Cauze social-economice. Situaţia socială şi economică a ţărănimii germane în secolul al XV-lea şi începutul celui următor a cunoscut un accelerat declin. Războaiele dese şi devastatoare, anii de secetă care aduceau foametea, epidemiile frecvente (între 1499-1502, de exemplu, ciuma a semănat moartea în unele regiuni până la jumătate din populaţie), îmbogăţirea înalţilor prelaţi şi a mănăstirilor pe seama maselor sunt câteva din motivele care au determinat îmbrăţişarea Reformei. Pentru a ilustra această realitate, arătăm că la începutul secolului al XVI-lea, deci în preajma declanşării Reformei, „domeniile episcopiilor şi ale mănăstirilor germane reprezentau o treime din suprafaţa imperiului”.
Fiscalitatea excesivă a reprezentanţilor Bisericii Romane care, faţă de ceilalţi cetăţeni, erau scutiţi de plata impozitelor (se pretindeau taxe foarte mari pentru dispense, pentru întreţinerea mănăstirilor, episcopiilor şi Sfanţului Scaun şi exploatarea pământurilor acestora) apăsa greu pe umerii preoţilor şi ai credincioşilor şi aşa destul de săraci, fapt care va declanşa, îndeosebi în Germania şi Anglia, revolte populare violente.
Dostları ilə paylaş: |