Manual biblic

Psalmul 3. încrederea lui David în Dumnezeu

Scris în perioada când s-a răzvrătit Absalom (II Samuel 15).

Un exemplu cât se poate de remarcabil al încrederii pline de pace
într-o vreme de restrişte. El a putut dormi deoarece: "Mâna lui
Dumnezeu era pe perna lui."

Psalmul 4. O rugăcine de seară

Un alt imn de încredere, când David s-a retras pentru culcare,

odihnindu-se cum ar veni, la pieptul lui Dumnezeu. încrederea în
Dumnezeu (5), Bucurie în inimă (7). Pacea minţii (8). Comuniunea
cu Dumnezeu în meditaţiile noastre de noapte (4). încrederea că
Dumnezeu veghează (8).

Psalmul 5. O rugăciune de dimineaţă

înconjurat de duşmani perfizi, David se roagă şi strigă de bu-

curie, cu încredrea că Dumnezeu îl va apăra. Mulţi duşmani va fi
avut David. Mereu îl vedem pomenindu-i. Mulţi dintre cei mai
minunaţi psalmi s-au născut din necazurile lui David.

PSALMI

253

Psalmul 6. Strigătul unei inimi zdrobite

Scris într-o vreme de boală, amarnică întristare, lacrimi, umi-

lire, ruşine şi ocară din partea duşmanilor, fiind probabil o relatare
a păcatului lui David cu Batşeba. Primul dintre psalmii de pocăinţă
(vezi comentariul de la psalmul 32).

Psalmul 7. O altă rugăciune pentru apărare

Aflat într-un mare pericol, David îşi susţinea neprihănirea (vezi

comentariul de la Psalmul 32). Cuş, numele care apare în titlu, e
posibil să fi fost unul din ofiţerii lui Saul, porniţi în urmărirea lui
David (vezi la Psalmul 54).

Psalmul 8. Omul - coroana creaţiunii

Aceasta urmează se să întâmple sub Mesia, în Ziua Domniei

Sale triumfătoare (Evrei 2:6-9). Isus a citat versetul 2 ca având
referire la un incident din viaţa Lui (Matei 21:16).

Psalmul 9. Mulţumiri pentru victorii

Victorii asupra duşmanilor naţionali şi individuali. Dumnezeu

rămâne Rege în veci. Să ştie popoarele că nu sunt decât nişte bieţi
muritori! Laudă să-i fie lui Dumnezeu! încredeţi-vă în El!

Psalmul acesta, împreună cu Psalmul 10, formează un acrostih.

Psalmii acrostihi sunt cei ai căror litere de la începutul versetelor
se succed în ordinea alfabetului ebraic. Se crede că a fost o metodă
menită să faciliteze memorarea versurilor. Alţi psalmi acrostihi
sunt: 25, 34, 111, 112, 119, 145.

Psalmul 10. Rugăciunea Iui David după ajutor

Pentru a face faţă şi a se lupta cu răutatea, apăsarea şi jaful

care pai- să fi existat în regatul său. Răspândirea mare a răutăţii 1-
a tulburat foarte mult pe David, în special neruşinarea cu care cei
răi sfidează pe Dumnezeu. Pentru David, ca de altfel şi pentru
alţii scriitori ai Bibliei, nu există decât două categorii de oameni:
cei neprihăniţi şi cei răi, deşi mulţi încercă să facă parte din ambele
categorii.

Psalmii 11, 12, 13. întinderea răutăţii

Pretutindeni dai de cei răi. David a fost copleşit de duşmani

rai, aproape până la moarte. Dar s-a încrezut în Dumnezeu şi a
cântat de bucurie. Aceşti psalmi par să aparţină perioadei în care
Uavid se ascundea de Saul.

Psalmul 14. Starea universală de păcat

E aproape identic cu psalmul 53. Este citat la Romani 3:10-12.

■ ecredincioşii sunt numiţii aici nebuni (proşti). Răspândirea mare

254

a răutăţii scoate în evidenţă ce proşti sunt oamenii. Căci la fel de sigur
cum există Dumnezeu, va exista şi o zi de judecată pentru cei răi. Dar
Dumnezeu are răspândiţi în mijlocul celor răi un popor, pentru care
Judecata va însemna o zi de mare bucurie.

Psalmul 15. Adevăraţii cetăţeni ai Sionului

Cei neprihăniţi, cei sinceri, drepţi şi cinstiţi. Thomas Jefferson

a numit acest psalm imaginea adevăratului gentleman.

Psalmul 16. învierea lui Mesia

David pare să vorbească despre sine, totuşi cuvintele mistice

despre Regele davidic care avea să vie apar pe buzele lui David
(10). Este citat

în Noul Testament ca o precizare a învierii lui Isus (Fapte

2:27).Două versete minunate (8, 11). Michtam, numele care apare
în titlul psalmului, înseamnă poem de aur, şi într-adevăr este de
aur.

Psalmul 17. O rugăciune de apărare

împresurat de duşmani, David priveşte la Dumnezeu. îşi apără

nevinovăţia, dar se încrede în Dumnezeu. înconjurat fiind de
oameni care iubesc lumea aceasta, David tânjeşte în inima sa după
lumea cealaltă (14,15).

Psalmul 18. Tmnul de mulţumire al Iui David

Scris cu ocazia urcării sale pe tron, având în sfârşit regatul

statornic, puternic în mâinile sale, după ani de fugă dinaintea lui
Saul. Se repetă în Samuel 22. Tot succesul lui i-1 atribuie lui
Dumnezeu - tăria lui, stânca, cetatea, izbăvitorul lui, adăpostul,
scutul, cortul mântuirii lui David, turnul său înalt de scăpare. Este
unul din cei mai frumoşi psalmi.

Expresia căpetenie a naţiunilor (43-45), este valabilă pentru

David doar în sens parţial, având însă referire mai precisă la
perioada de după David, când tronul lui David avea să fie ocupat
de fiul lui mai mare.

Psalmul 19. Natura şi Cuvântul

Exprimă minunăţia şi gloria creaţiei, perfecţiunea şi puterea

Cuvântului lui Dumnezeu. Spurgeon 1-a numit Cartea lumii ޹
cartea Cuvântului. Dumnezeul naturii, făcut cunoscut omului prin
Cuvântul scris al lui Dumnezeu. Gânduri despre Cuvântul lui
Dumnezeu sunt minunat dezvoltate în Psalmul 119. Este unul din
cei mai frumoşi Psalmi, iar rugăciunea cu care se încheie (13, 14)
este una din cele mai frumoase rugăciuni din Biblie. Cuvântul lui
Dumnezeu este perfect, sigur, adevărat, dă bucurie şi e mai dulce
decât mierea.

PSALMI

255

Psalmul 20. O cântare de încredere

Seamănă cu un imn de bătălie, cântat în timp ce îşi desfăşurau

steagurile de luptă, şi David s-a rugat să aibă izbândă, intrând în
luptă cu încrederea în Domnul, şi nu în carele de luptă sau în cai

(7).

Psalmul 21. Mulţumiri pentru victorie

După bătălia pentru care se rugase în Psalmul 20, acum

mulţumeşte pentru izbândă. Paie a se referi la David, dar are şi o
aluzie mesianică la o trăsătura veşnică a domniei Regelui (4).

Psalmul 22. Un psalm al răstignirii

Pare a fi un strigăt de chin din partea lui David. însă deşi a fost

scris cu o mie de ani înainte de zilele lui Isus, este o descriere cât
se poate de vie a răstignirii lui Isus încât ai crede că autorul
psalmului a fost prezent la scena Răstignirii, redând chiar cuvintele
lui Isus (1). Batjocurile duşmanilor (7, 8). Mâinile şi picioarele
Lui îi sunt străpunse (18). Unele din aceste afirmaţii nu se pot
aplica lui David, nici vreunui alt eveniment cunoscut în istorie,
decât răstignirii lui Isus.

Psalmul 23. Psalmul Păstorului

Cel mai iubit capitol din Vechiul Testament. Beecher vorbind

despre el, spunea: "Acest psalm a zburat ca o pasăre, de-a lungul
şi-n latul pământului, cântând cea mai dulce cântare auzită vreo-
dată. Ea a alinat mai mult durerile decât toate filozofiile lumii.
Va continua să cânte pentru copiii tăi şi ai mei, şi pentru copiii lor
până la sfârşitul vremii. Iar când îşi va isprăvi lucrarea, va zbura
înapoi la pieptul lui Dumnezeu, îşi va strânge aripile şi va con-
tinua să cânte, în veci de veci, în corul celor pe care i-a ajutat să
ajungă acolo."

Psalmul 24. Sosirea Regelui în Sion

E posibil să fi fost scris când a fost adus chivotul la Ierusalim

(II Samuel 6:12-15). Poate că îl vom cânta şi noi în ziua aceea
măreaţă când Regele Slavei va veni din nou.

' salmul 25. Rugăciunea unui suflet apăsat de păcat

^ David îşi are perioadele sale de deprimare sufletească, datorită
păcatelor şi necazurilor sale. Sunt aici multe cereri pe care ni le-
am putea însuşi şi noi, cu mult folos. Citiţi acest psalm de multe

Psalmul 26. David îşi apără integritatea

In termeni pozitivi, foarte diferit de psalmul precedent.(V

5' la Psalmul 32).

ezi

256

Psalmul 27. Devotament faţă de Casa lui Dumnezeu

Se încrede neînfricat în Dumnezeu. Dumnezeu este tăria vieţii

lui. Lui David i-a plăcut nespus de mult să cânte, să aştepte după
ajutorul Domnului.

Psalmul 28. O rugăciune

îi mulţumeşte lui Dumnezeu pentru răspuns la rugăciune. David

a fost fără nici o nădejde în afară de Dumnezeu. El se bizuia pe El
şi se bucura întotdeauna în El.

Psalmul 29. Vocea lui Dumnezeu

Răsunând din furtună, uneori înspăimântătoare, sugerând

groaznicele cataclisme de la sfârşitul Lumii.

Psalmul 30. Dedicarea Palatului lui David

Scris după ce a cucerit Ierusalimul şi 1-a făcut capitala sa (II

Samuel 5:11; 7:2). Adesea el fusese aproape de moarte, dar
Dumnezeu 1-a scăpat de fiecare dată. Astfel el va cânta laudă lui
Dumnezeu pe veci.

Psalmul 31. O cântare de încredere

David, aflat în primejdii permanente, necazuri, întristări sau

umilinţe, s-a încrezut întotdeauna implicit în Dumnezeu. Isus a
citat ultimile Sale cuvinte de la moarte din acest psalm (5; Luca
23:46).

Psalmul 32. Un psalm de pocăinţă

A fost pricinuit cu siguranţă de păcatul lui David cu Batşeba

(II Samuel 11:12). El nu găseşte cuvinte cu care să exprime ruşinea
şi umilinţa sa. Şi totuşi este acelaşi David care de atâtea ori a
jurat că e neprihănit (Psalmii 7:3; 8; 17:1-5; 18:20-24; 26:1-14).

Cum se vor împăca aceste trăsături paradoxale ale vieţii lui

David? 1. Se poate ca declaraţiile sale de neprihănire să fi fost
făcute înainte ca David să fi comis această greşală groaznică. 2.
în majoritatea lucrurilor David a fost neprihănit. 3. Există o
diferenţă între păcatul comis într-un moment de slăbiciune şi
trăirea de bună voie şi obişnuit în păcat. Un om bun poate la un
moment dat păcătui, şi totuşi să rămână un om bun. Remuşcarea
şi căinţa lui David îl evidenţiază ca fiind tocmai acest din urmă
tip de om. E o mare deosebire aici de oameni răi care în mod
intenţionat, sfidător şi obişnuit calcă toate lagile bunei cuviinţe.
(Vezi la II Samuel 11).

Se spune că Augustin avea scris acest psalm pe peretele din

faţa palatului său, unde se putea vedea întotdeauna, şi îl citea fără
încetare, plângând.

Alţi psalmi de pocăinţă sunt: 6, 25, 38, 51, 102, 130, 143.

PSALMI

257

Psalmul 33. Un psalm de bucurie şi de laudă

Aminteşte de o Cântare Nouă (3), alte referi la ea fiind la 40:3;

961' 98:1; 144:9; Sunt anumite cântece vechi care nu se vor
învechi niciodată, ci dimpotrivă, pentru copiii lui Dumnezeu care
călătoresc pe drumul vieţii, sunt mereu noi şi noi eliberări, noi
bucurii care dau sens nou unor cântece vechi, care îşi vor găsi
încununarea la sfârşit, când va izbucni de bucurie noua cântare,
în zorii gloriilor cerului (Apocalipsa 5:9; 14:3).

Psalmul 34. Mulţumirile lui David pentru izbăvire

în toate necazurile sale, David s-a dus direct la Dumnezeu în

rugăciune. De fiecare dată când a fost izbăvit, s-a dus din nou la
Dumnezeu cu mulţumiri şi laude. Ce glorios e să TRĂIEŞTI în
DUMNEZEU. Şi ce plăcut trebuie să fie acest lucru în ochii lui
Dumnezeu. Cineva s-a exprimat astfel: "Mulţumeşte lui Dumnezeu
pentru lumina stelelor şi El îţi va da lumina lunii. Mulţumeşte-I
pentru lumina lunii şi El îţi va da lumina soarelui, şi curând te va
lua acolo sus unde El însuşi este Lumina".

Psalmul 35. Un psalm de condamnare

Alţii din această serie sunt: 52, 58, 59, 69, 109, 137. Ei se

revarsă de răzbunări împotriva duşmanilor. Ei nu sunt o declaraţie
a mâniei lui Dumnezeu asupra celor răi, ci rugăciunile unui om
ca să cadă răzbunarea peste duşmanii lui, fiind în contrast total cu
învăţătura lui Isus potrivit căreia trebuie să ne iubim duşmanii.
Cum putem explica acest lucru?

în Vechiul Testament scopul şi planul lui Dumnezeu a fost

acela de a susţine o naţiune pentru a se pregăti calea pentru venirea
lui Cristos. El alucrat cu natura umană aşa cum a fost ea, şi nu a
aprobat neapărat tot ce au făcut sau au spus până şi cei mai devotaţi
robi ai Săi. Unii din aceşti psalmi sunt imnuri de bătălie, expresii
de intens patriotism, menit să asigure suprsvieţuirea naţiunii, chiar
şi în mijlocul unor lupte pe viaţă şi pe moarte, împotriva unor
duşmani puternici. Odată cu venirea lui Cristos, revelaţia lui
Dumnezeu privitoare la sensul vieţii umane şi al normelor de con-
duită s-a încheiat. Dumnezeu a transferat accentul direct al lucrări
Sale de la întreţinerea naţiunii, la transformarea persoanelor
individuale în oameni de felul celor pe care îi doreşte El să fie;
ACUM Dumnezeu nu va mai scuza anumite lucruri pe care
ATUNCI le trecea cu vederea. în timpurile Vechiului Testament
Dumnezeu s-a potrivit într-o anumită măsură, din motive prac-
^tlC?' ^cu '^deile oamenilor. în timpurile Noului Testament Dumnezeu
a început să se ocupe de oameni potrivit gândurilor Sale. (Vezi la
Luca 6:27).

258

Psalmii 36, 37. încrederea în Dumnezeu

Psalmul 36. Răutatea oamenilor. îndurarea şi credincioşia lui

Dumnezeu.

Psalmul 37. Este unul din cei mai iubiţi psalmi. David, uimit

întotdeauna de răspândirea răului, expune aici o filozofie după
care se poate trăi în mijlocul celor răi: Fă binele, încrede-te în
Dumnezeu şi nu te îngrijora.

Psalmul 38. Un psalm de durere aprinsă

Unul din psalmii de pocăinţă (vezi la Psalmul 32). Se pare că

David suferea de o boală respingătoare, pricinuită de păcat, din
pricina căreia prietenii lui mai apropiaţi şi rudele lui s-au înstrăinat
de el iar duşmanii lui s-au înmulţit şi s-au obrăznicit. Psalmul
arată cum "omul după inima lui Dumnezeu" a trebuit uneori să se
coboare la adâncimi de întristare şi umilire din pricina păcatului
său.

Psalmul 39. Nesiguranţa şi deşertăciunea vieţii

Iedutun, care apare în titlul acestui psalm şi în cel al psalmilor

62 şi 77, a fost unul din cei trei conducători muzicali ai lui David,
ceilalţi doi fiind Asaf şi Herman (I Cronici 16:37-42). De
asemenea, a fost vizionarul regelui (II Cronici 35:15).

Psalmul 40. în inima era lauda lui Dumnezeu (8).

Totuşi el a fost zdrobit de fărădelegile sale (12). Ultima parte a'

acestui psalm e identică cu Psalmul 70. Pare să fie o referire
mesianică (7, 8; Evrei 10:5-7).

Psalmul 41. O rugăciune pentru izbăvire

Se crede că aparţine perioadei în care a avut loc actul de uzur-

pare al lui Absalom (II Samuel 15), când boala lui David (3-8) a
facilitat coacerea acestui complot. Prietenul cu care trăia în pace
(9) trebuie negreşit să fi fost Ahitofel, Iuda Vechiului Testamentdl
Samuel 15:12, Ioan 13:18).

Psalmii 42, 43. Sete după Casa lui Dumnezeu

Aflat într-un exil, în regiunea Hermon, la răsărit de Iordan (6),

printre oameni păgâni şi ostili. Aceşti doi psalmi formează un
singur poem. Fiii lui Core din titlul psalmilor 42-49, 84, 85, 87,
88 au fost o familie de leviţi poeţi, organizaţi de David într-o
breaslă muzicală (I Cronici 6:31-48; 9:19, 22, 33).

Psalmul 44. Un strigăt de disperare

într-o perioadă de dezastru naţional, când se părea că armata

lui a fost înfrântă cu desăvârşire.

Psalmul 45. Cântarea nupţială a unui rege

Purtând Numele lui Dumnezeu, aşezat pe un tron veşnic. Poate

PSALMI

259

fi în parte, o referire la David şi Solomon. Dai" unele din afirmaţiile
sale nu se pot aplica la nici unul din ei, nici la vreun alt suveran
pământean. Astfel, psalmul pare mai degrabă a fi un cântec despre
Mesia, anticipând nunta Mielului (Apocalipsa 19:7).

Psalmul 46. Cântarea de bătălie a Sionului

Formează baza renumitului imn al lui Luther, "Domnul îmi

este adăpost, cetate tare-n vreme rea." Este cântecul Reformei.

Psalmii 47, 48. Dumnezeu domneşte în veac

Dumnezeu este Rege. Sionul este cetatea lui Dumnezeu.

Dumnezeu

este Dumnezeul nostru în veci de veci. Dumnezeu este pe tron.

Să se bucure pământul!

Psalmii 49, 50. Deşertăciunea bogăţiilor

Dumnezeu este stăpânul pământului şi a tot ce se află pe el.

Dându-i lui Dumnezeu noi nu facem altceva decât să-i înapoiem
ceea ce deja îi aparţine. Deşertăciunea vieţii. Toţi au parte de
moarte. Este asemănător Psalmului 39.

Psalmul 51. Rugăciune după îndurare

Urmarea dezastruoasă a păcatului lui David cu Batşeba s-a

abătut asupra lui (II Samuel 11,12). Un psalm de pocăinţă (vezi la
Psalmul 32). "Zideşte în mine o inimă curată" (10), o rugăciune
pe care ar trebui s-o rostim cu toţii mereu.

Psalmul 52. încrederea lui David în Dumnezeu

E contrastată cu lăudăroşenia şi răutatea lui Doeg, duşmanul

lui David (I Samuel 21:7; 22:9). David are încredere că Dumnezeu
îl va izbăvi.

Psalmul 53. Starea universală de păcat a oamenilor

Similar psalmului 14. Este citat la Romani 3:10-12. "Mahalat",

care apare în titlu, poate fi o melodie melancolică iar "Mascbil'"
un poet meditativ.

Psalmul 54. Strigătul lui David după Dumnezeu

Scris când zifiţii i-au spus lui Saul unde se ascunsese David (I

Samuel 26). Alţi psalmi compuşi în perioada când David fugea
^de Saul sunt: 7(?), 34, 52, 54, 56, 67, 59, 63 (?), 142.

Psalmul 55. Trădat de prietenii lui

Asemenea Psalmului 41 şi acesta pare să aparţină perioadei de

rebeliune a lui Absalom, referindu-se în special la Ahitofel (12-
'4; II Samuel 15:12,13), o întruchipare a lui Iuda. David se încrede
•n Dumnezeu.

L

260

Psalmul 56. O rugăciune pentru a fi scăpat

De filisteni, asemenea Psalmului 34, şi I Samuel 21:10-15.

David s-a folosit la maximum de resursele sale, prefăcându-se
chiar la un moment dat că este nebun. Totuşi s-a rugat şi s-a
încrezut în Dumnezeu, aşteptând ca El să lucreze la rezolvarea
problemei. Psalmul 34 este cântarea lui de mulţumire pentru
izbăvirea lui Dumnezeu.

Psalmul 57. Rugăciunea lui David

în peştera Adulam, pe când se ascundea de Saul (I Samuel

22:1; 24:1; 26:1). Inima lui se bizuia pe Dumnezeu şi avea
încredere în El (7).

Psalmul 58. Nimicirea celor răi

Ziua lor de pedeapsă pentru toate faptele rele pe care le-au

săvârşit va veni negreşit. David s-a plâns mult împotriva răspândirii
îngrijorător de mare a răului şi a repetat la nesfârşit faptul că,
până la urmă, răul nu va da rezultate, constatare pe care o putem
face şi noi cei de azi.

Psalmul 59. încă o rugăciune a lui David

Scris când a trimis Saul soldaţi la David acasă, să-1 prindă în

cursă (I Samuel 19:10-17). Dar David s-a încrezut în Dumnezeu.
Un alt poem de aur.

Psalmul 60. Un psalm de descurajare

într-o vreme de restrişte, în timpul războiului cu sirienii şi cu

edomiţii (II Samuel 8:3-14). Alţi psalmi scrişi în această perioadă
de mare strâmtorare pentru naţiune sunt psalmii 44, 74, 79, 108.
Rugăciunea lui David a fost ascultată (II Samuel 8:14).

Psalmul 61. Un imn de încredere

Scris atunci când David se afla departe de casă, într-o expediţie

îndepărtată (2), sau probabil în timpul răzvrătirii lui Absalom.

Psalmul 62. Un poem al devotamentului fierbinte

Faţă de Dumnezeu, printr-o încredere neclintită în El. David a

avut multe necazuri, dar întotdeauna s-a încrezut în Dumnezeu.

Psalmul 64. Rugăciune pentru apărare

în faţa uneltirilor duşmanilor ascunşi, David este încrezător că

prin Dumnezeu va triumfa.

Psalmul 65. Un cântec al mării şi al secerişului

Dumnezeu încununează anul cu bunătate şi îndurare. Pământul

întreg strigă de bucurie, încărcat de recolte îmbelşugate.

PSALMI

261

Psalmul 66. O cântare de mulţumire naţională

Lăudaţi pe Dumnezeu! Cântaţi! Bucuraţi-vă! Veseliţi-vă! Ochii

lui Dumnezeu sunt îndreptaţi asupra naţiunilor.

Psalmul 67. Un psalm misionar

Este o anticipare a veştii bune a evangheliei ce avea să cuprindă

pământul. Să cânte naţiunile de bucurie!

Psalmul 68. Un marş de bătălie

Al oştirilor biruitoare ale lui Dumnezeu. A fost un psalm prefe-

rat al cruciaţilor, al hughenoţilor, al lui Savonarola şi a lui Oliver
Cromwell.
Psalmul 69. Un psalm al suferinţei

Asemenea Psalmului 22. întrezării ale suferinţelor lui Mesia.

Aşa şi este citat în Noul Testament: 4, 9, 21, 22, 25: Ioan 2:17;
15:25; Fapte 1:20; Romanii 1:9; 15:3. (Vezi şi la pagina 397.)

Psalmul 70. Un strigăt stăruitor după ajutor

Dumnezeu nu 1-a lăsat pe David niciodată să ajungă de ruşine.

Psalmul acesta exprimă bucuria credinciosului în Dumnezeu, în-
tr-o vreme când e persecutat. E asemănător cu ultima parte a
Psalmului 40.

Psalmul 71. Un psalm de bătrâneţe

O privire retrospectivă asupra unei vieţi pline de încredere, în

mijlocul necazurilor de tot felul şi a duşmanilor, o viaţă din care
nu a lipsit bucuria în Dumnezeu, chiar şi în astfel de momente.

Psalmul 72. Gloria şi grandoarea domniei lui Mesia

Este unul din psalmii lui Solomon, celălalt fiind Psalmul 127.

Regatul lui Solomon se afla în culmea sa de glorie. Am putea
crede că psalmul acesta este, cel puţin în parte, e o descriere a
propriei sale domnii paşnice şi glorioase. Dar unele din decla-
raţiile sale şi tonul general al psalmului nu pot îngădui decât un
singur sens: anume, o referire clară la împărăţia Aceluia care e cu
mult mai mare decât Solomon. (Vezi şi la pag. 397.)

Psalmul 73. Prosperitatea celor răi

Soluţia enigmei: priviţi la sfârşitul lor. Este unul din psalmii

lui Asaf: 50,73-83. Asaf a fost mai marele muzicienilor lui David
(I Cronici 15:16-20; 16:5). Corurile lui Ezechia au cântat psalmii
lui Asaf (II Cronici 29:30).

Psalmul 74. Dezastru naţional

. ^Iei"usalimul era în ruine (3, 6, 7).Se referă probabil în timpul

invaziei lui Şişac (I Regi 14:25); sau în timpul robiei babilonene.

262

Psalmul 75. Dumnezeu este judecător

Negreşit, cei răi vor avea parte de nimicire: Triumful sigur al

celor neprihăniţi când pământul se va dezintegra.

Psalmul 76. Mulţumiri pentru o mare victorie

Pare să se refere la nimicirea armatei lui Sanherib de către

îngerul lui Dumnezeu la Ierusalim (II Regi 19:25).

Psalmii 77, 78. Psalmi istorici

O trecere în revistă a minunatelor lucrări ale lui Dumnezeu, în

relaţiile Sale cu Israel, contrastate cu continua neascultare şi
necredincioşie a lui Israel.