Managementul situaţiilor de criză în unitatea şcolară”

„Managementul situaţiilor de criză

în unitatea şcolară”

Program de formare continuă

în cadrul proiectului MECTS finanţat FSE

„Managementul situaţiilor de criză

în unitatea şcolară” – ID 64345

2011

Filosofia şi spiritul cursului

Şcolile există pentru copii. Ţelul lor este acela de a-i ajuta pe copii să înveţe. Ele ne oferă posibilitatea construirii unei cariere, dau părinţilor timpul necesar pentru a merge la lucru, oferă probleme de abordat atât politicienilor, cât şi media. Dar scopul lor este acela de a-i ajuta pe copii să înveţe şi aceasta ar trebui să fie preocuparea lor constantă.

Cât anume din timpul nostru de leader-i în învăţământ dedicăm îmbunătăţirii învăţării la copii? Cât de des suntem deturnaţi de la această datorie de nevoile profesorilor, ale părinţilor, ale politicienilor şi ale media, care, în fapt, nu sunt direct legate de ajutorul necesar copiilor pentru învăţare?

Acest curs doreşte să ne ajute să ne păstrăm atenţia pe ceea ce este cel mai important: cum să creăm acele condiţii în şcoli care să-i încurajeze pe copii să înveţe şi să crească. Copiii nefericiţi nu învaţă bine. Este datoria noastră să-i facem să se simtă în siguranţă, să se simtă bineveniţi în şcoală şi să simtă că şcoala există pentru ei, că scopul ei este să-i ajute să înveţe.

Chiar şi cel mai bun leadership nu fereşte de crize. Vor exista crize mici şi crize mari pentru indivizi, vor fi crize mici şi crize mari pentru grupuri, dar şi pentru instituţie în întregul ei. Leader-ii trebuie să le gestioneze în aşa fel, încât şcoala să-şi poată îndeplini datoria principală a învăţării.

Crizele pot fi şi incitante: ele îi pot uni pe oameni, îi pot ajuta să uite de orice alte preocupări şi argumente. Uneori, leader-ii devin dependenţi de ele: savurează drama, tratează fiecare incident ca pe o criză şi ajung să se vadă pe ei înşişi drept pompieri, aflaţi permanent în lupta cu flăcările.

Dar, nu aceasta este calea pentru a gestiona o schimbare. Rolul nostru astăzi este acela de a conduce schimbarea. Schimbarea este necesară. Pentru a reuşi în acest demers într-un mod planificat şi efficient, trebuie să putem face faţă crizelor pe măsură ce ele survin şi, în acelaşi timp, să ne concentrăm atenţia pe viziunea, valorile şi planul strategic general al şcolii.

Poate ar fi bine să aspirăm nu la imagine pompierilor, ci la aceea a lebedelor, care înoată contra curentului şi pe care le vedem lunecând fără efort în direcţia bună, chiar dacă, de fapt, ele pedalează foarte din greu dedesubt.

Acest curs va fi un curs despre înotul lebedelor.
Chris Gittins

Descrierea proiectului¹
„Elaborat în concordanţă cu priorităţile Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului privind asigurarea calităţii învăţământului în perspectiva pregătirii pentru o societate şi economie bazate pe cunoaştere şi formarea continuă a cadrelor didactice, proiectul este în conformitate atât cu recomandările Comisiei Europene din Decembrie 2007 (privind implementarea politicilor de ocupare la nivelul statelor membre, accelerarea reformei în educaţie pentru a răspunde cerinţelor pieţei muncii prin implicarea adulţilor în educaţie şi formare), cât şi cu politicile Uniunii Europene cu privire la creşterea investiţiilor în capitalul uman prin educaţie şi formare profesională. Proiectul răspunde raportului Naţiunilor Unite în urma Studiului referitor la violenţa asupra copiilor, publicat în octombrie 2006 şi foloseşte programul de reducere a violenţei în unităţile şcolare – VIRIS al Consiliului Europei.

… Proiectul urmăreşte creşterea calităţii actului educaţional prin adecvarea curriculumului de consiliere şi orientare la specificul societăţii contemporane româneşti, dezvoltarea abilităţilor de mediere ale cadrelor didactice şi ale elevilor implicaţi în activităţi manageriale la nivelul şcolii/inspectoratului şcolar judeţean, centrate pe prevenirea şi dezamorsarea situaţiilor de criză, asigurarea de proceduri şi instrumente de intervenţie.

…Grupul ţintă va dezvolta astfel abilitatea de a media, de a identifica şi de a pune în aplicare soluţii coerente pentru prevenirea şi combaterea situaţiilor de criză apărute la nivelul unităţii şcolare.”

Proiectul propus va fi implementat de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, în parteneriat cu:

1. 
   Fundaţia Academică Alumni a Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân”, Constanţa,
   
2. 
   Casa Corpului Didactic, Arad,
   
3. 
   Asociaţia Telefonul Copilului, Bucureşti,
   
4. 
   Warwick Centre for Learning Behaviour, Marea Britanie
   

Rezultate anticipate ale proiectului

1. 
   Curriculum de consiliere şi orientare adecvat realităţii şcolii româneşti.
   
2. 
   Program european de prevenire şi combatere a fenomenului violenţei în şcoală (VIRIS) adaptat realităţii din România, implementat şi monitorizat.
   
3. 
   Mecanism eficient de intervenţie (ansamblu coerent de proceduri) pentru prevenirea şi reducerea situaţiilor de criză – ghiduri metodice având drept subiect prevenirea şi combaterea situaţiilor de criză la nivelul unităţilor de învăţământ – proceduri de intervenţie cu indicator de rezultat: 2000 ghiduri distribuite participanţilor la cursurile de formare şi unităţile de învăţământ implicate în programul pilot.
   
4. 
   Resursă umană specializată (personal cu funcţii de conducere şi control, elevi) în managementul eficient al situaţiilor de criză la nivelul unităţii de învăţământ:
   

- corp de 12 lideri formatori naţionali acreditaţi de CNFPA,

- corp de 120 formatori regionali,

- corp de 120 elevi lideri formaţi,

- corp de 44 formatori naţionali acreditaţi CNFPA,

- corp de 880 formatori locali, 15 sesiuni de formare la nivel naţional/regional,

- 4480 personal care a absolvit programul de formare în domeniul managementului situaţiilor de criză la nivelul unităţilor de învăţământ.

5. 
   Număr scăzut de situaţii de criză nerezolvate la nivelul unităţilor de învăţământ.
   
6. 
   Instrument rapid de intervenţie: Telefonul Copilului.
   
7. 
   Suport de curs al programului, pentru 4480 utilizatori.
   
8. 
   Instrument de monitorizare şi autoevaluare dezvoltat pentru studierea impactului programului în unităţile de învăţământ.
   
9. 
   Platforma online suport creată, care să funcţioneze ca un centru de resurse online pentru grupul ţintă al proiectului.
   
10. 
    Implementarea programului de reducere a situaţiilor de criză la nivel de şcoală (1000 unităţi de învăţământ).
    
11. 
    Evenimente naţionale organizate (conferinţe de presă).
    
12. 
    Acţiuni de mediatizare prin radio, tv, presă scrisă şi alte canale de comunicare (15 participări la emisiuni radio şi tv, 50 articole în presa naţională sau locală).
    
13. 
    Materiale informative: mape de prezentare, cd-uri, pliante, poster, spot radio, calendar …
    

Criza în mediul şcolar

Ann Gittins

« O criză pune la încercare forţa instituţiei şi a indivizilor ei. Ea testează valorile şi viziunea şcolii, dacă acestea oferă o bază pentru luarea unor decizii bune în condiţii de stres, dacă valorile şi viziunea îi uneşte sau nu pe oameni, dându-le un scop împărtăşit în momente grele. Ea testează abilităţile persoanelor avute în vedere, abilităţi practicate şi dobândite în leadership-ul şi managementul zilnic al şcolii. Crize, mari sau mici, vor avea loc. Ele solicită, de obicei, un răspuns rapid, dar de fapt, procesul de conducere şi gestionare a crizei nu diferă de acela al gestionării schimbării în împrejurări mai normale. Un bun leadership şi un bun management vor crea o atmosferă în care crizele pot fi reduse la minimum, iar cele care apar pot fi gestionate eficient.

Acest curs vorbeşte despre conducerea şi gestionarea situaţiilor de criză şi se va centra pe două probleme importante în orice şcoală, indiferent de multitudinea succeselor sale.

• 
  Integrarea – crearea condiţiilor în care elevii frecventează regulat şcoala şi doresc să înveţe;
  
• 
  Reducerea violenţei – crearea condiţiilor în care elevii se simt în siguranţă şi sunt capabili să înveţe.
  

Într-o şcoală care nu este integratoare, în care elevii nu se simt bineveniţi, sau într-o şcoală în care există violenţă, în care elevilor le este teamă, indivizii vor trăi crize frecvente. Ca urmare, întreaga instituţie va trăi crize, întrucât ea nu va funcţiona eficient, nu îşi va atinge scopul – acela de a reprezenta un loc fericit şi sigur, în care toţi elevii să poată învăţa.

Managementul crizei înseamnă:

• 
  să recunoaştem şi să identificăm criza – să culegem şi să ştim ce se petrece;
  
• 
  să planificăm ceea ce este de făcut – să luăm decizii bazate pe valorile şi viziunea instituţiei;
  
• 
  să comunicăm, să-i motivăm şi implicăm pe ceilalţi în aplicarea planului;
  
• 
  să monitorizăm şi revizuim rezultatele;
  
• 
  să planificăm lucrurile în aşa fel încât să fie evitată repetarea crizei.
  

Acest proces este identic cu cel pentru conducerea şi gestionarea oricărei schimbări, dar atunci când există o criză, intervine presiunea de a reacţiona rapid şi de a gestiona, concomitent, mai multe probleme. Cu cât este mai puternic leadership-ul şi managementul instituţiei, cu atât ea va fi mai bine pregătită pentru a face faţă unei crize. »

Obiectivele programului de formare
Grupul ţintă al programului are în vedere persoane cu înaltă calificare profesională, dar şi cu mare experienţă în activitatea pedagogică şi managerială. Centrat pe valorificarea experienţei şi expertizei cursanţilor, precum şi pe potenţialul lor de iniţiativă şi creativitate, formarea are drept obiective generale:

• 
  valorizarea bunelor practici din unităţile şcolare de provenienţă;
  
• 
  abilitarea personalului de conducere şi control din unităţile şcolare pentru a identifica, preveni, media şi soluţiona situaţii de criză;
  
• 
  elaborarea de instrumente de implementare, monitorizare şi evaluare a procedurilor de mediere a situaţiilor de criză;
  
• 
  formarea deprinderilor de elaborare a politicilor şi strategiilor şcolare de convieţuire şi non-violenţă;
  
• 
  restructurarea curriculumului de orientare şi consiliere;
  
• 
  elaborarea, implementarea şi monitorizarea unor mecanisme de management al situaţiilor de criză.
  

Competenţe generale urmând a fi dezvoltate
Programul de formare urmăreşte formarea la cursanţi a unor competenţe acţionale în concordanţă cu cele prevăzute prin standardul funcţiei didactice, de elaborare a unei strategii de implementare a conceptelor, instrumentelor şi procedurilor pentru gestionarea situaţiilor de criză în unităţile şcolare din învăţământul preuniversitar în contextul noilor politici educaţionale.
Competenţe de comunicare şi formare: crearea identităţii personale de formator de comportamente, potenţarea conştiinţei de sine, a puterii de înnoire, selectarea căilor şi a mijloacelor de comunicare adecvate, în vederea eficientizării demersului managerial, adaptarea la situaţii variate/neprevăzute pentru rezolvarea operativă a problemelor educaţionale, soluţionarea situaţiilor conflictuale, în urma investigării, prin mediere şi negociere, pentru asigurarea unui climat de încredere, responsabilitate şi securitate în şcoală şi mediul extraşcolar.
Competenţe psiho-sociale: înţelegerea sinelui şi a creşterii acestuia, modelarea de comportamente etice şi morale, promovarea muncii în echipă, susţinerea performanţei, valorizarea particularităţilor individuale şi de grup ale interlocutorilor, adoptarea unui comportament adecvat în raporturile cu interlocutorii pentru realizarea unui climat de colaborare în situaţii de criză.
Competenţe de utilizare a tehnologiilor informaţionale: sintetizarea informaţiei pentru crearea unei baze de date eVIRIS, utile actului managerial, valorificarea informaţiilor din baza de date eVIRIS în vederea luării deciziilor în concordanţă cu realităţile specifice mediului educaţional, utilizarea tehnicilor şi tehnologiilor informaţionale computerizate pentru eficientizarea activităţii în contextul programului de reducere a violenţei în şcoli şi de management al situaţiilor de criză.
Competenţe de conducere şi coordonare: crearea unei comunităţi de învăţare profesională şi a unei culturi a învăţării bazată pe încredere reciprocă, proiectarea activităților în vederea realizării unui demers educaţional de calitate, organizarea activităţilor pentru atingerea obiectivelor din planul managerial, gestionarea actului decizional prin asumarea răspunderii sau delegarea responsabilităţilor în cadrul grupurilor de lucru din unitatea de învăţământ.
Competenţe de evaluare: adoptarea şi adaptarea unui instrument de autoevaluare a climatului educaţional, stabilirea obiectivelor şi a criteriilor de evaluare cu respectarea principiilor managementului calităţii totale, utilizarea tehnicilor şi a instrumentelor de evaluare specifice procesului educaţional. Evaluarea demersului educaţional pentru determinarea nevoilor de formare ale personalului, în contextul gestionării situaţiilor de criză la nivelul şcolii.
Competenţe de favorizare a dezvoltării instituţionale: determinarea nevoilor de formare ale personalului, crearea unei viziuni comune bazate pe valori naţionale şi europene comune ale comunităţii şcolare, analizarea contextului educaţional în care funcţionează instituţia în vederea proiectării unei strategii adecvate de dezvoltare instituţională, proiectarea strategiei de dezvoltare instituţională având în vedere implementarea programului de Management al situaţiilor de criză.
Competenţe de self management: evaluarea propriei activităţi, selectarea traseului de formare, în condiţiile în care el însuşi va derula activităţi/sesiuni de formare explicite sau implicite, cu elevii, părinţii, cadrele didactice, reprezentanţi ai comunităţii locale.

Sistem de evaluare preconizat

1. 
   În cadrul fiecărui modul formatorii vor utiliza metode moderne, tehnici şi instrumente eficiente de evaluare continuă şi finală: teste, proiecte, fişe de lucru, portofoliu. Timpul afectat evaluării este prevăzut în bugetul de timp al fiecărui modul. Evaluarea se fundamentează pe standarde de performanţă conforme cu cele prevăzute în documentele MECTS şi în documentaţiile unor proiecte europene în domeniu orientate spre ceea ce va fi acumulat formabilul la finalizarea parcurgerii programului de formare.
   

2. 
   Întrucât formabilii, după finalizarea cursului, vor fi direct implicaţi în derularea de activităţi de formare a directorilor de unităţi şcolare, evaluarea acestora presupune şi observarea formabililor în cadrul unor activităţi care probează deţinerea competenţelor care au făcut obiectul programului de formare precum livrarea unor sesiuni de formare in fata colegilor, după care formatorii şi formabilii analizează, prin activităţi şi proceduri specifice (dezbateri, studii de caz, prezentări etc.) modul de aplicare în practica profesională curentă a celor învăţate la formare.
   

3. 
   Evaluarea finală se va realiza pe baza unui interviu, centrat pe analiza unui portofoliu individual care va cuprinde:
   

- o ofertă de formare

- modele de fişe de lucru;

- modele de fişe de evaluare;

- fişe de observaţii ale activităţilor concrete;

- “artefacte” – alte rezultate "materiale" ale cursului.

4. 
   Evaluarea învăţării on-line se va face de către facilitatori pe baza portofoliului on-line, compus din materiale elaborate de formabili cu respectarea unor cerinţe specifice, într-un interval de timp specificat.
   

Plan cadru – Managementul situaţiilor de criză la nivelul unităţii şcolare

Topice	Total ore	Din care
		Predare	Aplicaţii	Evaluare
Managementul situaţiilor de criză la nivelul unităţii şcolare	60	12,5	33,5	14
Topice tratate în sistem proxemic, din care:	40	10	20	10
Motivaţie şi motivare în relaţiile interumane. Managerul. Leadership	4	1	2	1
Tipuri de comunicare. Tipuri de limbaj. Comunicarea instituţională	4	-	2	2
Structuri/„infrastructuri curriculare”. Andragogia. Formatorul de adulţi	8	2	4	2
Comportament activ – pasiv - reactiv. Comportamentul pro-activ. Schimbarea	4	1	2	1
Cultura organizaţională şi mediul şcolar. Standarde de calitate în mediul şcolar	4	1	2	1
Situaţiile de criză. Criza în organizaţie	8	2	4	2
Schimbarea în organizaţie. Valori şi principii	4	1	2	1
Schimbarea. De la „conjunctură” la „procedură”	4	2	2	-
Topice tratate în sistem telematic, din care:	20	Evaluare finală modul 4 h
Individul şi comunitatea. Şcoala şi comunitatea	2
Echipa. Lucrul în echipă	4
Stările conflictuale. Medierea conflictelor	6
Tipuri de curriculum. Structuri curriculare	2
Curriculum de Orientare şi consiliere	6

Metode didactice: expunere, brainstorming, dezbatere, mindmap, discuţia, studiu de caz, problematizare, observarea dirijată

Auxiliare didactice: suport de curs, prezentări în Power Point, fişe de documentare şi informare, chestionare de evaluare

Mijloace didactice: flip-chart, coli, post-it, computer, videoproiector, conexiune Internet
Orarul cursului de formare
Stagiul I proxemic – 20 h

Ziua Ora	Ziua 1 – Vineri	Ziua 2 - Sâmbătă	Ziua 3 – Duminică
09^0 - 10^45	Motivaţie şi motivare în relaţiile interumane. Managerul	Structuri/infrastructuri curriculare	Schimbarea individuală
10^45 - 11^00	Pauză	Pauză	Pauză
11^00 - 13^00	Motivaţie şi motivare în relaţiile interumane. Leadership	Andragogia. Formatorul de adulţi	Comportament proactiv
13^00 - 14^00	Pauză	Pauză	Debriefing – Evaluare de stagiu
14^00 - 15^45	Comunicarea instituţională Tipuri de limbaj.	Învăţarea experienţială
15^45 - 16^00	Pauză	Pauză
16^00 - 18^00	Comunicarea instituţională Tipuri de limbaj.	Filosofia stagiilor de formare
1 oră	Debriefing – Evaluare zilnică	Debriefing – Evaluare zilnică

Stagiul II proxemic – 20 h

Ziua Ora	Ziua 1 – Vineri	Ziua 2 - Sâmbătă	Ziua 3 – Duminică
09^0 - 10^45	Cultura organizaţională şi mediul şcolar	Situaţiile de criză. Criza în organizaţie	Evaluare finală 4 h
10^45 - 11^00	Pauză	Pauză
11^00 - 13^00	Cultura organizaţională şi mediul şcolar	Situaţiile de criză. Criza în organizaţie
13^00 - 14^00	Pauză	Pauză
14^00 - 15^45	Schimbarea în organizaţie. Valori şi principii	„De la conjunctură la procedură”
15^45 - 16^00	Pauză	Pauză
16^00 - 18^00	Schimbarea în organizaţie. Valori şi principii	„De la conjunctură la procedură”
1 oră	Debriefing – Evaluare zilnică	Debriefing – Evaluare zilnică

Stagiul de formare telematică

(derulat în perioada dintre cele 2 stagii proxemice)

Pentru acest stagiu, formarea se va derula la distanţă, după cum urmează:

• 
  Participanţii la acest curs sunt cadre didactice avizate, având cunoştinţe de bază în managementul educaţional. Cursul propune o consolidare şi particularizare a acestor cunoştinţe, pe un orizont de aşteptare de creaţie atât individuală, cât şi colectivă.
  
• 
  Beneficiarii cursului vor fi creatori de proceduri, ghiduri, standarde privind mediul şcolar. De aceea, activitatea lor va avea o largă componentă de inspiraţie locală (unitatea şcolară de provenienţă) şi creaţie tematică.
  
• 
  Cursanţii vor primi suporturi de curs cuprinzând teme de studiu individual, pe care le vor discuta cu formatorii grupei, în sistemul electronic preferat, precum şi bibliografia selectivă recomandată.
  
• 
  Formatorii vor stabili zile şi ore de discuţii tematice cu formabilii, în decursul cărora vor evalua stadiul parcurgerii temelor propuse spre aprofundare.
  
• 
  În acest stagiu, cursanţii vor fi sintetizat – documentat - analizat – evaluat – interpretat - elaborat materiale specifice, care vor constitui portofoliul de evaluare a modulului.
  

Bibliografie generală

1. 
   Covey, Stephen R. – Eficienţa în 7 trepte, ALLFA, Bucureşti, 2000
   
2. 
   Covey, Stephen R. – Etica liderului eficient, ALLFA, Bucureşti, 2001
   
3. 
   Cristea, Sorin – Curriculum pedagogic, E.D.P.. Bucureşti , 2006
   
4. 
   Everard , Morris , Geoffrey - Effective School Management, P. Chapman Publishing Ltd , London , 1998
   
5. 
   Feuillette, Isolde – Le nouveau formateur, Dunod, Paris, 1999
   
6. 
   Gary, Johns - Comportament organizaţional, Ed. Economică , Bucureşti , 1998
   
7. 
   Handy, Charles , Aitken , Robert - Understanding Schools as Organizations, Penguin Group, Middlesex, England, 1996
   
8. 
   Hanson, Mark - Educaţional Administration and Organizaţional Behavior, Massachusetts, 1996
   
9. 
   Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei - Manual de management educaţional, Pro Gnosis, 2000
   
10. 
    Iosifescu, Şerban – Calitatea educaţiei, Educaţia 2000+, Bucureşti, 2008
    
11. 
    Iucu, Romiţă - Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Polirom, Iaşi, 2000
    
12. 
    Jinga, Ioan – Manual de pedagogie, ALL, Bucureşti, 2006
    
13. 
    Martin, Jean-Paul, Savary, Emile – Formateur d’Adultes, Chronique Sociale, Lyon, 2001
    
14. 
    Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Management educaţional pentru instituţiile de învăţământ, Tipogrup Press, Buzău, 2001
    
15. 
    Ministerul Educaţiei şi Cercetării, UNICEF – Strategii educaţionale centrate pe elev, ALPHA MDN, Buzău, 2006
    
16. 
    Mucchielli, Roger – Les methodes actives dans la pedagogie des adultes, ESF, Paris 1998
    
17. 
    Niculescu, R.-M - Formarea formatorilor, All Pedagogic, 2000
    
18. 
    Păun, Emil- Şcoala - abordare sociopedagogică, Polirom, Iaşi, 1999
    
19. 
    Pease, Allan & Barbara, Warum Männer nicht zuhören und Frauen schlecht einparken, Ullstein, München, 2000
    
20. 
    Petrescu, Paloma, Şirinian, L. – Management educaţional, Dacia, Cluj, 2002
    
21. 
    Von Thun, Friedemann Schulz – Miteinander reden, Bechtermünz Verlag, Augsburg, 2000
    

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013

MANAGEMENTUL SITUAŢIILOR DE CRIZĂ

LA NIVELUL UNITĂŢII ŞCOLARE

SUPORTURI DE CURS – SISTEM PROXEMIC

Toţi suntem importanţi ……..

La un examen din al doilea an de studii al universităţii noastre de medicină, unul dintre profesori ne făcu tuturor o supriză, atunci când ne înmână subiectele. Ca întotdeauna, le-am citit mai întâi repede pe toate, dar când am ajuns la ultimul, am fost derutat: “Numele femeii de serviciu care face curat în universitate?”

În mod sigur, mi-am zis, o fi vreo glumă a profesorului. O văzusem de multe ori pe femeia de serviciu. Era înaltă, cu părul cărunt, şi să fi tot avut în jur de cincizeci de ani. Dar, cum era să-i ştiu eu numele? La sfîrşitul examenului, i-am prezentat foaia de examen profesorului, fără să fi răspuns însă nimic la ultima întrebare, atât de neaşteptată.

Înainte să se fi terminat examenul totuşi, unul dintre colegii mei l-a întrebat pe profesor dacă ultimul subiect conta la nota finală a examenului. “Fără îndoială că da”, răspunse profesorul. “De-a lungul carierelor voastre, veţi cunoaşte o mulţime de persoane. Toate sunt importante. Toate merită atenţia şi îngrijirea voastră, chiar dacă ele vi se adresează doar cu un simplu «bună ziua»!”

Niciodată nu am uitat acea lecţie. Şi am mai descoperit că numele ei era Maria.

MANAGER. MOTIVAŢIE. LEADERSHIP

Obiective

La finele acestei sesiuni formabilii vor fi capabili:

• 
  să dezbată rolul managerului şcolar,
  
• 
  să analizeze motivaţia şi factorii motivatori în activitatea managerială,
  
• 
  să interpreteze noţiunile de leader şi leadership
  
• 
  să exerseze utilizarea tehnicilor de motivare pentru prevenirea situaţiilor de criză.
  

Managerul şcolar
Motto: “Competenţele unui bun manager de şcoală ţin mai puţin de cunoştinţe procedurale sau de experienţă, cât de valorile asumate şi de voinţa puternică, ce solicită angajamente şi credinţe la fel de puternice”. Alain Chevrel

Coordonatele activităţii manageriale


Competenţe generale pentru managerul şcolar (vezi CNFP)

Motivaţia
Motto: Un om înţelept (un conducător) trebuie să evite eroarea de a presupune că

ceea ce-l motivează pe el îi motivează şi pe ceilalţi.

Motivaţia - procesul de selecţie, orientare şi menţinere a unui anumit comportament.

Motivarea = metoda prin care cineva determină pe altcineva să-şi stabilească o poziţie cât mai aproape de maxim.

Demotivaţia - procesul de alterare a stării psihice privind motivaţia.

Performanţa personală (P) - produsul dintre abilităţi şi motivaţie.

m P₁* P₂* P₃* M

Minim necesar Maxim potenţial

(asigură păstrarea postului) (rezultatul efortului personal)

“Teoria celor 2 factori” – Frederick Herzberg
În general, oamenii depun, în procesul muncii, cam 75% din capacitatea lor totală de efort.

• 
  Există factori – “de întreţinere” - care contribuie la menţinerea acestui nivel
  

mediu de efort, a căror absenţă produce mai ales insatisfacţie.

Exemplu: salariul, relaţiile personale de la locul de muncă, condiţiile de muncă şi siguranţa muncii, modalităţile de supervizare şi control, politica generală a organizaţiei.

• 
  Există alţi factori – “motivatori” – care determină depăşirea nivelului mediu de
  

efort, a căror prezenţă produce mai ales satisfacţie.

Exemplu: munca în sine, rezultatele obţinute, recunoaşterea meritată a realizărilor, deţinerea de responsabilităţi, creşterea şi dezvoltarea personală.
Ciclul motivațional

1. 
   Nevoile - Gradul lor de satisfacere
   

Abraham Maslow David Mc Clelland Clayton Alderfer






Nevoi de autorealizare


Nevoi estetice
Nevoi de Nevoi de

autorealizare dezvoltare/realizare

Nevoia de a cunoaşte

Nevoi de apreciere şi stimă

Nevoi de stimă Nevoi de relaţionare /

putere

Nevoi sociale

Nevoi sociale

Nevoi de securitate

Nevoi de siguranţă - Nevoi de existenţă /

afiliere

Nevoi fiziologice

Nevoi fiziologice

2. 
   Expectanţa = convingerea individului că există şansa ca un anumit efort să conducă la un nivel specific de performanţă, care să atragă: laude, venituri, promovare, admiraţie.
   
3. 
   Valenţa = valoarea pe care individul o atribuie rezultatelor acţiunii (= măsura în care acele rezultate sunt dorite).
   

Nevoi & Expectanţe & Valenţe - Tensiuni & Dezechilibre - Comportamente - Realizarea scopurilor - Satisfacţii - Reaşezarea nevoilor - Nevoi & Expectanţe & Valenţe
Teorii privind motivaţia

Douglas Mc Gregor		Ouchi
Teoria X (negativă)	Teoria Y (pozitivă)	Teoria Z
Omului îi displace munca şi, dacă poate, o evită. Omul trebuie forţat sau mituit pentru a depune efortul necesar. Omul preferă să fie direcţionat în loc să accepte răspunderile (pe care, de altfel, le evită). Omul este motivat, în special, de bani şi neliniştea faţă de siguranţa sa. Cei mai mulţi oameni dispun de creativitate limitată, în afară de cazurile în care vor să evite regulile impuse de şefii lor.	Munca este o activitate naturală, firească şi necesară pentru dezvoltarea spirituală a omului. Omul doreşte o muncă interesantă şi, dacă are condiţii prielnice, va munci cu plăcere. Oamenii se orientează spre sarcini acceptate şi, în context adecvat, acceptă şi chiar caută răspunderile. În condiţii corespunzătoare, omul este motivat de dorinţa de a-şi realiza propriul potenţial, iar disciplina autoimpusă este adesea, mai severă şi mai eficace Creativitatea şi ingeniozitatea sunt larg distribuite şi prea puţin folosite.	Grupul este structura de bază a organizaţiei. Angajarea pe viaţă şi cariera lentă motivează. Respectul oamenilor pentru muncă şi grup este măsura propriului lor respect.

Ideea, pe care şi-o face conducătorul instituţiei în legătură cu motivaţia muncii subalternilor săi, va imprima acestuia stilul de conducere.
Brainstorming – Ce tipuri de motivaţie utilizaţi preponderent în activitatea managerială? Argumentaţi.


LEADERSHIP - Conducerea prin cooperare

Leadership = managementul orientat spre nevoile personalului (cognitive, afective, relaţionale), în vederea rezolvării sarcinilor şi atingerii obiectivelor organizaţiei.

Leader = persoană ce ocupă poziţia centrală într-un grup, având cea mai mare influenţă în mobilizarea şi focalizarea eforturilor membrilor grupului spre realizarea sarcinilor comune. Trăsături: inteligenţă, energie, încredere în sine, spirit dominator, motivaţie pentru a conduce, stabilitate emoţională, onestitate & integritate, nevoie de realizare.
Leader-ul spontan

• 
  De misiune: este interesat de îndeplinirea misiunii de moment prin: organizarea celorlalţi, planificarea strategiei, diviziunea muncii
  
• 
  Socio - emoţional: este interesat de reducerea tensiunilor, de aplanarea conflictelor, de rezolvarea dezacordului, de menţinerea moralului.
  

Leader-ul desemnat. Caracteristici:

……………….

……………….

…………………

Stiluri de conducere, prin comportamente

1. 
   Directiv: leader-ul programează munca, menţine standardele de performanţă şi îi încunoştinţează pe subordonaţi în legătură cu ceea ce se aşteaptă de la ei.
   
2. 
   Suportiv: leader-ul este prietenos şi preocupat de relaţii interpersonale plăcute.
   
3.