| Martiriul Sfântului Irineu, episcop de Sirmium (+6 aprilie 304)
Episcopul Irineu a murit ca martir la 6 aprilie 304, în persecuţia dezlănţuită contra creştinilor de împăratul Diocleţian. Actul martiric al Sfântului Irineu ni s-a transmis în limba latină în forma lui originală aproape cuvânt cu cuvânt, după procesul său verbal de judecată de la grefa tribunalului roman din Smirmium, făcută de guvernatorul provinciei Pannonia Inferior. Doar introducerea şi încheierea sunt adăugate de un autor creştin necunoscut, martor ocular al martiriului Sfântului Irineu. Actul martiric al Sfântului Irineu „este unul dintre cele mai sobre şi mai bune pe care le posedăm”. Acest act martiric are o mare valoare istorică, atât pentru istoria pătrunderii creştinismului în provinciile dunărene ale Imperiului roman, cât şi pentru limba latină creştină vorbită şi folosită în aceste provincii. Este primul model de limbă latină creştină în provinciile dunărene, deci şi la nord de Dunăre, în Dacia Carpatică.
Din actul martiric al Sfântului Irineu aflăm că el era episcopul Bisericii de Sirmium, că era căsătorit şi tată de copii în vârstă fragedă. Pentru credinţa sa el fusese arestat şi judecat la tribunal. Cu toate chinurile îndurate, el a refuzat să tămâieze statuile împăraţilor romani Diocleţian şi Galeriu şi să aducă sacrificii zeilor. În cele din urmă s-a dat sentinţa să i se taie capul cu sabia, iar după aceea trupul său să fie aruncat în râul Sava. Astfel, Sf. Irineu a pătimit mucenicia pentru Hristos în ziua a opta înaintea ideilor lui aprilie, adică la 6 aprilie 304. martiriul lui este cel mai vechi act martiric în limba latină din provinciile dunărene ale Imperiului roman şi de aceea valoarea lui istorică şi filologică e foarte mare pentru cunoaşterea simbiozei daco-geto-romane de la sudul şi nordul Dunării.
Dostları ilə paylaş: |
