Manualul actiones cu privire la tehnicile de interacțiune judiciară în aplicarea Cartei ue – module generale

Reprezentare pe axa temporală

Descrierea jurisprudenței

Codul Civil a fost modificat prin Legea 13/2005 pentru a permite căsătoriile între persoanele de același sex. Această lege a fost atacată în fața Curții Constituționale de mai mult de 50 de Deputați ai Partidului Popular. Reclamanții au susținut că recunoașterea căsătoriilor între persoanele de același sex se află în conflict, inter alia, cu Articolul 32 al Constituției Spaniole, care stabilește că bărbații și femeile au dreptul de a se căsători.

Tribunal Constitucional din Spania a urmat o interpretare evolutivă a Constituției și a susținut că Articolul 32 al Constituției nu l-a împiedicat pe legislator să adopte o lege pentru a permite căsătoriile între persoanele de același sex¹²¹. Curtea a menționat faptul că recunoașterea căsătoriilor între persoanele de același sex a fost o opțiune legislativă sprijinită de principiul egalității, dar nu a reușit să își motiveze decizia referitoare la dreptul la nediscriminare pe baza orientării sexuale.

Tribunal Constitucional a folosit o lege comparativă, prin trimiterea la legislația și deciziile instanței în alte țări. Tribunalul a făcut inițial trimitere la un precedent al Consiliului de Coroană doar pentru a împrumuta imaginea Constituției ca „arbore viu,”¹²² însă apoi a menționat utilizarea acestei analogii în hotărârea Curții Supreme din Canada cu privire la căsătoriile între persoanele de același sex,¹²³ prezentând un efort comparativ clar folosit pentru a sprijini evaluarea punctului legal din fața sa. În mod similar, Tribunalul a introdus o prezentare generală completă a jurisidicțiilor care recunosc căsătoriile între persoanele de același sex, în conformitate cu legile acestora sau ulterior unei decizii judecătorești (consultați trimiterea la Curtea Supremă din Massachusetts¹²⁴ și Curtea Constituțională din Slovenia).¹²⁵

De asemenea, Tribunal Constitucional a optat pentru o interpretare constantă a Articolului 32 al Constituției din perspectiva jurisprudenței CEDO. În cauza Schalk și Kopf c. Austriei, Curtea din Strasbourg a formulat o interpretare evolutivă a Articolului 9 al Cartei UE a Drepturilor Fundamentale, care nu se referă în mod explicit la bărbați și femei.

3. 
   Analiză
   

1. 
   Rolul Cartei
   

Trebuie să se menționeze faptul că Tribunalul nu menționează aceste autorități ad abundantiam, ci ca dovadă decisivă care a susținut opinia Tribunalului că instituția căsătoriei ca uniune între un bărbat și o femeie dispare treptat.¹²⁶

În plus, Tribunalul repetă această exercitare atunci când revine asupra argumentării Legii 13/2005. Aceasta identifică scopul legii în „echivalarea dintre statutul juridic al persoanelor homosexuale și heterosexuale”, și evocă unele decizii ale CEDO, precum și Art. 21 al Cartei UE a Drepturilor Fundamentale ca dovadă că acest scop stă la baza unei tendințe generale. Jurisprudența Curții din Strasbourg este de asemenea menționată în mod repetat¹²⁷ pentru a demonstra faptul că statele beneficiază de o marjă largă de discreție în reglementarea posibilității de a extinde instituția căsătoriei la cuplurile de același sex.

În mod semnificativ, cu această ocazie, Tribunalul menționează o cauză¹²⁸ (privind discriminarea pe motiv de identitate sexuală), în care poziția sa cu privire la dreptul la tratament egal acordat părinților transsexuali a fost ulterior sancționată de Curtea din Strasbourg.¹²⁹

2. 
   Dialog judiciar
   

• 
  vertical (curtea constituțională – CEDO; curtea constituțională – legislația UE)
  

Legislația națională, inclusiv constituția, trebuie să fie interpretată în conformitate cu Convenția și obligațiile legislației UE. Din moment ce Spania deține instrumente constituționale privind drepturile fundamentale care aparțin sistemelor UE și CEDO, aceasta nu poate să le ignore conținutul și jurisprudența care rezultă din acestea, și, eventual, este obligată să le respecte, cel puțin prin obligația interpretării constante codificate în Art. 10(2) al Constituției. În mod interesant, Tribunalul menționează cauza Schalk c. Kopf, pe care și alte câteva instanțe naționale o prezintă drept exemplu în lipsa unei obligații de a recunoaște căsătoriile între persoanele de același sex. În schimb, Tribunalul evidențiază pasajele în care CEDO recunoaște faptul că noțiunea de căsătorie nu se referă neapărat la o uniune heterosexuală. Alături de cauza Fretté și alte cauze asemănătoare, această hotărâre judecătorească servește drept scop pentru validarea conformității Legii 13/2005 cu Convenția, și apreciază efortul Tribunalului de a o încadra ca pe o exprimare normală a constituționalismului evolutiv, mai degrabă decât ca pe o extravaganță neconstituțională.

•