ABIES CANADENSIS (Abies-c.)
Remediu al persoanelor cu aparentă stare de subnutriţie, cu tulburări de tip cataral ale mucoasei gastrice, care se pot repercuta asupra respiraţiei şi ritmului cardiac, îndeosebi în urma supraîncărcării stomacului şi a flatulenţei abdominale.
Simptome dominante:
- foame mare, o permanentă poftă de mâncare, în special de carne, acrituri, ridichi şi alte alimente grele; pacientul mănâncă peste măsură, în ciuda disconfortului postprandial ce apare cu regularitate şi a altor suferinţe datorate digestiei lente şi iritaţiei gastrice;
- distensie gastrică însoţită de arsuri şi de o senzaţie de sfârşeală în regiunea epigastrică, precum şi o marcată flatulenţă abdominală care provoacă în mod reflex, sau prin iritaţia plexului solar, apariţia de palpitaţii şi respiraţie dificilă, cu tuse.
Alte simptome:
- iritabilitate;
- frisoane ale spatelui, ca şi când sângele ar fi îngheţat;
- dureri ale omoplatului drept;
- ptoză uterină;
- constipaţie cu arsuri rectale ;
- dorinţa de a dormi sau de a sta mereu alungit şi cu picioarele în sus.
- aversiune pentru castraveciori conservaţi în oţet (singurul remediu);
- dorinţă de anghinare şi de gulii (singurul remediu);
Senzaţii deosebite, particularităţi:
- senzaţia de cârpă umedă sau de apă rece între omoplaţi (Tub.,Puls.); de asemenea, senzaţia de ficat sau de plămân (drept) mic şi dur;
ABIES NIGRA (Abies-n.)
Ca şi ruda sa (Abies canadensis), acest remediu se adresează pacienţilor cu suferinţe prioritar gastrice, dureroase, dar care apar îndeosebi la persoane vârstnice sau cu ptoze viscerale (dispepsii, gastrite, ulcere gastro-duodenale, hernie hiatală, etc.) şi se însoţesc de acuze funcţionale cardiace, de dispnee şi de diferite senzaţii în piept şi abdomen, sau de dureri reumatismale si osoase, etc.
Simptome dominante:
- dureri gastrice, sistematic şi progresiv instalate după mesele care depăşesc limita obişnuită a stomacului pacientului, producând constricţia cardiei, simţită ca un ou dur şi dureros sau ca un nod reflex care se opune pătrunderii în continuare a alimentelor în stomac (descris plastic ca o “ înnodare a părţii de sus a stomacului”); apar de asemenea frecvente senzaţii de reflux esofagian, cu eructaţii şi cu nevoia de stimulare a eliminării aerului înghiţit sau de regurgitare, care să uşureze acuzele;
- lipsa poftei de mâncare în cursul dimineţii, în schimb un mare apetit, greu de potolit, la prânz şi în timpul nopţii;
- halenă neplăcută de la eructaţiile continui;
- plenitudine cu jenă dureroasă în piept, ca de oprimare a respiraţiei, ce se agravează când pacientul tuşeşte; tusea este adesea provocată şi întreţinută de disconfortul digestiv instalat după mese şi urmată de pirozis şi iritaţii esofagiene acide, din cauza micilor refulări ale conţinutului gastric, secundare efortului de tuse;
- dureri tăioase sau jenă, precordiale, cu dispnee, tahicardie sau bradicardie, dispneea fiind agravată de poziţia declivă (tendinţa amelioratoare de a sta alungit, menţionată la Abies canadensis, nefiind valabilă la acest remediu);
Alte simptome:
- dureri de spate, de tip reumatismal sau senzaţii dureroase la nivelul oaselor;
- somn agitat cu vise urâte şi cu treziri de foame în timpul nopţii; în general pacientul este treaz noaptea şi cu mintea greoaie ziua (singurul remediu);
- agravare după ce pacientul mănâncă;
Senzaţii deosebite, particularităţi:
-
senzaţia de piatră în epigastru, ca şi când pacientul ar fi înghiţit un ou sau un ghemotoc dur;
ABRUS PRECATORIUS (Abr.)
Plecând de la efectele apărute pe suprafeţele ulcerate, în urma aplicării locale a plantei macerate şi preparate sub formă de emulsie, respectiv a unor rapide iritaţii şi inflamaţii cu margini roşii infiltrate şi cu edem extins şi în zonele învecinate, remediul homeopatic s-a dovedit util îndeosebi în patologia oculară , în tratamentul conjunctivitelor purulente cu tendinţă de extindere a inflamaţiei pe faţă, gât şi piept, în oftalmii granuloase, în special ale pleoapelor, precum şi în cheratite şi chiar în unele afecţiuni mai severe ca: epitelioame, lupus vulgar, erupţii erizipelatoase şi ulcere oculare, afecţiuni ce pot evolua spre stări generale de emaciere, denutriţie şi marasm .
S-au remarcat unele agravări în urma tratamentului cu acest remediu, manifestate prin dureri de cap, stare de rău, dureri ale membrelor, febră şi puls tahicardic, fenomene generale înregistrate şi în urma aplicării acestui tratament în lupusul ulcerat al aripilor nasului.
ABROTANUM (Abrot.)
Acest remediu este cunoscut în literatura de specialitate indeosebi pentru indicaţia sa la copiii denutriţi, emaciaţi de jos în sus, atrepsici, datorită unor deficienţe de asimilare a alimentelor, dar cu apetit conservat, având abdomenul mărit, capul prea greu pentru un gât slăbit, iar picioarele extrem de subţiri, cu piele flască, cu “cute” la gât şi la pliurile articulare .
Din păcate, este mai puţin reliefată o altă faţetă a acestui remediu, poate mult mai importantă, valabilă de această dată şi în cazul persoanelor de alte vârste decât cea infantilă, şi anume cea legată de caracterul metastatic al suferinţelor pacientului Abrotanum. Este vorba de faptul că una din manifestările de bază, diareea, este ca o pârghie de balans a unei patologii mult mai complexe şi extrem de mobile din zonele unor aparate şi sisteme preferate de acest remediu. Aici putem găsi dese tablouri de “metastaze morbide” şi de “alternanţe morbide”, dintre cele mai importante. La acest remediu, existenţa diareii este mult mai bine suportată decât suferinţele ce succed supresiei acesteia.
Ca psihism, pacientul Abrotanum este în general prost dispus, uşor iritabil, deprimat şi anxios, mai ales după supresia diareii sau a altor acuze specifice remediului; fenomenul de alternanţă se manifestă şi în psihism, prin aceea că pacientul trece uşor de la stările de bună dispoziţie şi cele de tristeţe.
Simptome dominante:
- migrare (metastazare) extrem de mobilă şi de variată a acuzelor şi schimbare rapidă a formelor de manifestare evolutivă ale patologiei; astfel:
- alternanţă între diaree şi constipaţie;
- alternanţă între reumatism, pe de o parte, şi hemoroizi sau diaree, pe de altă parte;
- alternanţă, uneori, între reumatism şi erupţii;
- metastazarea inflamaţiei de la parotidă, în urma unui tratament, la testicule sau la glandele mamare;
- infecţii respiratorii după supresia erupţiilor;
- hemoragie rectală sau hematurie, după supresia menstrelor, respectiv a diareii;
- emaciere ce urcă progresiv din membrele inferioare, evoluând spre atrepsie şi marasm, îndeosebi la sugari; totul în ciuda unui apetit vorace conservat, care încearcă să restabilească echilibrul nutriţional perturbat; din cauza emacierii, faciesul este ridat, cu aspect îmbătrânit;
- diaree cronică, fără ca pacientul să se simtă rău prin aceasta, dar care, supresată printr-un tratament medicamentos viguros, este urmată de alte afecţiuni mai serioase şi mai profunde (artrită reumatismală sau gutoasă, hemoroizi, dureri de stomac, acuze cardiace, etc.);
- prelingeri, scurgeri ombilicale sau erupţii diverse, localizate periombilical, mai ales la copiii denutriţi şi la nou-născuţi;
Alte simptome:
- slăbiciune şi astenie prelungită după gripă;
- frică de a face ramolisment cerebral (Asaf., Calc-sil.)
- artrită gutoasă a articulaţiei pumnului sau gleznelor, cu nodozităţi;
- angiom al feţei (singurul remediu);
- coloraţie albăstruie a feţei după suprimarea erupţiilor (singurul remediu);
- frecvente claudicaţii ale extremităţilor;
- piele flască;
- abdomen destins, mărit de volum;
- dureri testiculare şi de spate sau dureri lombare extinse în cordoanele spermatice (singurul remediu);
- agravare: prin mişcarea corpului, la frig şi în timpul nopţii;
- ameliorare generală în timpul diareii (Nat-s., Zinc);
- dorinţă de pâine, îndeosebi inmuiată în lapte fiert (singurul remediu);
- vertij dimineaţa, cu tendinţa de a leşina, întâlnit îndeosebi la tinere fete anemice;
Senzaţii deosebite, particularităţi:
-
senzaţia că stomacul atârnă sau înoată în apă, la pacienţii de vârsta ce poate percepe această senzaţie şi care au abdomenul destins, şi vomismente lichide urât mirositoare;
Dostları ilə paylaş: |