilitatea de a asculta şi a răspunde la întrebări.
conflictului Tehnici de negociere
ACTIVITATE PE ECHIPE Construiţi o situaţie conflictuală şi sugeraţi rezolvarea ei. Comentaţi alegerea metodei. Formabilii vor asuma, succesiv, rolul de actor şi evaluator. Timp de lucru: …….min. Timp de performare: ……..min/ech. Limbajul vorbirii – Metalimbajul Allan Pease & Alan Garner , 1994
Curriculum de Orientare şi consiliere7 Aceasta ofertă se caracterizează prin continuitate, accesibilitate graduală şi utilitate practică pentru orele alocate ariei curriculare Consiliere şi orientare, prin planurile-cadru de învăţământ în vigoare. Noua oferta educaţionala pentru aria curriculară Consiliere şi orientare intenţionează să urmărească în prezent, simultan, următoarele direcţii: 1. Facilitarea accesului la întreaga ofertă de educaţie şi formare profesională 2. Sprijinirea bunei inserţii socio-profesionale viitoare a tinerilor 3. Ameliorarea continuă a procesului de utilizare a resurselor umane de care dispune societatea.
În principal, elevii beneficiază, în cadrul orelor alocate în aria curriculara Consiliere si orientare, de sprijin pentru conştientizarea conexiunilor între ceea ce învaţă şi utilitatea abilităţilor şi a cunoştinţelor dobândite, pentru viaţa reală. Conştientizarea transferului de abilităţi şi de cunoştinţe în activitatea şcolară şi în viaţa reală sporeşte motivaţia şi interesul elevilor pentru învăţare. Proiectarea curriculară a fost realizată în consens cu mesajul Memorandumului privind învăţarea permanentă8, respectiv regândirea consilierii si orientării. În finalizarea documentului, au fost valorificate reperele metodologice pentru aria curriculară Consiliere si orientare**, document orientativ pe baza căruia se desfăşurau până în prezent activităţile specifice orelor de Consiliere si orientare şi/ sau de Dirigenţie. Valori si atitudini promovate
Bibliografie selectivă recomandată
Anexe Tipuri de inteligenţe (H. Gardner)9 Inteligenţa. Este un potenţial bio – psihologic de a prelucra o informaţie. El poate fi activat într-un anumit context cultural, pentru a rezolva probleme sau a crea produse de valoare în acea cultură.
realităţi complexe, sensibilitatea pentru înţelesul şi ordinea cuvintelor, sonoritatea, ritmurile limbii. A reflecta asupra folosirii limbii în viaţa de toate zilele.
obiecte şi idei. Abilitatea de-a calcula, cuantifica, evalua propoziţii şi de-a efectua operaţii matematice şi logice complexe. Implică abilităţi de gândire deductivă şi inductivă, precum şi capacităţi critice şi creative de rezolvare a problemelor.
intensitatea, înălţimea, şi timbrul sunetului. Abilitatea de-a recunoaşte, crea şi reproduce muzica şi ritmurile folosind un instrument sau vocea.
de-a gândi în trei dimensiuni, de-a transforma percepţiile şi de-a recrea aspecte ale experienţei vizuale cu ajutorul imaginaţiei. A lucra cu obiecte.
Implică simţul timing-ului şi al coordonării în mişcări ale întregului corp şi ale mâinilor, în manipularea obiectelor.
recunoaşte diferenţele dintre oameni şi a aprecia modul lor de gândire, fiind sensibil la motivele, intenţiile şi stările lor.
tari şi cele slabe, a planifica eficient atingerea obiectivelor personale. Implică monitorizarea şi controlul eficient al gândurilor şi al emoţiilor.
ştiinţifice. Abilitatea de-a recunoaşte şi de-a clasifica indivizi, specii şi relaţii ecologice. A interacţiona eficient cu fiinţe vii şi a discerne scheme legate de viaţă/forţele naturii. Stilul personal de predare – Dependenţe 
LIMBAJUL TRUPULUI CUM POT FI CITITE GÂNDURILE ALTORA DIN GESTURILE LOR (V. Birkenbihl, A. Pease) Mesajul verbal transmite informaţie. Mesajul non-verbal exprimă atitudinea interpersonală. Într-o conversaţie există 35% mesaje verbale şi 65% mesaje non-verbale. Perspicacitatea este capacitatea “de a citi” mesajele non-verbale.
Elemente distinctive ale limbajului nonverbal Spaţiul personal: zona întimă: 15 – 45 cm, zona personală: 45 – 120 cm, zona socială: 120 – 360 cm, zona publică: > 360 cm.  Invazia spaţiului personal conduce la iritare şi nervozitate.
Ţinuta: dreaptă = verticalitate morală, înclinată în faţă = nesiguranţă, înclinată în spate = încredere în sine. Capul între umeri = apărare. Sprijinire de ceva = dorinţa de sprijin. Mersul cu privirea înainte = fire extravertită, cu privirea în jos = fire intravertită, cu vârful picioarelor = nesiguranţă, cu călcâiul = siguranţă. Poziţia şezând: “de fuga” = nesiguranţă, dreaptă = atitudine interesată, flexibilă, “pe spate” = înfumurare sau, doar, comoditate. Poziţia culcat: în foetus = nevoie de ocrotire, pe burtă = determinarea ambientului de unul singur, pe spate = siguranţă, personalitate puternică. Fruntea cu riduri orizontale = atenţie încordată, cu riduri verticale = atenţie dirijată. Gura: deschisă = dorinţă de percepţie, cu buze strânse = refuz de comunicare. Bărbia: înainte = dorinţă de impunere, înapoi = resemnare Mâinile: cu palma în sus = sinceritate, în jos = autoritate, frecate = aşteptare pozitivă, încleştate = ostilitate, în coif = “sunt deştept”, în V = “ascult”. Gât scărpinat: nesiguranţă în decizie. Guler tras = minciună. Degete în gură = presiune interioară. Mâna suport pentru cap = plictiseală. Mâna la cap, cu arătătorul în sus = interes (dacă i se adaugă degetul mare suport pentru bărbie = atitudine critică). Mângâierea bărbiei = atitudine de evaluare (varianta: frecatul ochelarilor). Braţe împletite = barieră. Încrucişare de membre = apărare.
Călare pe scaun = “vreau să domin”. Culesul de scame imaginare = dezaprobare. Capul: drept = neutralitate, înclinat lateral = interes, înclinat în jos = dezaprobare. 2 mâini la ceafă = “sunt cel mai deştept”. Mâna în şold = “sunt gata de luptă”. Ochii: pupile dilatate = interes, pupile micşorate = mânie. Privirea: oficială (ochi & frunte), de anturaj (ochi & gură), intimă (ochi & decolteu) Fumul de la ţigară: în sus = bucurie, în jos = supărare. Ochelari la gură = dorinţă de autoliniştire. Râsul: haha = bucuros, hehe = răutăcios, hihi = chicotit, hoho = uimit, huhu = temător. Ritmul şi modulaţia vocii: Sunteţi doamna Sanda? / Sunteţi doamna Sanda? / Sunteţi doamna Sanda? Uşa: deschisă = zonă intimă largă, închisă = zona intimă restrânsă. Efectul Pygmalion: încrederea acordată cuiva este adesea decisivă asupra evoluţiei acestuia. Aşteptările profesorului se răsfrâng asupra elevilor prin: limbajul corpului, voce, metode de predare.
PORTOFOLIUL PROFESORULUI (ERIC Clearinghouse on Assessment and Evaluation Washington D.C. – AE Digest. ED385608) Portofoliul de formare al profesorului este o colecţie de activităţi întreprinse de către un profesor de-a lungul unei perioade de timp. Aşa cum un artist utilizează un portofoliu conţinând cele mai bune dintre activităţile sale pentru a-şi ilustra talentele, P.P. este creat pentru a demonstra talentele profesorului. Astfel, P.P. sunt elaborate de către profesori pentru a evidenţia şi a demonstra propriile cunoştinţe şi competenţe în procesul de predare-învăţare. Un P.P. oferă, de asemenea, şi mijloacele pentru reflecţie; oferă oportunităţi pentru a critica activităţile profesorului, ca şi pentru a evalua eficienţa lecţiilor sau a interacţiunilor personale cu elevii sau cu colegii. Elementele incluse într-un aseenea P.P. depind de modul în care va fi utilizat portofoliul. Exemplu Un asemenea P.P. poate include unele sau toate dintre următoarele:
Atenţie! O formă frecventă de interpretare greşită a conceptului este aceea conform căreia P.P. este un dosar cuprinzând toate artefactele folosite în predare de către profesor, însoţite de diferite evaluări ale activităţii. În mod ideal, P.P. este un document creat de către profesor care relevă, relatează şi descrie activităţile, îndatoririle profesorului, expertiza sa şi evoluţia în proiectarea procesului de predare-învăţare. Fiecare afirmaţie din cadrul P. este într-adevăr documentată printr-un apendice sau prin referirea la materiale din afara P., precum: înregistrările video / audio sau înregistrări ale unor interviuri. Dimensiunile unui P. sunt variabile, dar de obicei acesta poate avea între 2-10 pagini, plus anexele. Instrumente interne de lucru Analiza nevoilor de formare Training Needs Assessment / Analysis (TNA) TNA – un instrument de identificare a cursurilor / activităţilor, ce trebuie desfăşurate cu membrii organizaţiei, pentru îmbunătăţirea performanţelor acesteia, potrivit nevoilor obiective şi nu dorinţelor aleatorii. Obiective
Chestionar TNA (model)
Şcoala de provenienţă ……………………………………….. Data …………… Chestionar TNA Stimate coleg, Contăm pe maturitatea, seriozitatea şi sinceritatea răspunsurilor tale.
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… Mulţumim! Formatorii Şcoala de provenienţă ……………………………………….. Data …………… Chestionar TNA Stimate coleg, Contăm pe maturitatea, seriozitatea şi sinceritatea răspunsurilor tale. 1. Consideri că echipa managerială a organizaţiei are viziunea traseului viitor? Dacă da, descrie, pe scurt, ce înţelegi prin această viziune. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… 2. Prin ce căi ţi-a fost comunicată această viziune? ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… Mulţumim! Formatorii Nume : ………………………………… Data : ………… Chestionar autoevaluare Stimate colegă, stimate coleg, Acest chestionar de autoevaluare îşi propune să vă susţină în perfecţionarea capabilităţilor, abilităţilor, deprinderilor şi competenţelor. Contăm pe sinceritatea dumneavoastră. Capacitatea de a realiza schimbări Yüklə 0,67 Mb. Dostları ilə paylaş:
|
